15,628 matches
-
de cei mai renumiți dirijori precum: Radu Voinescu, Traian Târcolea, Mihai Muche, Marius Olmazu, Gheorghe Popa, Paraschiv Oprea, bucurându-se de dragostea și aprecierea publicului. Numeroase interviuri și difuzări la Radio România, Radio Antena Satelor, Radio Constanța, Radio Craiova, Radio Doina, Radio Dobrogea, Radio Dor de Cantec. Apariții tv la: TVR, Antena 1, Etno Tv, TVRM, Cosmos TV, Favorit TV, precum și cu numeroase studiouri de televiziune locale din țară.
Constantin Badea () [Corola-website/Science/307416_a_308745]
-
de Teatru, prin garanția politică a maestrului Radu Beligan - care fusese profesorul său în prima tentativă de admitere - și a rectorului facultății, maestrul Costache Antoniu a cărui clasă a absolvit-o în 1964. În anul 1962 s-a căsătorit cu Doina Hossu, profesoară de fizică și matematici. Și-a început cariera artistică la teatrul din Piatra-Neamț, din anul 1965 devenind actor al Teatrului Nottara. A fost conferențiar la Academia de Teatru și Film (1990-1994) și profesor la Academia de Artă, Universitatea
Ștefan Radof () [Corola-website/Science/303046_a_304375]
-
În spitalul din oraș și Centrul medicilor de familie lucrează 98 medici și 249 personal medical mediu. Orașul are o vastă rețea de instituții culturale: Palatul de cultură, 2 biblioteci publice și 9 formații artistice de amatori printre care corul „Doina Nistrului”, teatrul de păpuși „Spiriduși”, formația folclorică „Opincuța”, etc. Lângă Saharna s-a păstrat și un vechi complex monastic săpat în stâncă. Și astăzi aici pot fi văzute chiliile călugărilor și o biserică rupestră unde aceștia oficiau slujbele. Lângă satul
Rezina () [Corola-website/Science/303139_a_304468]
-
contribuit la prosperitatea socială, culturală și spirituală a localității Flămânzi prin calitățile sale deosebite de om și militar, a știut să întrețină în jurul său, chiar si in clipele mai grele, o atmosferă optimistă și încrederea nestrămutata în destinele neamului. Harasim Doina - medic specialist la Spitalul de Pediatrie Botoșani. Mihai Tulbure - arhitect, autorul proiectului“Obelisc 1907”. Calafeteanu Florin - sculptor, autorul lucrării “Obelisc 1907”. Arcu Constantin - magistrat, profesor universitar, doctor în drept internațional, scriitor, membru al Uniunii Scriitorilor din România, al Societății Scriitorilor
Flămânzi () [Corola-website/Science/302389_a_303718]
-
origine meglenoromână din România, Ansamblul folcloric meglenoromân „Altona” și Asociația „Altona”, la care participă elevi de la Școala Gimnazială „Panait Cerna”. Aceste trei entități, precum și familiile se preocupă de cultivarea moștenirii culturale meglenoromâne. Muzicologul Mirela Kozlovsky a cules în comună balade, doine, alte cântece și muzică instrumentală pentru jocuri populare, constatând că, simțindu-se români, meglenoromânii de aici au și conștiința specificității tradițiilor lor, care îi și unește. Doar cei mai bătrâni, dintre care câțiva s-au născut în Meglen, mai cunosc
Meglenoromâni () [Corola-website/Science/302074_a_303403]
-
Mircea Crișan, Horia Șerbănescu și Radu Zaharescu. În 1965-1967 acesta are cel mai important turneu - doua luni în Franța la Paris (1965), pe scena celebrului music-hall „Olympia”, alături de Stela Popescu și Mircea Crișan. Urmează turnee în Israel, alături de Florin Piersic, Doina Badea, spectacole luate în asalt de numerosul public provenit din România. Lansează noi șlagăre pe scena „Festivalului de Muzică Ușoara de la Mamaia”, timp de mai multe ediții. În perioada anilor 1966-1971 înregistrează la Electrecord șlagărele care l-au făcut celebru
Gică Petrescu () [Corola-website/Science/302638_a_303967]
-
și urșii ce trăiau în pădurea Buciumanilor. Într-o zi, s-a rătăcit în pădure și, înserându-se, s-a culcat la poalele unui brad; în acest timp a observat o luminiță. Ciulind urechea, a auzit cântecul dulce al unei doine. Fiul uriașului s-a îndreptat spre direcția luminii și într-o poieniță a văzut o fecioară frumoasă care cânta lângă un foc de vreascuri. Era o zână, una dintre dușmanele de moarte ale tatălui său. Văzându-l, zâna s-a
Detunata Goală () [Corola-website/Science/303286_a_304615]
-
la vârsta de 8 ani, în anul 1976, când începe să cânte pe scenele din toată țara. Se face remarcată mai bine în anul 1987 la Festivalul Național de Muzică Mamaia, iar un an mai târziu începe colaborarea cu Ansamblul «Doina» al Armatei. Alături de acest ansamblu începe o serie de turnee în țară și străinătate. Tot în acea perioadă este inclusă în echipa solistică a programelor barului Melody din București și începe o colaborare cu firma de impresariat Romagram. În 1993
Luminița Anghel () [Corola-website/Science/303402_a_304731]
-
unde a înființat și prima formație mixtă, populară și ușoară pe care o și dirija. În acea perioadă a auzit și a scris și primele piese de muzică ușoară și populară. Este vorba de “Caravană” și “Sară Bună Bade Ioane”, doina care va rămâne în istoria muzicii populare românești. În timpul stagiului militar, acesta a avut norocul să poată cocheta cu muzica, fapt ce l-a ajutat de multe ori să scape de posturile de santinela. După satisfacerea stagiului militar, Aurel Tamâș
Aurel Tămaș () [Corola-website/Science/302419_a_303748]
-
în rândurile tinerilor scriitori ieșeni. După anchetă, a fost urmărit continuu de Securitate: interceptarea corespondenței și a convorbirilor telefonice, avertismente etc. Dar și gesturile de nesupunere s-au intensificat, culminînd cu semnarea apelului inițiat de Dan Petrescu și semnat de Doina Cornea, Luca Pițu, Liviu Ioan Stoiciu, Alexandru Tacu, Mariana Marin și alți 15 scriitori și muncitori din întreaga țară împotriva realegerii lui Ceaușescu la Congresul al XIV-lea al PCR apărut la începutul lui octombrie 1989 în presa internațională. Nu
Liviu Antonesei () [Corola-website/Science/299015_a_300344]
-
mult, în limbile română, engleză și franceză. Opera sa literară cuprinde piese de teatru, librete muzicale și poezii, foarte multe în manuscris. Dintre publicații, menționăm următoarele: "Destinée mystique. Poésies diverses", Bucarest : Imprimeries Independența, 1919 "Poems", București, Tiparul Oltenia, an necunoscut "Doine și sonete", București, Tiparul Oltenia, 1932 "Sofonisba: tragedie într'un prolog și trei acte în versuri", București, Tipografia Presa, 1945 Dimitrie Cuclin este un poet foarte dator liricii românești antebelice, cultivând cu predilecție forma sonetului, despre care are idei proprii
Dimitrie Cuclin () [Corola-website/Science/303525_a_304854]
-
va nominaliza candidați pentru alegerile care urmează. Silviu Brucan a lansat conceptul unui partid mare și a sprijinit transformarea organizației într-un partid politic. Unii membrii, ca Dumitru Mazilu, Mircea Dinescu, Ion Caramitru, Andrei Pleșu, Dan Hăulică, Gabriel Liiceanu și Doina Cornea au demisionat înainte ca FSN să se transforme în partid. La 6 februarie 1990, FSN s-a transformat într-un partid politic, pentru a putea candida la viitoarele alegeri. Cu excepția câtorva ziare, noua formațiune controla toată presa românească, în
Frontul Salvării Naționale () [Corola-website/Science/303642_a_304971]
-
Lazarov (regizorul artistic al primei ediții a Cerbului), Mihaela Mihai (interpretă prezentă la primele trei ediții ale Cerbului, premiată cu mențiune), Sanda Țăranu (prezentatoare a celei de-a doua ediții, alături de actorul Silviu Stănculescu), Luminița Dobrescu (câștigătoarea Cerbului în 1969), Doina Spătaru (premiată cu mențiune la a treia ediție), Corina Chiriac (deținătoare a Cerbului de bronz în 1971), Teodora Dinulescu (scenografa primei ediții a Cerbului), Carmen Dumitrescu (reporter al TVR), Dumitru Moroșanu și Octavian Iordăchescu (cei care au reluat Cerbul de
Festivalul „Cerbul de Aur” () [Corola-website/Science/303716_a_305045]
-
Radu (director al festivalului 2002-2005), Paula Seling (câștigătoarea trofeului în 2002), Ovidiu Drugă (director de imagine la mai multe ediții de Cerb), Iuliana Tudor (prezentatoare a serilor de folclor la ultimele ediții ale Cerbului), Berti Barbera (responsabilul cu Nopțile Cerbului), Doina Anastasiu (realizator și regizor artistic la edițiile 1992-2001 ale Cerbului), Gheorghe Scripcaru (primarul orașului Brașov), Dan Manoliu (regizorul artistic al festivalului în 2005), Cosmin Cernat (prezentatorul ediției din 2005) au fost invitații speciali ai spectacolului aniversar Cerbul de Aur, de la
Festivalul „Cerbul de Aur” () [Corola-website/Science/303716_a_305045]
-
la Cerb. Melodia Să nu-mi iei niciodată dragostea (din repertoriul trupei Holograf), interpretată de Mike Peterson din Olanda, a fost desemnată câștigătoare, adunând 35,84% din totalul voturilor telefonice ale telespectatorilor. Pe locurile următoare s-au clasat: Luminița Dobrescu, Doina Spătaru, Angela Similea, (doar prin înregistrare), Corina Chiriac au reaminitit telespectatorilor melodii ca Trurli, Of, inimioară, Cântecul inimii, Poarta sărutului, După noapte vine zi, cântece cu care au participat la Cerbul de Aur. Scurte intervenții muzicale au avut și Paula
Festivalul „Cerbul de Aur” () [Corola-website/Science/303716_a_305045]
-
Omidé. A participat la Festivalul Cerbul de Aur, ediția a II-a (1969), unde a luat mențiune. A participat la Festivalul de muzică ușoară românească Mamaia - ediția a VII-a (1972), unde a câștigat Premiul de interpretare alături de Aurelian Andreescu, Doina Badea, Corina Chiriac, Mihai Constantinescu, Cornel Constantiniu, Dida Drăgan, George Enache, Stela Enache, Marina Voica, Petre Geambașu. Prima ei căsătorie a fost cu actorul Dan Tufaru, cu care a avut o fiică, Ioana Tufaru (n.1977). A doua căsătorie a
Anda Călugăreanu () [Corola-website/Science/303753_a_305082]
-
Editura Tehnică, București, 1964-1965). A redactat capitolul "„Terra”" pentru "„Enciclopedia del Novecento”" (Istituto della Enciclopedia Italiana, Roma, 1975-1990). La vârsta de 80 de ani s-a retras de la conducerea Secției de Științe Genomice. S-a recăsătorit, în anul 1995, cu Doina Ienciu, prietenă din adolescență, licențiată în chimie și stabilită în Franța. Liviu Constantinescu a murit la 29 noiembrie 1997, în Saint-Louis, Departamentul Haut-Rhin din Alsacia. Pentru contribuția sa la promovarea științelor genomice a fost distins cu numeroase ordine și medalii
Liviu Constantinescu () [Corola-website/Science/304026_a_305355]
-
unul din succesele sale de notorietate. A susținut recitaluri la Festivalul internațional «Cerbul de Aur» din 1968 și 1971. Muzicologul George Sbârcea scrisese despre fenomenul Sida Spătaru, soția regretatului Dan Spătaru, care a avut ocazia să o cunoască personal pe Doina Badea, spunea despre ea, Octavian Ursulescu spune despre marea artistă, Obține premiul la Festivalul Național Mamaia 1963 pentru interpretarea melodiei « Spre soare zburăm» de George Grigoriu și un an mai târziu la același festival este premiată pentru interpretarea pieselor «Tu
Doina Badea () [Corola-website/Science/304034_a_305363]
-
9 aprilie 2015) a fost un solist vocal, compozitor și orchestrator. Încă din timpul liceului pe care îl urmează la Cluj-Napoca este remarcat de Livia Pop, profesoara sa de canto. În 1953 este angajat timp de trei ani în Ansamblul Doina al Armatei. În 1956 se întoarce în Cluj Napoca și se angajează în Corul Operei iar în 1957 intră la Conservator. Interpretează roluri în operele și opretele stagiunilor clujene. Este remarcat de Ion Dacian și vine la invitația acestuia la București
Constantin Drăghici () [Corola-website/Science/304056_a_305385]
-
la titlul de doctor în drept. Premierul Victor Ponta prezent pentru a inspecta daunele după inundațiile din Teleorman în aprilie 2014 a fost surprins de camerele de luat vederi în timp ce se adresa, într-un mod mai puțin protocolar, ministrului Apelor, Doina Pană: „Tu ce faci, fă, Doina, aici?”. Inspecția a continuat din barcă în timp ce localnicii și jurnaliștii mergeau prin apă, premierul fiind împins de pompierii de la ISU prin apa care nu ajungea nici până la genunchi. Victor Ponta a negat ulterior faptul
Victor Ponta () [Corola-website/Science/303931_a_305260]
-
Premierul Victor Ponta prezent pentru a inspecta daunele după inundațiile din Teleorman în aprilie 2014 a fost surprins de camerele de luat vederi în timp ce se adresa, într-un mod mai puțin protocolar, ministrului Apelor, Doina Pană: „Tu ce faci, fă, Doina, aici?”. Inspecția a continuat din barcă în timp ce localnicii și jurnaliștii mergeau prin apă, premierul fiind împins de pompierii de la ISU prin apa care nu ajungea nici până la genunchi. Victor Ponta a negat ulterior faptul că s-a adresat ministrului Pană
Victor Ponta () [Corola-website/Science/303931_a_305260]
-
Bogdan-Duică, Ion Pop-Reteganul, Octavian Goga, Ion Agârbiceanu, Ion Popovici-Bănățeanu etc. Din colectivul redacției au făcut parte și Ioan Bechnitz, Aurel Brote, Eugen Brote, Ioan Dușoiu, Diamandi Manole, Simeon Mărginean, Ioan Neagoe, George B. Popp, Ioan de Preda, Ionel Cheregi (pseudonim, Doina Sălăjan). În paginile "Tribunei", numit în acea vreme „centru de lucrare literară”, au fost publicate culegeri din folclorul transilvănean, lucrări ale unor autori români cunoscuți, traduceri și contribuții literare din partea cititorilor. În 18 februarie 1968, ziariști consacrați ai vremii și
Tribuna () [Corola-website/Science/303987_a_305316]
-
descifrate decât în rostirea ei. L-a iubit la fel de mult pe Eminescu, dar a fost aproape, foarte aproape, îndeosebi de poeții contemporani care pledează pentru frumos și adevăr. Referințe artistice despre ea se găsesc în volumul lui Andrei Băleanu și Doina Dragnea, " Actorul în cântarea personajului", București, Meridiane, 1981, precum și în medalionul Magdalenei Boiangiu, "Leopoldina Bălănuță", din revista „Scena” nr. 6/1998. Leopoldina Bălănuță a fost fată de preot. În 1977 s-a căsătorit cu actorul Mitică Popescu. A fost distinsă
Leopoldina Bălănuță () [Corola-website/Science/303976_a_305305]
-
Televiziune Română, si, în 1973,cu ajutorul redactorei Theodora Popescu, are o prima apariție la televiziune, în emisiunea Viața Satului, cu melodii populare din zona Iașului. Are foarte multe apariții apoi la radio și TV, înregistrează pentru Electrecord. Începe colaborarea cu Orchestră «Doina Moldovei» condusă de dirijorul Ionel Gotescu, cu care are mai multe turnee și spectacole,în țară și peste hotare. A colaborat cu teatre muzicale și de revista din țară. În 1975 este angajat definit al Orchestrei «Doina Moldovei», cu care
Ion Macovei (cântăreț) () [Corola-website/Science/304427_a_305756]
-
colaborarea cu Orchestră «Doina Moldovei» condusă de dirijorul Ionel Gotescu, cu care are mai multe turnee și spectacole,în țară și peste hotare. A colaborat cu teatre muzicale și de revista din țară. În 1975 este angajat definit al Orchestrei «Doina Moldovei», cu care are o colaborare fructuoasa pana în anul 1986. Colaborează pe plan muzical cu artiștii Maria Bararu , Ștefan Pintilie , Matilda Pascal Cojocărita ,Nelu Bălășoiu, Ion Dolănescu, Irina Loghin, Benone Sinulescu și alți mari artiști. Pentru Electrecord înregistrează următoarele
Ion Macovei (cântăreț) () [Corola-website/Science/304427_a_305756]