18,160 matches
-
putea fi atinsă niciodată. În schimb, contradicția este o stare prin care se trece frecvent și obligatoriu în dinamica contradictoriilor, deși nu este o contradicție absolută. Aceasta este starea T, starea de "terț inclus". În opinia lui Ștefan Lupașcu, spre deosebire de logica clasică ce era una a noncontradicției absolute, logica dinamică a contradictoriului este una a noncontradicției relative, care este de fapt una a contradicției permanente. Logica clasică apare drept un caz particular și ideal al logicii dinamice a contradictoriului 490. Ea
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
o stare prin care se trece frecvent și obligatoriu în dinamica contradictoriilor, deși nu este o contradicție absolută. Aceasta este starea T, starea de "terț inclus". În opinia lui Ștefan Lupașcu, spre deosebire de logica clasică ce era una a noncontradicției absolute, logica dinamică a contradictoriului este una a noncontradicției relative, care este de fapt una a contradicției permanente. Logica clasică apare drept un caz particular și ideal al logicii dinamice a contradictoriului 490. Ea s-ar putea obține prin actualizarea absolută a
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
absolută. Aceasta este starea T, starea de "terț inclus". În opinia lui Ștefan Lupașcu, spre deosebire de logica clasică ce era una a noncontradicției absolute, logica dinamică a contradictoriului este una a noncontradicției relative, care este de fapt una a contradicției permanente. Logica clasică apare drept un caz particular și ideal al logicii dinamice a contradictoriului 490. Ea s-ar putea obține prin actualizarea absolută a unuia dintre elementele contradictorii (e sau ē), ceea ce este imposibil: Această eventualitate este imposibilă în virtutea însăși a
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
opinia lui Ștefan Lupașcu, spre deosebire de logica clasică ce era una a noncontradicției absolute, logica dinamică a contradictoriului este una a noncontradicției relative, care este de fapt una a contradicției permanente. Logica clasică apare drept un caz particular și ideal al logicii dinamice a contradictoriului 490. Ea s-ar putea obține prin actualizarea absolută a unuia dintre elementele contradictorii (e sau ē), ceea ce este imposibil: Această eventualitate este imposibilă în virtutea însăși a postulatului nostru fundamental, conform căruia, cum știm, o potențializare implică
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
aceleiași potențializări a doi vectori contradictorii, înseamnă că ei se află în starea T AP, adică mai au în fața lor încă o marjă de potențialitate... și deci sunt în imposibilitatea de a fi atins infinitul potențializării"491. Eliminând contradicția, logica clasică, apare ca imposibilă în raport cu logica dinamică a contradictoriului, deoarece obținerea noncontradicției absolute are nevoie "de o trecere spre infinit, care este un salt în afara logicului..."492. O dialectică fără "sinteză" Ștefan Lupașcu atribuie logicii dinamice a contradictoriului un caracter
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
înseamnă că ei se află în starea T AP, adică mai au în fața lor încă o marjă de potențialitate... și deci sunt în imposibilitatea de a fi atins infinitul potențializării"491. Eliminând contradicția, logica clasică, apare ca imposibilă în raport cu logica dinamică a contradictoriului, deoarece obținerea noncontradicției absolute are nevoie "de o trecere spre infinit, care este un salt în afara logicului..."492. O dialectică fără "sinteză" Ștefan Lupașcu atribuie logicii dinamice a contradictoriului un caracter dialectic 493. Dar ea diferă mult
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
infinitul potențializării"491. Eliminând contradicția, logica clasică, apare ca imposibilă în raport cu logica dinamică a contradictoriului, deoarece obținerea noncontradicției absolute are nevoie "de o trecere spre infinit, care este un salt în afara logicului..."492. O dialectică fără "sinteză" Ștefan Lupașcu atribuie logicii dinamice a contradictoriului un caracter dialectic 493. Dar ea diferă mult de logica dialectică a lui Hegel, care nu s-a putut elibera de tradiția raționalistă și identificatoare aristotelică, inventând ideea sintezei, în care se vor topi toate contradicțiile. Lupașcu
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
a contradictoriului, deoarece obținerea noncontradicției absolute are nevoie "de o trecere spre infinit, care este un salt în afara logicului..."492. O dialectică fără "sinteză" Ștefan Lupașcu atribuie logicii dinamice a contradictoriului un caracter dialectic 493. Dar ea diferă mult de logica dialectică a lui Hegel, care nu s-a putut elibera de tradiția raționalistă și identificatoare aristotelică, inventând ideea sintezei, în care se vor topi toate contradicțiile. Lupașcu crede că ceea ce îl desparte pe Hegel de logica dinamică a contradictoriului este
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
ea diferă mult de logica dialectică a lui Hegel, care nu s-a putut elibera de tradiția raționalistă și identificatoare aristotelică, inventând ideea sintezei, în care se vor topi toate contradicțiile. Lupașcu crede că ceea ce îl desparte pe Hegel de logica dinamică a contradictoriului este faptul că nu a sesizat dinamica contradictoriului prin proprietățile de actualizare și potențializare 494. Experiența științifică contemporană, crede filosoful francez de origine română 495, nu confirmă sintetismul hegelian. Odihna pe care rațiunea filosofică, chiar și cea
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
o cere în ființa lucrurilor și a lumii în ansamblul ei, împăcarea antagonismelor, soluționarea contradicțiilor, nu există și nu pot să existe. Sistemele fizice și biologice se construiesc din antagonisme sau contradicții, fără însă ca aceste sisteme să fie sinteze. Logica dinamică a contradictoriului susține o dialectică în care nu mai există sinteza hegeliană. Starea T nu este nicidecum o sinteză, ci exact opusul acesteia, deoarece sinteza hegeliană este menită să stingă contradicția, pe când în starea T contradicția este cea mai
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
hegeliană este menită să stingă contradicția, pe când în starea T contradicția este cea mai intensă. Deși se înscrie în tradiția gândirii dialectice moderne, viziunea lui Ștefan Lupașcu este una antinomică, iar nu sintetistă 496. De altfel, acest fapt face ca logica dinamică a contradictoriului să fie o tridialectică, în sensul că, prin structura ei de bază, generează și susține trei dialectici, trei dezvoltări diferite ale relațiilor dintre elementele contradictorii 497: o dialectică orientată spre actualizarea elementului pozitiv, una inversă, orientată spre
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
elementele contradictorii 497: o dialectică orientată spre actualizarea elementului pozitiv, una inversă, orientată spre actualizarea opusului acestuia și o dialectică a stării T. Aceste trei dialectici, arată Lupașcu, se coordonează între ele, generând un lanț arborescent nesfârșit 498. Aplicații ale logicii dinamice a contradictoriului. Ipostaze ale "stării T" Logica dinamică a contradictoriului guvernează, în opinia lui Ștefan Lupașcu, întreaga organizare a lumii. De aceea, devine o grilă de lectură aproape universală, având aplicații multiple. Prima aplicație, în ordinea importanței, este cea
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
elementului pozitiv, una inversă, orientată spre actualizarea opusului acestuia și o dialectică a stării T. Aceste trei dialectici, arată Lupașcu, se coordonează între ele, generând un lanț arborescent nesfârșit 498. Aplicații ale logicii dinamice a contradictoriului. Ipostaze ale "stării T" Logica dinamică a contradictoriului guvernează, în opinia lui Ștefan Lupașcu, întreaga organizare a lumii. De aceea, devine o grilă de lectură aproape universală, având aplicații multiple. Prima aplicație, în ordinea importanței, este cea ontologică. Astfel, cele trei relații contradicționale elementare stau
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Ștefan Lupașcu numește materia biologică sau materia vie500. La încrucișarea acestor două căi opuse de sistematizare (și degradare) a energiei, ca un fel de coexistență inhibitoare a lor, se situează sistematizarea microfizică sau cuantică, ipostazierea ontologică a stării T din logica dinamică a contradictoriului. De fapt, această a treia materie se dovedește a fi sursa sau punctul de plecare al celor două anterioare, fiind un fel de materie-mamă501. Această materie apare ca o urzeală ce cuprinde întregul univers, în care cele
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
nu este o a patra materie ci este de aceeași esență cu materia microfizică. Nu voi intra aici în interstițiile argumentării lupașciene a acestei idei. Tot ce rețin este că filosoful francez de origine română argumentează, aș spune exhaustiv, că logica sau dialectica contradictorială pe care a dezvăluit-o la nivel microfizic se regăsește în zonele "înalte" ale psihicului. Tocmai aceasta face posibile acele fenomene psihice specific umane pe care le va numi "conștiința conștiinței" și "cunoașterea cunoașterii". Ele sunt fenomene
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
este într-un punct de intersecție dintre desfășurări psihice divergente. De aceea, Lupașcu afirmă că aici se află sursa libertății și necondiționalității, punctul în care omul poate realiza ceea ce se numește "control". Aceste trei materii epuizează spațiul logic (în această logică dinamică a contradictoriului) al posibilităților de sistematizare a energiei în universul nostru. În baza acestui sistem conceptual format din cele două cupluri antinomice (actualizare-potențializare; omogenitate-eterogenitate) și a celor trei relații contradicționale ce stau la baza logicii energiei, nu sunt posibile
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
spațiul logic (în această logică dinamică a contradictoriului) al posibilităților de sistematizare a energiei în universul nostru. În baza acestui sistem conceptual format din cele două cupluri antinomice (actualizare-potențializare; omogenitate-eterogenitate) și a celor trei relații contradicționale ce stau la baza logicii energiei, nu sunt posibile decât trei și numai trei sistematizări energetice, din jocul lor configurându-se acest univers pe care îl cunoaștem. Pe acest model, Ștefan Lupașcu își aplică logica în mai toate domeniile științelor socio-umane. Descoperă, astfel, trei etici
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
și a celor trei relații contradicționale ce stau la baza logicii energiei, nu sunt posibile decât trei și numai trei sistematizări energetice, din jocul lor configurându-se acest univers pe care îl cunoaștem. Pe acest model, Ștefan Lupașcu își aplică logica în mai toate domeniile științelor socio-umane. Descoperă, astfel, trei etici sau tipuri de comportament al omului în acțiune 506, trei tipuri de boală psihică și remedii aferente, trei forme de organizare socio-politică și trei tipuri de organizare a experienței religioase
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
cercetări. Este vorba de experiența cunoașterii, experiența artistică, experiența mistică și cea religioasă. Cunoașterea este un raport între un subiect care cunoaște și un obiect de cunoscut, în care subiectul înaintează către obiect. Acest raport poate fi înțeles prin grila logicii pe care ne-o propune Lupașcu. Astfel, cu cât înaintarea spre obiect este mai puternică, cu atât subiectul dispare din raza cunoașterii: "Cu cât este mai mare măsura în care reprezint un proces activ, cu atât este mai mică aceea
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
îl cunosc. Cunoașterea cunoașterii este un fenomen care nu ar fi posibil dacă logicul nu ar avea o structură dinamică contradictorie, crede Ștefan Lupașcu 514. Ea va fi considerată ulterior drept caracteristică pentru starea T. O altă experiență reprezentativă pentru logica stării T este cea artistică sau estetică. În acest sens, încă din 1947, când nu formulase încă ideea unei a treia logici, Lupașcu sesiza acest specific al experienței estetice, spunând că ea vizează contradicția 515. Argumentul său era legat de
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Ștefan Lupașcu 514. Ea va fi considerată ulterior drept caracteristică pentru starea T. O altă experiență reprezentativă pentru logica stării T este cea artistică sau estetică. În acest sens, încă din 1947, când nu formulase încă ideea unei a treia logici, Lupașcu sesiza acest specific al experienței estetice, spunând că ea vizează contradicția 515. Argumentul său era legat de faptul că experiența estetică, indiferent că este vorba de creator (artistul) sau de spectator (receptorul de artă), presupune contemplație, adică se sustrage
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
lumii, ceea ce îl va duce la un raționalism și realism al operei, pe de altă parte, de a "luneca într-o eterogenitate prea liberă", care va genera dispariția formei și invazia detaliului, a fragmentarului. O altă experiență ce funcționează după logica terțului inclus este, în opinia lui Ștefan Lupașcu, experiența mistică. După el "comportamentul misticului este și mai paradoxal decât cel al artistului"525. Când spune acest lucru, are în vedere faptul că experiența mistică se situează, pe de o parte
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
experiențe necontradictorii"526. El este, în același timp, un estetician și un om care vrea să facă experiența etică, în sensul ei de bază, ca fugă de contradicție în direcția actualizării uneia dintre valori. Dacă experiența estetică este început al logicii cuantice sau al posibilului pur, cea etică este început al logicii cunoașterii. Fiind prinsă între acestea, experiența mistică dobândește un caracter extrem de tensionat. Misticul este simultan cufundat în lume și în sine însuși, aspirant la cunoașterea cunoașterii și totodată la
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
un om care vrea să facă experiența etică, în sensul ei de bază, ca fugă de contradicție în direcția actualizării uneia dintre valori. Dacă experiența estetică este început al logicii cuantice sau al posibilului pur, cea etică este început al logicii cunoașterii. Fiind prinsă între acestea, experiența mistică dobândește un caracter extrem de tensionat. Misticul este simultan cufundat în lume și în sine însuși, aspirant la cunoașterea cunoașterii și totodată la cunoașterea pură527. Experiența mistică se află la întretăierea a ceea ce condiționează
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
ieși din criza mistică. Ea are nevoie de experiențele mistice tocmai pentru a le arăta calea spre ieșirea din tensiune. Arta religioasă, rugăciunea și spovedania sau examenul de conștiință sunt tot atâtea "mijloace de ușurare", care atrag conștiința mistică în logica estetică, în estetic 532. În același timp, pentru a contrabalansa o posibilă cădere în contemplativismul estetic religios, specific anumitor religii, care se îndepărtează de acțiune și cunoaștere, "religia edifică un întreg aparat etic, un aspect moral și prin excelență activ
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]