17,663 matches
-
am tras cu urechea și am aruncat privirea pe « Cuvinte la schimb », insă serialul riguros și amplu, publicat pe wordpress.com, intitulat « Jurnalul scrierii iubirii » ar putea să vă convingă pe oricare dintre dumneavoastra cei care iubiți poezia, că ne despărțim de un mare talent pe care Domnul l-a lăsat printre noi numai două etape din viața : tinerețea și maturitatea. Oare cum ar fi arătat și ce tezaur poetic ne-ar fi lăsat Ionatan Pirosca-batranul, dacă ar mai fi rămas
UN OMAGIU ADUS POETULUI CRESTIN IONATAN PIROSCA de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349699_a_351028]
-
am tras cu urechea și am aruncat privirea pe « Cuvinte la schimb », insă serialul riguros și amplu, publicat pe wordpress.com, intitulat « Jurnalul scrierii iubirii » ar putea să vă convingă pe oricare dintre dumneavoastra cei care iubiți poezia, că ne despărțim de un mare talent pe care Domnul l-a lăsat printre noi numai două etape din viața : tinerețea și maturitatea.Oare cum ar fi arătat și ce tezaur poetic ne-ar fi lăsat Ionatan Pirosca-batranul, dacă ar mai fi rămas
UN OMAGIU ADUS POETULUI CRESTIN IONATAN PIROSCA de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349699_a_351028]
-
sensul.” („Poemele țării”) „Misterul vieții se pătrunde” Dar efortul este răsplătit pe deplin prin nenumărate înțelesuri ce te conduc mai departe, într-un univers complex și totuși simplu, axat pe principii care se întretaie, se însumează, pentru ca ulterior să se despartă, revenind de fiecare dată mereu altele, cu înțelesuri noi și cu spontaneitatea unei exprimări ce-și află mereu cuvinte potrivite pentru experiențe tot mai profunde, ce se cer a fi comunicate. „Nu știu de cine și de unde/ misterul vieții se
TEME SI SIMBOLURI CRESTINE IMPLETITE IN EXPERIENTA CONCRETA A ZILELOR NOASTRE de OCTAVIAN CURPAŞ, SURPRISE, ARIZONA în ediţia nr. 154 din 03 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349721_a_351050]
-
pentru tămăduirea bolnavilor, pentru revărsarea Duhului Sfânt, pentru plinătatea lui și darurile duhovnicești, au fost balsam pe rană, viață pentru suflet, revigorare a duhului. E păcat că Uniunea Baptistă din România a rămas încastrată în vechile tipare și s-a despărțit cum s-a despărțit de Iosif Țon, bătrânul înțelept. Ei aveau nevoie să-și revizuiască doctrina cu privire la Duhul Sfânt și darurile lui în lucrare și uite că nu au reușit să spargă vechile tipare. Am vrut să aflu și opinia
IOSIF ŢON LA BISERICA ROMÂNǍ DIN BRUXELLES (2) de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/349701_a_351030]
-
revărsarea Duhului Sfânt, pentru plinătatea lui și darurile duhovnicești, au fost balsam pe rană, viață pentru suflet, revigorare a duhului. E păcat că Uniunea Baptistă din România a rămas încastrată în vechile tipare și s-a despărțit cum s-a despărțit de Iosif Țon, bătrânul înțelept. Ei aveau nevoie să-și revizuiască doctrina cu privire la Duhul Sfânt și darurile lui în lucrare și uite că nu au reușit să spargă vechile tipare. Am vrut să aflu și opinia unui fruntaș baptist clasic
IOSIF ŢON LA BISERICA ROMÂNǍ DIN BRUXELLES (2) de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/349701_a_351030]
-
la sprijinul Lui, Căutați necurmat Fața Lui!” Psalm 105:4 Și astăzi avem de răspuns la întrebarea: „Cine ziceți voi că sunt Eu?” pentru voi... și singurul răspuns valabil este : „Doamne, Tu ești Acela de care nimeni nu mă poate despărți. Eu sunt în inima Ta, Tu ești în inima mea: alerg la Tine!” Amin Referință Bibliografică: Alergati la Domnul! / Rodica Stoica : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 48, Anul I, 17 februarie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Rodica Stoica
ALERGATI LA DOMNUL! de RODICA STOICA în ediţia nr. 48 din 17 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349728_a_351057]
-
omului care a luptat cu sabia cuvântului, cu paloșul exprimării calde și neduplicitare.... VIII. PELERINAJ ÎN ȚARĂ SFÂNTĂ - CU GÂNDUL LA BETHLEEM, de Zaharia Bonte, publicat în Ediția nr. 108 din 18 aprilie 2011. În fapt noi nu ne-am despărțit de Bethleem, ci ni l-am apropiat mai mult de suflet. Nu ne-am născut în el, ci ne-am născut din Cel ce S-a născut în el. și cum purtăm în noi copilăria și locul nașterii și zâmbetul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/349702_a_351031]
-
i-o dăruim !” În Biserică Nașterii Mântuitorului am putut vedea cum restauratorii au căutat cu grijă și au păstrat în formă originală Steaua Bethleemului așa cum a fost ea zugrăvita în primul ... Citește mai mult În fapt noi nu ne-am despărțit de Bethleem, ci ni l-am apropiat mai mult de suflet. Nu ne-am născut în el, ci ne-am născut din Cel ce S-a născut în el. și cum purtăm în noi copilăria și locul nașterii și zâmbetul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/349702_a_351031]
-
8 „Numai cei care se aseamănă se pot prețui. Dacă nu primiți în însăși viața voastră principiul iubirii pline de sacrificiu de sine, care este principiul caracterului lui Hristos, nu Îl puteți cunoaște pe Dumnezeu.” (pag.23)* Inima curată ... aceasta desparte Biserica lui Hristos în două mari grupe: - tipul Elisei, inimă curată și - tipul Ghehazi. Vă invit acum să citiți din 2 Împărați 5:1-27. Ar fi frumos dacă în viața de credință ai întâlni numai creștini asemenea lui Elisei sau
GHEHAZI de RODICA STOICA în ediţia nr. 48 din 17 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349726_a_351055]
-
Sadoveanu, nici dulceața legănata a frazei. Stilul lui Ramuz este concis, sec, fără ornamente. În schimb, la Sadoveanu lipsesc artificiile narative, schimbările de perspectivă temporală, tulburătoarele instantanee fotografice, prezente la tot pasul în românul scriitorului elvețian. Dar dacă formă îi desparte, cei doi scriitori se întîlnesc în conținut. Ramuz și Sadoveanu au în comun vocația epopeica. Lumea lor este undeva la granița dintre secole, pe cînd se îngîna civilizația arhaica cu cea modernă și nici una nu biruise. În cantonul Vaud sau
Clasicii între ei sau Ramuz si Ruxandra by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17658_a_18983]
-
ale personajelor lui Sadoveanu. Înfrînți fiind, cei doi eroi își găsesc alinarea în natură: cuconul Bogdănut consolîndu-se cu amintirea sărutului domnesc la schitul Pîrcălabului, Farinet aruncînd în aer grota care îl adăpostește pînă în ultima clipă. Aici doi scriitori se despart cu adevarat. Charles Ferdinand Ramuz, Farinet sau banii falși, traducere de Barbu Cioculescu, Ed. Vremea, București, 1998, 240 pag., 24000 lei.
Clasicii între ei sau Ramuz si Ruxandra by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17658_a_18983]
-
este compararea listei celor care rămîn cu a celor care pleacă. Onoare excepțiilor, dar nu vreau să ascund că îmi sînt bine știuți că profesioniști mulți dintre cei care pleacă și puțini dintre cei care rămîn. TVR continuă a se despărți cu sublima nepăsare de principalii ei realizatori de emisiuni, de operatori și cameramani experimentați, de redactori și de atîția alții. Și ce personalități culturale au fost atrase în ultimii ani ca să colaboreze cu TVR? Despre angajări, mai bine tac. Nu
Reforma la TVR by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17654_a_18979]
-
dezvăluirilor debarcatului redactor șef al publicației amintite, la fel cum a atras atenția, în repetate rînduri asupra faptului că Parchetul ar fi trebuit să se autosesiseze asupra activităților anticonstituționale ale acestei publicații. Faptul că patronul ATACULUI LA PERSOANA s-a despărțit de redactorul său șef adjunct (care declara a-și fi încetat colaborarea cu D. D.), nădăjduind că astfel va scăpa de răspundere e o dovadă suplimentară că, pînă la intervenția justiției, Dumitru Dragomir n-a fost cîtuși de puțin în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17652_a_18977]
-
bărbat și o femeie, Jean Marc și Chantal, necăsătoriți, dar care duc, cu toate acestea, viața unei perechi oficiale, amenințată și ea, ca în cazul multor cupluri căsătorite, de monotonie și lentă îndepărtare a partenerilor unul de celălalt. Ceea ce ii desparte, de la bun început, pe protagoniștii acestei povești de iubire, este faptul că fiecare dintre ei are o obsesie, temere pe care celălalt fie nici nu o cunoaște inițial, fie nu o împărtășește, si mai cu seamă nu o poate înțelege
Dragoste la microscop by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17651_a_18976]
-
femeie deplasat de veselă și volubila, căreia nu îi poate auzi vorbele și nici înțelege gesticulația. Dar nu vioiciunea ei îl revoltă și înspăimînta, ca o formă mai gravă de infidelitate (cum putea fi veselă la cîteva ceasuri după ce se despărțiseră?), ci altceva. Izolată de acele ferestre de compartiment Chantal însăși nu mai pare reală, ci mai curînd o imagine-amintire, deja vagă, pe care Jean-Marc nici nu ar mai recunoaste-o dacă ar întîlni-o în carne și oase. Ceea ce i se
Dragoste la microscop by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17651_a_18976]
-
doctrinele formațiunilor politice vor fi în stare să inspire linia de acțiune a unor reviste de cultură, precum altădată doctrina conservatoare inspirase "direcția nouă", întemeiata pe spirit critic, a Convorbirilor literare. De altfel, acesta este și punctul în care mă despart de colegul Z. Ornea, care leagă totuși prea strâns, indisolubil, culturalul de politic. Reviste de direcție culturală pot exista și fără să se racordeze la elemente de ideologie politică și fără afiliere la grupări politice. O revistă a mișcării onirice
O revistă de directie? by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/18149_a_19474]
-
un cîștigător al zilelor noastre, atunci pot afla cum l-am descoperit la conferința de presă: un tînăr cu un aer fragil și civilizat, de o politețe subliniată ("doamna Maia", spunea regizorul vorbind despre Maia Morgenstern, de care nu-l despart prea mulți ani!). E greu de spus cît orgoliu și cîtă siguranță de sine se ascund îndărătul acestei modestii afișate. Cert este că, la conferința de presă, din vorba în vorbă, regizorul l-a invocat pe Bergman, căruia, am înțeles
Între legea dosarelor si legea inimii by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/18156_a_19481]
-
biologic al celor 30 de ani e suficient pentru a considera că tot ceea ce e cuprins între Leonid Dimov și debutantul din 1998 constituie o generatie. După modul în care, o dată lansată ideea generației unitare, autorul se grăbește să o despartă în promoții, s-ar zice că nu. În sfîrșit, nu ne vom ocupă aici de organizarea pe promoții propusă de Marin Mincu. Nu vom insistă nici în privința modalităților prin care, după autorul culegerii, promoția care s-a manifestat cel mai
Încă o antologie by Constantin Pricop () [Corola-journal/Journalistic/18164_a_19489]
-
negru! Roșu și negru/ ne-acoperă, ne-adapă.// Un popor întreg cheamă țărmul. Un popor întreg/ și-a găsit mormînt în apă?// Nu! Nu! Destul am plîns! Iată minunea!/ Se-mplineste minunea-nvătată la liceu!// Uită-te bine, Tata! Marea Roșie se desparte!/ Cum s-a făcut, nu-nteleg nici eu". E o salvare ce vine din chiar mersul autodistructiv al golului luciferic, din divină dialectica a tranziției golului către plinul semnificativ, al negației către afirmație. O redempțiune a tăgadei care-și da
După un model dantesc by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18151_a_19476]
-
mai mari" și deși deosebea între nordul sumbru și partea de miază-zi "mai zîmbitoare și mai însuflețita", țara toată nu putea să "se disfacă de aceea fizionomie melancolica", esențială pentru țară și firea germanului de rînd care nu se putea despărți de asemenea țară precum "căminele, berea și tiutiunul" care crea în jur o "atmosferă apăsătoare". În notele sale de călătorie prin Germania meridionala din 1858, Nicolae Filimon a observat, printre altele, "rarul talent al reflexiunii mature" care a născut "multe
Un studiu imagologic by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18165_a_19490]
-
lui Eminescu. Dar, ghinion: autoarea nu vorbea românește, pe-atunci. Aveam un geamantan plin de scrisori, de fotografii, de felicitări și de rețete medicale. Un geamantan mare cît o țară". O țară de care Aglaja Veteranyi nu s-a putut despărți, o țară pe care a purtat-o cu sine în lume, suferind "de ea", căutînd-o. Aglaja Veteranyi căuta acea Românie pierdută, o regăsea în formele elementare ale unor mărci identitare arhetipale: în gusturi, mirosuri, gesturi. Deloc întîmplător, această ultimă carte
Raftul cu ultimele suflări by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14291_a_15616]
-
un fel de paradis agricol, din moment ce un simplu inginer era capabil de atâtea, și încă pe gratis! 25 oct. 1978. Experiența americană a agronomului. Prietenia lui cu o negresă mai mare decât el cu zece ani, alianță instinctivă a doi despărțiți prin tot felul de prejudecăți de lumea celorlalți într-o civilizație atât de avansată materialmente și în care asemenea diferențe nu și-ar mai avea rostul... Atmosfera de irealitate grandioasă a continentului american, unde, în nord, la Iowa, porumbul e
Note americane (II) - variante - by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14307_a_15632]
-
gropi comune. Decenii bune după război nu s-a știut exact cine comisese crimele: aliații de moment aruncau vina unii asupra celorlalți. În mintea lui Al. Ivasiuc ideea era că aceste întîmplări țineau nu numai de două războaie diferite, dar despărțeau două secole, două mentalități, două lumi. Onoarea militară murea o dată cu Noaptea Crăciunului sărbătorită împreună de germani și de englezi în primul război. Parada poloneză era parodia sublim-comică a unui sentiment care nu mai caracteriza războiul al doilea. Un cod criminal
Ultima noapte de Crăciun, întîia noapte de război () [Corola-journal/Journalistic/14336_a_15661]
-
din vocile duetului dar, din fericire, e vocea cea mai interesantă din perspectiva posterității... Un caz asemănător îl oferă corespondența purtată de poet cu Ilana Schmueli, o prietenă din copilăria cernăuțeană de care urgia războiului și a Holocaustului l-a despărțit pe Celan o bună bucată de vreme - mai exact pînă în anul l969 cînd poetul vizitează Israelul. Ilana îi întoarce vizita și astfel cei doi se reîntîlnesc de Crăciun, la Paris în același an. Revenită acasă, Ilana continuă dialogul cu
Paul Celan și tînara olandeză by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14341_a_15666]
-
înaintea izbucnirii Războiului din Golf, Gisèle Celan Lestrange îi solicită Ilanei Schmueli să doneze scrisorile, poemele și toate manuscrisele pe care Celan i le adresase și dăruise, Arhivei Literare din Marbach, depozitara moștenirii literare lăsate de poet. Înainte de a se despărți de prețioasele documente, Ilana Schmueli se hotărăște să redacteze cronica unei vechi prietenii cu grija de a reda portretul acelui Paul Celan pe care ea l-a cunoscut. Dar - notează autoarea în scrierea memorialistică publicată la Editura „Isele” din Germania
Paul Celan și tînara olandeză by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14341_a_15666]