16,713 matches
-
de Bogdan. În această împrejurare, se vede că Jderul era țăran râdicat și pârâșul lui era boer vechiu, cneaz. Ștefan Vodă se mânie, dar Jderul e creștin și ertător și pentru pace în anii bătrâneței lui Ștefan Vodă... Dar nu iartă tânărul Jder, care iubește încă de mult pe fata pârâșului și e chinuit de ea. După împăcare Vodă cu suita se duce la casa cneazului; acolo e o scenă de dragoste între Jder tânărul și fata cneazului, care-l chinuește
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
fiul lui Mihu. 16 Ian. 1471 la un an după sfat tăierea la Vasluiu a lui Negrilă Păharnicul, Isaiia Vistiernicul și Alexa Stolnicul după ce Ștefan V. ridică mare plângere împotriva neînțelegătorilor mari și mici, boieri pământeni, crai străini. Ștefan Vodă iartă pe Mihu ceiace îi aduce slujba leală a lui Mihail, care ajunge cel mai iubit spătar al său. 29 Aug. 1471 cutremurul și vorbirea lui Hărman. 14 Sept. 1472 vine Maria Paleologu. 18 Nov. 1473 războiu cu Radu. Laiotă. Boierii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Ștefan Meșter și Jderul cel mezin, căruia acuma îi spune Onu Păr-Negru, fac parte din detașamentele de recunoaștere în calea Ismailitenilor și se leagă cu cercetași munteni, dela care află știri despre Turci. (Întăi s-au luptat, apoi s-au iertat și au stat la sfat subt poală de codru.) III. Nicoară se hotărăște să ceară dezlegare dela starețul său, ca să se întoarcă în lume și să se facă oștean. Ceremonia de dezlegare. IV. Meșter, Onu și Nicoară organizează răzășimea ca să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
d-l Stoicescu, rectorul universității. Întăi s-au ținut de el; pe urmă, obosiți, au început a părea prea largi, atrăgând atenția profesorului. Bine nu știu ce și cum s-a întâmplat. Puteau să se întoarcă în stare mai proastă.. I-am iertat. D-l G. M. Vlădescu, scriitor român, după ce mi-a adresat o scrisoare deschisă de mustrare pentru felul cum sunt conduse lucrările Consiliului Casei Scriitorilor, îmi mai trimite și o scrisoare-circulară particulară în care își arată punctul său de vedere
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cadă. Răul are o zi Dumnezeu veșnicia. "Iubiți-vă unul pe altul din toată inima, și dacă un om păcătuiește împotriva ta, spune-i vorbe de pace și nu păstra în inima ta mânie; și dacă se pocăiește și mărturisește, iartă-l... Iar dacă-i nerușinat și stăruiește în nedreptatea lui, iartă-l din toată inima și lasă lui Dumnezeu răzbunarea." " Dacă unui om îi merge mai bine decât ție, nu te supăra, ci roagă-te ca să ajungă în deplinătatea bielșugului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
altul din toată inima, și dacă un om păcătuiește împotriva ta, spune-i vorbe de pace și nu păstra în inima ta mânie; și dacă se pocăiește și mărturisește, iartă-l... Iar dacă-i nerușinat și stăruiește în nedreptatea lui, iartă-l din toată inima și lasă lui Dumnezeu răzbunarea." " Dacă unui om îi merge mai bine decât ție, nu te supăra, ci roagă-te ca să ajungă în deplinătatea bielșugului său." (Din Vechiul Testament) Horațiu: Humano capiti cervici pictor equinem Junguere si
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
din Halima cu cei patruzeci de hoți. De dimineață până la amiază soarele e tras la deal de patru tauri. De la amiază până în amurg de un iepure șchiop. Am fost la îngropăciunea mătușei Ruxanda care m-a crescut, Dumnezeu s-o ierte, și iaca n-am putut să leșin, și pace bună! Dacă nu-s cucoană... [MOSCOVA-LENINGRAD] [1945]* 12.VI 7.20. plecare (ora Moscovei 8.20) 9. Trecem Nistrul (ora 10 Mosc.) În Ucraina, pământuri comasate și ferme. Plutim la 2200
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Haldeenii, în vechime, puneau soarele în centrul universului și planetele în jur. Învățații lor au fost precursorii lui Kopernik, Galileu și Newton. Într-al zecelea și unsprezecelea secol în Apus (Anglia, Franța, Germania), s-a așezat o lege ca să fie iertați de spânzurătoare criminalii care știau să scrie și să citească (beneficium clericorum). Rânduiala a stăruit mai mult timp în Anglia. Hoțul care a furat până la 500 livre întâia oară și criminalul fără intenție se prevalează în fața judecătorului de multe ori
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
mari și mici și baraje, porți de ecluse și canale. Cam 42 mii km de diguri au salvat de inundații 55 milioane de locuitori. De la 1877 bugetul Chinei a fost deficitar necontenit. În 1950 devine excedentar. "Cum s-ar putea ierta zice Yves Farges încăpăținarea aceasta a libertății și independenței unei țări până acum aservită exploatatorilor imperialiști? Cum să se ierte schimbările economice și politice și ridicarea situației lor internaționale după victoria populară? Planul aservirii imperialiste a făcut fiasco, dintr-odată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
55 milioane de locuitori. De la 1877 bugetul Chinei a fost deficitar necontenit. În 1950 devine excedentar. "Cum s-ar putea ierta zice Yves Farges încăpăținarea aceasta a libertății și independenței unei țări până acum aservită exploatatorilor imperialiști? Cum să se ierte schimbările economice și politice și ridicarea situației lor internaționale după victoria populară? Planul aservirii imperialiste a făcut fiasco, dintr-odată a devenit ridicol și fără noimă. Se încearcă o aventură militară acolo unde n-au izbutit corupția, viclenia și trădarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
salv-conductul pe care îl dă logofătului Mihail (Mihul) și fraților săi. Adresându-se lui Mihul cu formula „credinciosul nostru boier” Ștefan îl anunță că poate să se întoarcă cu frații lui și cu averile lor, „fiindcă, spune domnul, te-am iertat și am alungat toată mânia și dușmănia din toată inima noastră. Și nu vom pomeni niciodată în veci, cât vom trăi, de vorbele și faptele trecute ci te vom milui și te vom ține la mare cinste și dragoste, deopotrivă
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
lui Ștefan cel Mare a iscat discuții și pe baza lui s-au tras unele concluzii care nu concordă cu realitatea. Esențial în acest act sunt două afirmații: prima, domnul îl recunoaște pe Mihul ca boier al său și-i iartă greșelile trecute, a doua, îi cere să revină în țară după îndeplinirea slujbei cu care Ștefan îl însărcinase, asigurându-l că toate ocinile (moșiile), pe care boierul le avea în Moldova, i le-a întors, adică i le-a dăruit
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Albă și Toader Prodan, pisarul. Pe lângă domn au intervenit și solii regelui polon Dobco din Bâșcov, castelanul de Belz și Stanislav din Tencin, subcămărașul de Holm. Aceștia îl roagă pe domn împreună cu „mitropoliții noștri” și cu toți boierii ca să-l ierte pe Mihul. Așadar, salv-conductul n-a fost dat la presiunea boierilor, ci la rugămintea acestora, iar dacă în salvconductele precedente domnul îi promisese că-i va întoarce toate satele, acum era dispus să-i restituie numai trei sate din cele
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
romantic, care și-a împărțit armata în două, ca să facă față lui Mahomed și lui Ștefan. Țepeș avea o oaste care număra abia jumătate din oastea turcească. A împărți oastea lui, și așa mică, ar fi fost o greșeală de neiertat, pentru că în felul acesta, n-ar fi putut să facă față nici sultanului, nici lui Ștefan. Ștefan nu a năvălit în Țara Românească, cum zice Chalcocondil, nu avea nici un motiv s-o facă în 1462, iar dacă ar fi făcut
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
care plăteam tribut turcilor și apoi au venit de-a dreptul, pe sub plaiuri, într-un oraș numit Baia și a început să ridice cetatea”. Luptele trebuie să fi fost îndârjite, așa explicându-se de ce la Trotuș, Matei Corvin l-a iertat pe Mihail Apaffi, care participase la răscoala din Transilvania, dar care, acum, se remarcase prin vitejia de care a dat dovadă în luptele cu românii. Bonfinius relatează și el că oastea regală „Când dă peste cheile înțesate cu arbori și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cel Mare putea conta pe un ajutor din partea lui Vlasie Magyar și Ioan Pongracz, conducătorii Transilvaniei. După ce se încheie un armistițiu polono-maghiar, Matei, deși îi mustră pe unii secui, pentru că i-a incitat pe unii împotriva coroanei regale, ca să-i ierte, le cere să meargă cu ceilalți secui și să-l ajute pe Ștefan cel Mare, dacă va fi atacat de turci. Încercarea lui Ștefan cel Mare de a realiza un front comun românesc, care să apere linia Dunării, are ca
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
la1475, la Buda, Matei punea pecetea pe tratatul încheiat cu Ștefan cel Mare. Îl ia sub ocrotirea sa pe domn și Țara Moldovei care-și vor păstra „toate drepturile, privilegiile și libertățile” pe care le respectase și înaintașii săi. Îl iartă pe domn pentru greșalele sale și se angajează că nu va ocroti pe pământurile sale pe nici un vrășmaș al acestuia. Să menționa că Ștefan „ne va fi aliat el în persoană și toată țara sa împotriva păgânilor și a altor
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
a dat Ștefan voievod, sub Vaslui, cu moară și casele mele, pe care eu singur le-am clădit în mahalaua Sucevii; ia-le, pane Coste, căci nu am nimic altceva, iar pentru ce va fi mai mult, tu, pentru Dumnezeu, iartă-mă!”. Cu banii pe care îi avea, Coste pârcălab ar fi putut să-și cumpere 10 sate, cel puțin, dar a preferat să-i pună la păstrare, spre nenorocul lui. Asta ne arată că Mihul a avut bani și averea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
mitropolit, chir Calist al Romanului, un tătar Pașca din tătarii domnești de la Neamț, cu sălașele și cu averile sale. Iar după moartea episcopului, acesta îl va lăsa bisericii “sau îl va da cuiva sau îl va slobozi”. Dacă îl va ierta, tătarul să trăiască “în țara noastră, slobod, după legea românească, iar nimeni să nu îndrăznească să îi amintească de robie și să nu îl poată lua”. La 12 aprilie 1458, Ștefan cel Mare întărește Episcopiei Romanului satele Leucușani, mai sus
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
fugit de la noi și din țara noastră în Țara Leșească, anume Oană tătarul și copiilor lui, pentru aceea ca el să vină de la sine înapoi și cu copiii lui, la noi și în țara noastră, iar de robie să fie iertat, el însuși și copiii lui, în vecii vecilor, și să nu îl aducem din nou în robie, și nici pe copiii lui, ci să se așeze în țara noastră, el și copiii lui, slobod și în bună voie și fără
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
sale și cu averea lui... Iar după moartea lui (a episcopului), sau îl va lăsa bisericii, sau îl va da cuiva, sau îl va slobozi, el este volnic. Iar întru aceasta noi nu avem nici un amestec. Iarăși dacă îl va ierta, unde va trăi el în țara noastră, să trăiască acolo slobod, după legea românească, iar nimni să nu îndrăznească să îi amintească de robie și nu-l poată lua.” Libertățile din punct de vedere religios, respectarea legii, așa cum era ea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
articol în ”Scânteia” intitulat ” Fericirea de a studia în Uniunea Sovietică”. Deși a fost în preajma lui Nicolae Ceaușescu și a clanului său, apoi declarat indezirabil pentru conducerea de partid, Ion Iliescu năa gândit o clipă că ar putea să-l ierte pe Dictator. În zilele evenimentelor sângeroase din decembrie 1989, îl caracteriza pe Nicolae Ceaușescu ca ”om fără inimă, fără suflet, fără creier, fără rațiune” Oare câți locuitori ai Olteniței, orașul său natal, îl consideră la fel și pe Iliescu? Vizitele
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
esențiale la nivel social, ei nu au bune maniere: „Și când o mărs, o trecut pă lâng-o babă și nu i-o dat bună-zâua la babă” (UrmenișMaramureș), se dovedesc nemiloși: „- Tot ce întâlniți în cale, tot ce vedeți, nimic nu iertați! Și furnicile călcați-le sub copitele cailor!” (Poienari - Vulpești), sunt nechibzuiți cu maeștrii inițiatori: „N-au vrut să m-asculte ca să-i învăț câte ceva, ci au pornit de parcă le pusese oala: d-aia au și pățit-o”, nu pot identifica
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
și diafană, asupra căreia sacrul nu acționează decât la nivel psihedelic: „Veni tocmai hei în colo înnoptat de tot, de l-a fost luat moșul la bătaie, de ce a întârziat așa, dar el a început a se ruga să-l ierte, că nu era vinovat că a dat de grădina Floarei Florilor și a căzut mai încolo amețit și abia pe seară de tot s-a putut dezmetici”. Vulturul beteag, și el o ipostază avimorfă încărcată de sacralitate, anticipează categoria personajelor
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
satului Bogata"(p.37) prin rememorarea unor întâmplări personale sau povestite de alți. Presimțind poate propriul sfârșit Gheorghe Rădășanu surprinde prin modul reverențios în care își amintește de cei dispăruți, cunoscuți în viață, întotdeauna folosind formulele: "Bunul Dumnezeu să-i ierte toate păcatele" (p.39), "Dumnezeu să-i ierte păcatele și să le fie țărâna ușoară și amintirea veșnică" (formula repetată cel mai des) sau "A închis ochii ei frumoși și drăgălași pe vecie". Amintirile lui Gheorghe Rădășanu nu sunt o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]