17,036 matches
-
în lamaismul tibetan, cu o multitudine de manifestări: Zeiță a ascetismului și misticismului, Mamă creatoare, Protectoarea ființelor umane ce traversează marea (oceanul) vieții. -În legendele Tibetului se vorbește despre zeița Tara ca fiind contrapartea feminină a lui Bodhisattva Avalokitesvara. O legendă spune că ea a apărut în manifestare dintr-o lacrimă a lui Avalokiteshvara, care a căzut pe pământ și a format un lac. La suprafața apei a îmbobocit un lotus, care deschizându-se, a revelat-o pe zeiță. Asemenea lui
Tara () [Corola-website/Science/312432_a_313761]
-
călugărițe. Situată în mijlocul pădurilor de fag și stejar de pe dealul Deleanu, la câțiva km vest de satul omonim, care aparține de comuna Cârligele, este un vechi lăcaș de cult ortodox, al cărui istoric nu este complet elucidat nici acum. O legendă spune că mânăstirea ar fi luat ființă încă din secolul al XV-lea (perioada 1464-1469), când doi ciobani originari din Dobrogea, Anufie si Irapalie "Dălhăuș", au văzut în inima pădurii o lumină neobișnuită și au auzit un glas spunându-le
Mănăstirea Dălhăuți () [Corola-website/Science/312435_a_313764]
-
cu hramul "Izvorul tămăduirii". Mânăstirea a rămas cunoscută sub numele "Dălhăuți", după numele celor doi frați Dălhăuș (satul omonim a fost întemeiat mai târziu - un vechi document păstrat la Arhivele Naționale din București menționează existența acestui sat în anul 1615). Legenda mai spune că ei au fost ajutați, la ridicarea bisericii, și de un ucenic al Sfântului Nicodim de la Tismana, iar altarul bisericii l-au facut chiar acolo unde se aratase acea lumină văzută de frații Dălhăuș. Mai târziu, pe la începutul
Mănăstirea Dălhăuți () [Corola-website/Science/312435_a_313764]
-
mai este funcțională. Unul dintre motivele pentru care Mănăstirea Dălhăuți era vestită în toată Țara Românească și chiar și în Moldova, era faptul că aici se afla (și se află și în prezent) icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului. Legenda acestei icoane spune că ar fi una dintre cele șapte icoane pictate de însuși Sfântul Apostol și Evanghelist Luca; specialiștii sunt însă de părere că icoana a fost pictată câteva secole mai târziu, fiind o copie după o icoană a
Mănăstirea Dălhăuți () [Corola-website/Science/312435_a_313764]
-
ani, pălește(...). Nimeni pe lumea asta cunoaște antidotul acestei compoziții teribile, nimeni, în afară de Papa, domnul Valentino și de mine". Dar chimiștii și toxicologii din zilele noastre sunt convinși că această "cantarella", otravă capabilă să ucidă cu precizie, este doar o legendă legată de familia Borgia. De-a lungul secolelor figura Lucreției a fost asociată faimei familiei sale. Chiar dacă în timpul celei de-a treia căsătorii nu a mai fost implicată în nici un scandal, iar spre sfârșitul vieții reușise să șteargă faima reputației
Lucreția Borgia () [Corola-website/Science/312388_a_313717]
-
folosind oribila sa otravă". Poetul francez "nu găsește în ea idealul feminin, pentru că femeia „bună” nu e dorită deoarece e mamă, pe când femeia dorită, e diabolică, pentru că poartă bărbatul spre păcat". După Hermann-Röttgen "interesul pentru erotism și sexualitate" referitor la "legenda familiei Borgia", a permis ca reprezentarea Lucreției Borgia ca "femme fatale", să supraviețuiască până în zilele noastre în noi opere literare. Ceea ce e evident, e că literatura nu tratează istoria familiei Borgia, ci legenda ei, se tratează de povestioare istorice, iar
Lucreția Borgia () [Corola-website/Science/312388_a_313717]
-
interesul pentru erotism și sexualitate" referitor la "legenda familiei Borgia", a permis ca reprezentarea Lucreției Borgia ca "femme fatale", să supraviețuiască până în zilele noastre în noi opere literare. Ceea ce e evident, e că literatura nu tratează istoria familiei Borgia, ci legenda ei, se tratează de povestioare istorice, iar adevărul despre Lucreția și familia sale nu-l vom găsi în romane și tragedii, în care autorii dau frâu liber imaginației. Din prima căsătorie, anulată, Lucreția nu a avut copii, chiar dacă după unii
Lucreția Borgia () [Corola-website/Science/312388_a_313717]
-
din 2005). Datează din anul 1810 și adăpostește Icoana Făcătoare de Minuni a Maicii Domnului, una din cele mai venerate din țară. Lăcașul este folosit pentru slujbele de pe timpul verii. Istoricul schitului Dălhăuți, monument clasat cod LMI VN-II-a-B-20832 ține de legendă. Asezarea monahală a funcționat până în anul 1959, când a fost dezafectată și a fost reînființată în anul 1990 ca așezământ de maici. Legenda spune că pe la jumătatea secolului al XV-lea au venit pe dealurile astea doi ciobani din Dobrogea
Biserica de lemn din Mănăstirea Dălhăuți () [Corola-website/Science/312443_a_313772]
-
este folosit pentru slujbele de pe timpul verii. Istoricul schitului Dălhăuți, monument clasat cod LMI VN-II-a-B-20832 ține de legendă. Asezarea monahală a funcționat până în anul 1959, când a fost dezafectată și a fost reînființată în anul 1990 ca așezământ de maici. Legenda spune că pe la jumătatea secolului al XV-lea au venit pe dealurile astea doi ciobani din Dobrogea. Trei nopți la rând au văzut o flacără în pădure. Și li s-a arătat Maica Domnului, care le-a spus: «Faceți aici
Biserica de lemn din Mănăstirea Dălhăuți () [Corola-website/Science/312443_a_313772]
-
a fost pictată de Sfântul Apostol Luca. "Se poate să fi fost făcută de Apostolul Luca sau de unul dintre ucenicii săi, pentru că seamănă bine cu cea de la Nămoiești, care a fost datată în perioada în care a trăit apostolul" Legenda mai spune că, pe drum, pe monahul Amfil l-au prins turcii, care au profanat icoana tăind-o cu iataganul, apoi au aruncat-o în mare. Scăpând de turci, călugărul s-a dus în satul lui din Dobrogea și in
Biserica de lemn din Mănăstirea Dălhăuți () [Corola-website/Science/312443_a_313772]
-
în timp ce alte trupe sârbe, incluzând 1000 de mercenari catalani în armuri grele, sub comanda lui Ștefan Dușan au pătruns pe valea râului Dragoviștița spre satul Șișcoviți. Principala confruntare a avut loc între sat și Spasovița pe locul așezării numite Bozhurița. Legenda locală spune că aceasta își ia numele de la floarea de ochiul boului - "bozhur" - ce a crescut udată de sângele soldaților căzuți. Luat prin surprindere Mihail Șișman a încercat să își regrupeze trupele, dar era prea târziu, bulgarii se găseau în
Bătălia de la Velbužd () [Corola-website/Science/312466_a_313795]
-
intru adormire eroi, ostași și luptători români, din toate timpurile și locurile, căzuți pe câmpurile de luptă, în lagăre și închisori, pentru apărarea patriei și a credinței strămoșești, pentru întregirea neamului românesc, pentru libertatea și demnitatea noastră. Bucovina - nume de legendă și istorie românească cu vechi rezonante în cultură și civilizația românească- definește un străvechi spațiu, care în perspectiva timpului avea să dobândească noi valente, pe masura oamenilor, care prin naștere, viața și activitate, aveau să se înscrie în patrimoniul de
Mănăstirea Mestecăniș () [Corola-website/Science/312492_a_313821]
-
echipa de tineret a clubului Feyenoord. A semnat cu Arsenal în 2004, devenind căpitanul echipei pe 16 august 2011 cu un an înainte de a se transfera la rivala Manchester United. Calitățile și stilul de joc i-au atras comparații cu legenda olandeză Marco van Basten. Pe 7 iunie 2013, Van Persie a fost numit căpitan al naționalei de fotbal a Olandei. Fiul a doi artiști, Van Persie a fost încurajat să meargă pe urmele părinților săi, dar el a preferat în
Robin van Persie () [Corola-website/Science/312824_a_314153]
-
trei fii, iar după cele 1001 de nopți, sultanul îi anulează pedeapsa cu moartea și trăiesc fericiți (acesta fiind finalul cu care se încheie prima povestire, cea a Șeherezadei). Poveștile sunt diverse: includ povestiri istorice, povestiri de dragoste, comedii, tragedii, legende religioase, poeme, parodii și diferite forme erotice. Numeroase povestiri includ Djinni, magicieni și locuri legendare, ce interfereaza cu persoane reale în locuri reale; istoricul calif Harun al-Rashid este un protagonist comun, ca și Abu Nuwas, poet de curte despre care
O mie și una de nopți () [Corola-website/Science/312800_a_314129]
-
și transformată într-o colecție de trei distincte capitole de narație în secolul al XV-lea: Folclorul indian este reprezentat de anumite povestiri despre și cu animale ce reflectă influențele fabulelor din vechea limbă sanscrită. Influențele colecției de povestiri și legende indiene "Baital Pachisi" sunt notabile, de asemenea. Jataka e o colecție de 547 povestiri, ce conține în cea mai mare parte povestiri cu morală sau scopuri etnice. "Povestea Boului și a Măgarului" și "Povestea Comerciantului și a soției sale" sunt
O mie și una de nopți () [Corola-website/Science/312800_a_314129]
-
și Nopți arabe. Influențele folclorului din Bagdad este reprezentat de povestirile despre și cu califul abbasid; influența de Cairo este evidențiată de către "Cârpaciul Maruf." Povestiri cum ar fi "Columnele Iram-ului" (misteriosul Ad, orașul Iramului, descris în Coran ) e bazată pe legendele preislamice ale peninsulei Arabice; motivele sunt din povestea antică ce vine din Mesopotamia a lui Ghilgameș. Sunt notate, de asemenea, posibile influențe grecești. Prima versiune europeană a celor "O mie și una de nopți" (1704-1717) a fost tradusă în franceză
O mie și una de nopți () [Corola-website/Science/312800_a_314129]
-
de televiziune Aladdin, aparținând aceleiași companii. "The Voyages of Sinbad" - Călătoriile lui Sinbad a fost adaptat pentru televiziune și film de multe ori, cea mai recentă fiind versiunea de desene animate din 2003 "Sinbad: Legend of the Seven Seas - Sinbad: Legenda celor șapte mări", în rolurile principale având voci ca cele ale lui Brad Pitt și Catherine Zeta-Jones. Poate că cel mai faimos film al lui Sinbad a fost cel din 1958 "The Seventh Voyage of Sinbad - A șaptea călătorie a
O mie și una de nopți () [Corola-website/Science/312800_a_314129]
-
Legenda se pare că își are originea din viața unei femei ce a trăit cu secole în urmă (unele versiuni afirmă că a trăit în perioada Heiana), care a fost fie soția, fie concubina unui samurai. Se spune că era foarte
Kuchisake-Onna () [Corola-website/Science/312887_a_314216]
-
că era foarte frumoasă, dar de asemenea foarte vanitoasă, înșelându-și probabil soțul. Samuraiul, care era extrem de gelos și simțindu-se înșelat, o atacă și îi taie gura de la o ureche la cealaltă, urlând „Cine te va crede frumoasă acum?” Legenda urbană pornește din punctul acesta, afirmând că o femeie mormăie noaptea (în special în serile cețoase), cu fața acoperită de o mască chirurgicală care . Când întâlnește pe cineva (în principal copii sau studenți), îl va întreba timid „Sunt frumoasă? ”(„"Watashi
Kuchisake-Onna () [Corola-website/Science/312887_a_314216]
-
este frumoasă, ea își va urmări victima până acasă și o va ucide în fața propriei case, datorită faptului că „kirei” (きれい), termenul japonez pentru „drăguț”, este un omofon pentru "kire" (切れ), imperativul verbului „a tăia”. De-a lungul anilor '70, legenda urbană preciza că persoanele care spuneau „Ești o persoană normală” erau salvate. Renașterea legendei prin anul 2000 conduce la răspunsul „Așa și așa”, lucru care o determina pe Kuchisake-onna să se gândească ce să facă, lăsând astfel destul timp victimei
Kuchisake-Onna () [Corola-website/Science/312887_a_314216]
-
propriei case, datorită faptului că „kirei” (きれい), termenul japonez pentru „drăguț”, este un omofon pentru "kire" (切れ), imperativul verbului „a tăia”. De-a lungul anilor '70, legenda urbană preciza că persoanele care spuneau „Ești o persoană normală” erau salvate. Renașterea legendei prin anul 2000 conduce la răspunsul „Așa și așa”, lucru care o determina pe Kuchisake-onna să se gândească ce să facă, lăsând astfel destul timp victimei să fugă. Filmul "Kuchisake-onna" din anul 1999 transfera legendei o origine modernă a aspectului
Kuchisake-Onna () [Corola-website/Science/312887_a_314216]
-
persoană normală” erau salvate. Renașterea legendei prin anul 2000 conduce la răspunsul „Așa și așa”, lucru care o determina pe Kuchisake-onna să se gândească ce să facă, lăsând astfel destul timp victimei să fugă. Filmul "Kuchisake-onna" din anul 1999 transfera legendei o origine modernă a aspectului lui Kuchisake-onna, ca fiind rezultatul unei operatii estetice care a decurs într-un mod oribil. Multe serii anime au făcut referire la legendă: Seria manga a lui Hideo Yamamoto, "Ichi the Killer", indică un personaj
Kuchisake-Onna () [Corola-website/Science/312887_a_314216]
-
astfel destul timp victimei să fugă. Filmul "Kuchisake-onna" din anul 1999 transfera legendei o origine modernă a aspectului lui Kuchisake-onna, ca fiind rezultatul unei operatii estetice care a decurs într-un mod oribil. Multe serii anime au făcut referire la legendă: Seria manga a lui Hideo Yamamoto, "Ichi the Killer", indică un personaj Kakihara cu o desfigurare similară. Încă o adaptare japoneză a filmului "Kuchisake Onna", regizat de Koji Shirasihi și lansat pe 17 martie 2007 în Japonia, indică un spirit
Kuchisake-Onna () [Corola-website/Science/312887_a_314216]
-
monoteismului, regele Ahab este denunțat de textul biblic ca cel mai mare răufăcător dintre regii Israelului până la el, mai rău decât tatăl său Omri sau decât Ieroboam I ("Iaravam ben Nevat"). Profetul Ilie a suferit și el de pe urma prigoanei. După legendă, el s-a ascuns în Ghiladul natal, hrănit de corbi, la pârâul Chirit, apoi s-a refugiat în Fenicia, lângă Sidon, într-un loc numit "Sarepta" (în ebraică "Țarfat"). Acolo el face un miracol: readuce la viață fiul îmbolnăvit al
Ahab () [Corola-website/Science/312982_a_314311]
-
de fapt bătălia de la Karkar ar fi putut avea loc nu în 853 î.Hr. în preajma morții lui Ahab, ci mai curând în timpul unuia din fiii lui Ahab, regele Iehoram. După moartea lui Ahab în lupta din Ramot Gil'ad, potrivit legendei, s-a împlinit profeția teribilă a sfântului Ilie din Teșev (Ilie tesviteanul, Eliyahu Ha'Tișbi) și „câinii i-au lins sângele și curvele s-au scăldat în el”. Pe tronul Israelului s-a așezat fiul său "Ahazia". Istoricii pun și
Ahab () [Corola-website/Science/312982_a_314311]