15,302 matches
-
Tapae, dacii stau la pândă cu arcurile Întinse. Pe aici e drumul cel mai scurt spre inima țării, spre mândra Sarmisegetuza, cuibul lui Decebal. Aici valea se lărgește puțin; În dreapta Timișului, sub strașina unui munte, se-nalță, ca o prispă, minunata așezare pe care și-au ales-o dacii pentru Întăriturile lor. Din jos, În marginea pădurii, Încep deodată crengile să se miște, ca-nfiorate de o suflare de vânt, și cele dintâi coifuri ies În luminiș. Un șuier ca de vijelie
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
deosebite și limitate În spațiu, ele nu se aseamănă Între ele și, dacă vrem să le simplificăm, pentru a le reduce la elementul lor comun, le dezbrăcăm tocmai de veșmântul lor caracteristic, reducându-le la niște schelete. Dl Monod, În minunatul său studiu asupra metodei În istorie, Începe prin a face oarecare concesii științelor naturale, concesii ce nu sunt prin nimic Îndreptățite, dacă se ia În privire Întregul lor domeniu. D-sa zice, bunăoară, că „științele naturii au avantajul de a
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Basm să fie?, București, 1951; Zile slăvite, București, 1951; Față-n față, București, 1954; 600 de milioane de oameni liberi, București, 1954; Oamenii înving, București, 1955; Vă chem!, București, 1955; Versuri alese, București, 1955; Liberi și stăpâni, București, 1956; Țară minunată, București, 1956; Cântece de veghe, București, 1959; Oameni și căști, București, 1959; Cupa cu garoafe, București, 1960; Atenție - sens unic!, București, 1961; Și ziua ard stelele, București,1961; Un om și un frate, București, 1961; Fântâna soarelui, pref. Radu Popescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287104_a_288433]
-
poruncit ca trupul creat de El să aibă putere de viață, care s-a făcut în el în suflet viu, adică activ, care poate prin mișcarea mădularelor să-și arate măiestria sa. Uită-te câtă deosebire este între crearea acestei minunate ființe raționale și crearea animalelor! Când a creat animalele, Dumnezeu a spus: Să scoată apele târâtoare cu suflete vii (Fac. 1, 20) și îndată au ieșit din ape animale însuflețite. La fel și pământului i-a spus: Să scoată pământul
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
am spus înainte, idolilor și aduceau demonilor jertfe; și totuși cei ce slujeau idolilor n-au putut fi îndreptați prin superstiția idolească. Dar când s-au mutat la învățătura lui Hristos, cugetarea li s-a străpuns cu adevărat în chip minunat, încât au lepădat cruzimea și nu se mai gândesc la lupte, ci în toate s-au făcut pașnici și plini de dorința de prietenie”. (Sf. Atanasie cel Mare, Tratat despre întruparea Cuvântului și despre arătarea Lui nouă, prin trup, cap
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
chiar și moartea, făcându-se martiri ai lui Hristos”. (Sf. Atanasie cel Mare, Tratat despre întruparea Cuvântului și despre arătarea Lui nouă, prin trup, cap. VI, LII, în PSB, vol. 15, p. 149-150) „Dar să mai arăt o dovadă foarte minunată a dumnezeirii Mântuitorului: care dintre oamenii de odinioară - fie el om simplu, sau vrăjitor, sau tiran, sau împărat - a putut lua sarcina să lupte împotriva întregii închinări la idoli și a toată oastea drăcească și a toată vrăjitoria și a
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
veniri n-a fost ca să judece pe oameni, ci ca să-i învețe prin cuvânt și faptă ce trebuie să facă și ce nu, nu să pedepsească pe cei răi și să dea fericire celor buni, ci ca să vestească, în chip minunat și cu putere dumnezeiască, învățătura Sa la întreg neamul omenesc, așa după cum fusese prezis de către prooroci”. (Origen, Contra lui Celsus, Cartea a II-a, cap. XXXVIII, în PSB, vol. 9, p. 131) „Dar nici Iisus însuși și nici ucenicii Lui
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
suntem făcuți, și născut din femeie, ca prin El să ne facem, din nou”. (Sf. Ioan Casian, Convorbiri duhovnicești, „Despre Întruparea Domnului”, cartea a VII-a, cap. XXVII, 1, în PSB, vol. 57, p. 878) „Pricina și unicul temei al minunatei Sale veniri la trup este singură mântuirea noastră”. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Epistole, Partea I, ep. 11, în PSB, vol. 81, p. 62-63) „S-a făcut pentru noi ca noi”. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Epistole, Partea a II-a, 5, în PSB
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Ambigua, Partea întâi, 5e, în PSB, vol. 80, p. 62) „... Taina întrupării dumnezeiești e nebunie și slăbiciune a lui Dumnezeu, după sfântul apostol Pavel (II Cor. 1, 3, 4; I Cor. 1, 24), și un joc al lui Dumnezeu, după minunatul și marele dascăl Grigorie, ca una ce depășește în chip supraființial toată rânduiala și armonia întregii firi, puteri și lucrări”. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Ambigua, Partea a II-a, 179, în PSB, vol. 80, p. 347) „... A fost Unul și Același
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
de vrăjmașii Lui ca cea mai cumplită, mai de ocară și mai greu de răbdat, ca, desființând-o El și pe aceasta, să fie crezut că este Viața, iar stăpânirea morții să fie deplin înlăturată. Deci s-a petrecut ceva minunat și uimitor: chiar moartea de ocară, pe care au socotit-o ei să I-o pricinuiască, a fost trofeul (mijlocul de biruință) împotriva morții. De aceea nu a suferit nici moartea lui Ioan, prin tăierea capului, nici cea prin sfâșiere
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
totdeauna în Tatăl și în ochii Celui ce L-a născut, fiindcă El este Cel de Care Se bucură Tatăl totdeauna. Dar Cuvântul neînvelit odinioară în umanitate 69 S-a suit acum pentru a Se arăta în mod neobișnuit și minunat ca om. Aceasta a făcut-o pentru noi, și în favoarea noastră, Fiul în putere aflându-Se și ca om, ca să audă și cu trupul: Șezi de-a dreapta Mea (Ps. 109, 1), și să transmită slava filiației Sale întregului neam omenesc
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
a dreapta Lui. Și ce zic, a așezat-o? Așternut i-a făcut Lui, și toate a supus sub picioarele Lui”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Comentariile sau Explicarea Epistolei către Efeseni, omilia III, p. 28) „Căci cu adevărat mare și minunat și plin de uimire este acest fapt, ca trupul cel luat de noi să șadă sus de-a dreapta lui Dumnezeu, și să fie închinat de îngeri, de arhangheli, de Serafimi și de Heruvimi. Aceasta de multe ori având-o eu
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
ofili, ci se vor păstra pururea nestricăcioase și nepieritoare. La sărbătorile pământului există gălăgie, zgomote, tulburare, dezordine. La acea sărbătoare însă, va împărați buna-cuviință, ordinea și cumințenia. Îngeri și oameni Îi aduc neîncetat Domnului 88 cântări de slavă și Imnuri minunate, care întrec orice muzică și parcă ies dintr-un instrument plin de armonie. David psalmodiază: În veac nu se va clinti cel ce locuiește în Ierusalim (Ps. 124, 1). Tâlcuind alegoric această frază, să privim spre Ierusalimul ceresc, acolo unde
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
predicatorul să predice pe placul ascultătorilor. Folositor lucru și semn de foarte mare dreptate e osândirea propriilor păcate, II, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 463) „Uită-mi-te iarăși la priceperea acestui minunat profet, dar mai bune spus, la învățătura Sfântului Duh!” (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Facere, omilia XII, I, în col. PSB, vol. 21, p. 139) „Gurile profeților sunt gura lui Dumnezeu; iar o gură ca aceasta nu grăiește
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
a aruncat în pământ pe fiecare din semințe; acestea, căzând în pământ, uscate și goale, putrezesc; apoi măreția purtării de grijă a Stăpânului le înviază din stricăciune; și dintr-o sămânță cresc mai multe și fac rod. Să vedem semnul minunat, care se petrece în ținuturile din răsărit, adică în acelea din Arabia. Este acolo o pasăre, care se numește fenix; această pasăre este una singură și trăiește cam cinci sute de ani; când se apropie de moarte își face un
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
în văzul tuturora, zboară la altarul soarelui și pune cuibul cu oasele acolo și apoi se întoarce înapoi. Preoții cercetează cronicile și găsesc că pasărea a venit la plinirea a cinci sute de ani. Mai putem socoti oare mare și minunat lucru dacă Creatorul lumii va învia pe toți aceia care I au slujit cu cuvioșie în încrederea bunei credințe, când chiar printr-o pasăre ne arată măreția făgăduinței Lui?” (Sf. Clement Romanul, Epistola către corinteni (I), cap. XXIV, 1-5, cap
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
aceea chiar din început El a făcut ca toate neamurile de dobitoace și de saduri să aparțină pământului celui neînsuflețit și fără simțire, pentru ca din capul locului să te învețe pe tine despre înviere. Într-adevăr, toate acestea sunt mai minunate și mai nepricepute decât învierea, fiindcă nu este același lucru a aprinde lumânarea stinsă și a scoate la iveală foc care nu s-a arătat până atunci; nu este același lucru a ridica casa dărâmată și a o scoate la
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
se desăvîrșește în împărăția unde Dumnezeu este totul în toate. Cînd Christos le spune oamenilor că s-a apropiat de ei împărăția, El care e Universalul concret îi cheamă să recîștige orizontul universalului, pentru a se statornici în el. Un minunat exemplu de gîndire pe linia universalului, o gîndire de tip problematizant, interogativ, căutător, gymnastikos, iar nu dogmatikos, ne oferă Origen. Cosmologia lui este o celebrare a universalului diversificat în toate făpturile lumii. Pentru teologul alexandrin, lumea aurorală nu are ierarhii
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
lui. și acolo, trupul poate simboliza pierduta condiție de integralitate, proprie primului proiect al omului, ca în discursul lui Aristofan din Banchetul. Mai mult, pentru antici, fie ei medici, filozofi sau oameni de rînd, trupul omenesc se afla într-o minunată continuitate cu cosmosul în întregul lui. Era animat de același foc care făcea să strălucească stelele ; respira în același ritm cu pămîntul străbătut de ape ; putea vedea fiindcă ochiul său se înrudea cu lumina ; risca să ingurgiteze carne de om
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
fi satele din regiunile muntoase ale Franței. Acolo porcul se taie exact ca la noi, iar la finalul operațiunii se servește o fricassée, mâncare făcută la tigaie, în untură, din inimă, ficat, rinichi și sânge de porc. Tot în legătură cu acest minunat animal, merită spus că „slănină“ este un cuvânt de origine slavă (slanu însemnând sărat), iar jumara provine din germană, din schmarren, termen ajuns la noi pe filieră maghiară. Radu Anton Roman publică și o rețetă numită „slană picurată“ sau „slană
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
autorul ne înșiră câteva dintre preparatele culinare „civilizate“, avem surpriza să citim numele acelorași mâncăruri, civilizate, bineînțeles, pe care le am deprins de la turci: dulcețuri de nufăr și de nuci, rodozahar, apă de trandafiri, șerbet, toate realizate „după cele mai minunate rețete țărigrădene“. Unele semne ale influenței vestice există, dar nu trebuie uitat faptul că aceasta nu dispăruse cu totul de la mesele domnești ale secolului fanariot: „Bineînțeles că, în alcătuirea acelor mese date de bunica, atât la Ieși cât și la
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
patlagele împanate, / țe baclavale, țe cafe! / La birto asta io maninco / In timpo verei, timpo ernei, / Sinto amic cu Kir Rusescu, / La tesaris, in strada Plevnei. Rumânu zise: fleici mai bune / Ca la birtu-ăsta n’am găsit / Și ce potroace minunate! Și ce mâncări! S’a isprăvit.“ Zodia acestui eclectism îmbelșugat a intrat într-o conjunctură „astrală“ total nefavorabilă în deceniile comuniste, când peste toate restaurantele românești domnea spectrul îngrozitor al R.A.U. ului, Rețetarul Alimentar Unic (prima ediție a apărut
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
cu ilustrații de Constantin Nițulescu, București, 1965; Danilo Dolci, Mărturii siciliene, pref. trad., București, 1966; Eugenio Montale, Poezii, ed. bilingvă, pref. trad., București, 1968, Poeme alese, pref. trad., București, 1983; Giovanni Pascoli, Versuri, pref. trad., București, 1968; Enrico Emanuelli, O minunată călătorie, pref. trad., București, 1969; Dino Campana, Cânturi orfice, ed. bilingvă, București, 1970; Eugen Jebeleanu, Il sorriso di Hiroshima e altre poesie, Parma, 1970 (în colaborare cu Elio Filippo Accrocca), La porta dei leoni, Milano, 1970 (în colaborare cu Roberto
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290651_a_291980]
-
întrebările înțelepților, dar când el le adresa întrebări, chiar și cei mai pricepuți dintre ei erau nevoiți să tacă. Textele vorbesc despre un tânăr Siddhărtha frumos, bun și înțelept, care își petrecea zilele în grădinile palatului, într-o lume aparte, minunată. La șaisprezece ani, prin victoria sa la un concurs cu arcul, în cursul căruia săgeata a străpuns șapte arbori, înzestratul prinț o obține ca soție pe vara sa Yaśodhară. Viața tânărului după căsătorie se poate condensa în aceste cuvinte ale
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
europene, mai cu seamă în Franța. De data aceasta, polonezii vor deveni obiectul unei manifestări de solidaritate religioasă categorică. Montalembert nu ezită să publice, cu optimism chiar, în Viitorul din 12 decembrie, următorul articol: "Priviți cum înaintează și se desăvîrșește minunata operă a secolului nostru, regenerarea lumii și nașterea libertății pe calea credinței. Alături de neclintita și admirabila Irlandă, de victorioasa Belgie, se înalță acum o forță nouă, călăuzită de același stindard și vărsîndu-și sîngele pentru aceeași cauză."261. Nu e nici o
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]