15,415 matches
-
competiții locale, grădini publice și alte spații verzi amenajate; - protecția mediului: - serviciu de protecție a mediului; - alimentare cu apă și - rețele de alimentare cu apă, sistem colector canalizare: de canalizare, stație de epurare; - culte: - lăcaș de cult; - transport-comunicatii: - autogara, eventual gară, poștă, centrala telefonică; - ordine, securitate: - sedii de poliție și de jandarmerie. 5.6. Localități urbane de rangul III*): Sunt de rangul III următoarele localități: ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Nr. Numărul de crt. Localitatea Statutul localității Județul locuitori la 1 ianuarie 1999 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1. Abrud oraș
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187200_a_188529]
-
A tăiat fructele cubulețe/merele felii Toate ramele au fost pictate negre A vopsit gardul verde A umplut paharul ochi ( b) Paharul a căzut de pe masă și s-a spart în bucăți Apa a înghețat tun Ion a fugit la gară. 7.4. Prefixarea cu re- Marantz (2005) observă că prefixul re- apare cu precădere în cazul verbelor inacuzative și al tranzitivelor cu Pacient: The stain reemerged/reappeared ' Pata a reapărut' The door re-opened ' Ușa s-a redeschis' The ice remelted
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
probleme, ca urmare a situației create în Rusia. Dezorganizarea armatei ruse s-a accentuat în strânsă legătură cu ofensiva propagandei bolșevice, cu evenimentele din octombrie-noiembrie, cu retragerea Rusiei din război. Cete de soldați ruși în retragere jefuiau satele, devastau depozitele, gările, batjocoreau populația. Guvernul român a fost nevoit să ia măsuri de acoperire a frontului părăsit, de apărare a populației, ajungându-se la un adevărat front intern. Semnarea armistițiului Rusiei Sovietice cu Puterile Centrale, la Brest-Litovsk (22 noiembrie/5 decembrie 1917
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
cea mai slabă. Alegerea finală va fi făcută pe baza unei asemenea ierarhizări. Pentru evaluarea soluțiilor este nevoie de mai multe operații distincte: a) Determinarea criteriilor de evaluare. Presupunem că am de soluționat următoarea problemă: „să ajung de acasă la gară”. Pentru aceasta am formulat trei soluții alternative între care urmează să aleg: să merg cu autobuzul, pe jos sau cu taxiul. În evaluarea lor este necesar să iau în considerare mai multe criterii: „timpul”, „costul”, „comoditatea” și „atractivitatea”. b) Ierarhizarea
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
ani) - migrează pentru că au anumite informații (care pot fi corecte sau nu). „Ei vin în Spania pentru că sunt prost informați. Li se dă un telefon fals, și mulți rămân pe drumuri. Sunt mulți români care dorm în stradă, dorm în gară. Au venit cu puțini bani, pe care i-au terminat. Câte 5-10 români vin în fiecare duminică la asociație cu problema aceasta.” (Președinta Asociației Românilor din Barcelona) - migrează pentru că au familie, rude sau prieteni în țara respectivă sau poate doar
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
una dintre cele mai mari probleme ale emigranților români în Spania). Emigrarea prin accesarea relațiilor și a rețelelor de rudenie oferea emigranților siguranță, sprijin moral, financiar și ușura integrarea în „noua lume”. Emigrarea „out of network” era extrem de riscantă. În gara din Barcelona era plin de români care dormeau noptea în parcuri sau șanțuri. După 2002, odatăcu liberalizarea granițelor, aceste rețele de transport și sprijin nu au putut face față masei mari a nou-veniților. Aceste rețele au devenit mult mai selective
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
riscurile și oportunitățile cu care se confruntă migranții în Italia și în România, în special cele care sunt efectele statusului ilegal asupra mediului de migranți români. Modul în care vor evolua aceste practici sociale este însă neclar. Milano Centrale, principala gară din Milano, oferă în timpul duminicilor una dintre cele mai sugestive imagini ale mediului de migranți din Milano. Români, marocani, ucraineni, nigerieni, migranți care locuiesc la periferia orașului, își petrec aici sfârșitul de săptămână. Văzând parcul din față de la Centrale, poți
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
mediul de migranți legali poate fi descris mai degrabă ca o realitate socială fragmentată și individualizată. Creând identitatea locală: identitate, teritoriu și socialitate la Milano În Milano, mediul migranților români se organizează, în general, în câteva locuri distincte: Centrale, principala gară din Milano, servește ca loc de întâlnire pentru marile grupuri de migranți din Milano, parcurile din diferite cartiere sau localități de la periferia orașului, „Molino Dorino” și „Zama” - două parcări unde vin și de unde pleacă autobuzele și microbuzele din și înspre
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
a informației în ceea ce privește oferta locurilor de muncă, a locurilor de cazare sau alte tipuri de informații practice. Aici apar noi solidarități, sunt legate noi „prietenii”, în aceste spații ale socialității, încrederii și speculației. La sfârșitul de săptămână, piața din fața principalei gări din Milano este un loc de întâlnire pentru migranți. Centrale funcționează ca un loc de socialitate, de intermediere a locurilor de muncă pentru migranți și ca piață informală de obiecte furate. Până acum doi ani, Centrale a fost și principala
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
unde se întâlneau românii în Milano și este încă unul dintre locurile principale de întâlnire pentru migranții noi; este locul unde se regăsesc rețelele de cunoștințe sau își fac prieteni noi și pot să „își înceapă viața” în Italia. „În gara din Centrale ai toate pornirile, toate pornirile. Deci depinde ce vrei să faci în Italia. Vrei să te ocupi de femei, vrei să furi, vrei să stai combinat cu transsexuali, vrei să muncești, toate pornirile sunt din Centrale. Din Centrale
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
tuslama vine din turcă, din tuzlama (sărătură), derivat al lui tuzla (salină); turcii fac sardalya tuzlama, adică sardele sărate, sau hamsi tuzlama, saramură de hamsii, însă există și o tuslama din burtă. Chiftelele nu au fost inventate de bucătarul bufetului gării din Băicoi, ci de însuși Marcus Gavius Apicius (rețeta se numea Osicia omentata). Cele pe care le prăjim noi sunt însă de origine (cel puțin lingvistică) persană, adică au ajuns pe malurile Dâmboviței pornind taman din îndepărtata Asie: în persană
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
am obținut pe loc o hîrtie din care reieșea că ei n-au nevoie de profesori de muzică. Am revenit la București, unde după trei luni am găsit un post de Învățător În comuna Mereni, județul Vlașca, nu departe de gara Videle. Traiectul Îl făceam cu trenul, luni dimineața plecam, vineri după-masa reveneam la București. În acea vreme, adică În 1961, se manifesta un anumit dezgheț politic În țară, Începuseră legăturile cu firmele occidentale, Întreprinderile industriale românești aveau nevoie de traducători
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
siguranță că mulți dintre vecinii lor români au observat agitația. În ciuda campaniei acerbe, mulți dintre români au fost surprinși și poate șocați să afle ce li se Întîmplă vecinilor lor. Așa cum Își amintea o femeie: În timp ce noi eram aduși la gară... mulți oameni erau pe stradă. Unii se Întrebau, alții rîdeau, alții țipau la noi, chiar dacă nu ne cunoșteau, alții urlau, În primul rînd părinții fetelor și băieților deportați. Deși este dificil de speculat asupra reacției - fie activă, fie pasivă - a
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
au fost implicați activ În deportarea vecinilor lor germani. 4. „Și ne-a băgat cu bărbați, cu fete... nu conta că ești fată sau ești băiet”. Călătoria spre Est Din locurile În care erau ținuți, deportații au fost duși la gară și Îngrămădiți În vagoane de vite, 40-70 de persoane În fiecare vagon, bărbați și femei. Au călătorit timp de 16-28 de zile fără a ști unde, În condiții improprii, adică fără căldură, haine de iarnă, condiții de igienă și, În
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
gaură... și așa, din scîndură, două scînduri așa, dacă Doamne ferește, te-apuca ceva, să faci pe-acolo. Aceleași sentimente au fost evocate și de Maria Cocîrlă: În noapte ne-a Încărcat, ne-a... pe mașină și ne-a dus la gară, acolo ne-așteptau vagoane de boi. Am fost urcat pînă... indiferent, femei... femei, fete, bărbați, pînă la 50 de persoane. Era rece, dimineața s-a făcut o cartă, stătea lume și nu puteam să mai luăm contact, mai ducea unii
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
suprapus, era gheața mai mare de un deget pe scîndurele, ușile erau Între zi așa, și așa vertical, o scîndură bătută. Și eram cu sora și Încă două fete din Sibiu și Încă două cunoștințe, ne-am Împrietenit, dar de la gară deja ne-a despărțit În două lagăre și aicea unde eram noi cazate nu era mulți cunoscuți. Cum plîngeam așa, venea un ofițer rus, s-a uitat la noi, eram tineri, 20 de ani, soră-mea 18 și pe urmă
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
pînă la căderea comunismului. Ceea ce atrage atenția În poveștile lui Cocîrlă, Magyari, Hrușcă, Șimon și Stoinescu este aparenta ușurință cu care s-au adaptat și s-au reintegrat În societatea românească. Deși toate respondentele au oferit detalii despre sosirea În gară, reîntîlnirea cu familia și prietenii, mîncarea din belșug, aceste detalii nu au fost Însoțite de lamentări excesive. Se pare că principala lor preocupare o dată ajunse acasă era să-și croiască propria viață. La 20 de ani, aceste femei aveau un
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
că plecăm. Începeam să ne dăm seama de grozăvia În care eram aruncați. Dar nu bănuiam nici pe departe ce ne așteaptă, căci cine are o imaginație atît de neagră? La ora 11 dimineața au Început căruțele să pornească spre gara din capătul satului. Era prima viziune a exilului nostru. Drum lung, noroios, presărat de căruțe, pline cu saci, boccele, copii, bătrîni. Pe jos, alături de căruțe, tinerii. Țiganii o duc mai bine. Ei au căruțe, noi nici atît. Lăsăm CÎmpulungul În urma
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
prima viziune a exilului nostru. Drum lung, noroios, presărat de căruțe, pline cu saci, boccele, copii, bătrîni. Pe jos, alături de căruțe, tinerii. Țiganii o duc mai bine. Ei au căruțe, noi nici atît. Lăsăm CÎmpulungul În urma noastră și ajungem la gară. Aici e și mai groaznic. Plînsete, jale, bagaje, țipete, Îmbarcarea În vagoane care transportă, de altfel, caii. Vagoanele sînt curățate de paie și ne urcăm noi. 38 de persoane Într-un vagon, printre care patru bătrîni peste 80 de ani
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
transportă, de altfel, caii. Vagoanele sînt curățate de paie și ne urcăm noi. 38 de persoane Într-un vagon, printre care patru bătrîni peste 80 de ani și un copil paralizat. Ne era teamă să nu se plumbuiască vagoanele. La gară s-au Împărțit pîini. În Închipuirea noastră și, după cele spuse, plecam spre o localitate În fundul Basarabiei, Atachi, se zicea că vom fi colonizați și vom avea un mijloc de trai. La opt seara am plecat, cu al doilea transport
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
reduse cheltuielile materiale și consumurile energetice, iar componentele electronice vor fi produse În țară. Paranoia dictatorului ajunsese și aici. Lipsiți de mijloace adecvate, securiștii nu mai puteau afla cine sînt autorii lozincilor scrise pe asfaltul șoselelor, În closetele publice, În gări și pe trenuri. PÎnă și Încă puținii cîini comunitari deveneau incontrolabili, unii purtînd inscripția ce conținea o cacofonie („Epoca Ceaușescu”). O mașină de scris era considerată În România aproape o armă, deși lui Václav Havel i se permitea să scrie
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
secolul trecut” (p. 23). Exemplar pentru modul În care unii intelectuali francezi au renunțat la opțiunile comuniste este cazul lui Louis de Villefosse, care, În urma unei călătorii În URSS În 1952, cînd Îi sînt arătate miracolele comunismului, vede Într-o gară o țărancă bătrînă care ține În mînă un ou pe care Îl arată celorlalți ca pe cel mai prețios giuvaer. În acel moment, credința lui Villefosse se prăbușește. Similar, Pierre Emmanuel abjură propriile credințe politice ca urmare a unei călătorii
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Str. �� Magnoliei Nr. 46 0261/769080 Janki Gheza ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── SĂLAJ REMAT SĂLAJ SĂ Zalău, Str. Măceșilor Nr. 3 0260/662026 Ciupe Liviu ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── REMAT SIBIU SĂ Sibiu, str. Oțelarilor nr. 71 0269/238118 Lazăr Ion SIBIU ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── REMAT MEDIAȘ SĂ Mediaș, str. Drumul Gării nr. 1 0269/843160 Buda Mihai ────────────────────────────────────────────────────────────────────────���──────────────────────── POLSIB SĂ Sibiu, Sos. Albă Iulia 0269/210085, 0269/218350 Neagoe nr. 40 0269/210058 Daniela ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── SUCEAVA REMAT SUCEAVA Suceava, Calea Unirii 0230/250122, Podoleanu nr. 31 A 0230/250372 Mircea ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── DANCONSTRUCT COM SRL
EUR-Lex () [Corola-website/Law/211148_a_212477]
-
Bălcescu nr. 192 0249/450007 0249/450294 Victor ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── PRAHOVA REMAT PRAHOVA SĂ PLOIEȘTI, str. Muzelor Beldiman nr. 38 0244/524916 Stelian ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── SĂLAJ REMAT SĂLAJ SĂ ZALĂU, str. Măceșilor nr. 3 0260/662026 Ciupe Liviu ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── REMAT MEDIAȘ SĂ MEDIAȘ, str. Drumul Gării nr. 1 0269/843160 Buda Mihai ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── SIBIU SIMEROM SĂ SIBIU, str. Lector nr.3 0269/431102 0269/211170 Dichel Constantin ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── FLARO SĂ SIBIU, str. Râului nr.33 0269/220080 0269/220977 Roșca Floare ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── PROMBAT SĂ COPSA MICĂ, str. Sibiului nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/211148_a_212477]
-
nr. 3 cluj@ Prigon PETROM Ș.A. - petrom. SUCURSALĂ PECO CLUJ ro ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── CONSTANTĂ SC. PECO Ș.A. Str. M. Eminescu nr. 9 0241/618596 0241/619461 m.fulea Paiu Florica �� @petrom. ro ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── SNP PETROM SA-Suc. Secție Tg.Secuiesc, str. pecov@ PECO Covasna Gării, 91 0267/324245 0267/314715 cosys.ro COVASNA ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── SC ARIADNE SRL- str. Lt. Păiuș David, Sf.Gheorghe nr. 12/A ───────────────────────────────────────────────────────────────────���───────────────────────────── DÂMBOVIȚA Stația PECO nr.1 Răzvad 0245/614731 0245/611533 Im▼manea@ Răzvad petrom.ro ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── DOLJ SNP PETROM SĂ.-Suc
EUR-Lex () [Corola-website/Law/211148_a_212477]