15,766 matches
-
să îi aducă aprecierea. Acesta merge la un lăutar din Argeș, nea Diță (pe numele real Militaru Andrei), care îi încredințează niște piese. În timp acesta și-a făcut repertoriul în care se regăseau și piesele vechi precum "Spune, spune, moș bătrân" sau "De la primărie-n sus". Apoi, după aproape doi ani de studiu, acesta ajunge iar să înregistreze cu dirijorul Victor Predescu. Atunci acesta îi mai dă o șansă și este uimit de interpretarea lui Radu Simion. Făcând practică, la
Radu Simion () [Corola-website/Science/312211_a_313540]
-
a devenit șef de orchestră și a început să cânte la barul de noapte Athenee Palace. Înregistrează în 1965 primul său disc, un vinil mic cu 4 piese. Pe acel disc se regăsesc piese populare și lăutărești ca "Spune, spune, moș bătrân" sau "Treceam dealul la Muscel". În afara concertelor din străinătate și din marile localuri din Capitală, Radu Simion era deseori chemat de comuniști la petreceri și recepții, realizând numeroase concerte cu Nicu Stănescu (bun prieten al lui Gheorghe Gheorghiu Dej
Radu Simion () [Corola-website/Science/312211_a_313540]
-
cea mai puternică redacție pe care a putut-o avea un ziar românesc în secolul al XIX-lea. Slavici publică în "Timpul" nuvela " O viață pierdută", semnată " Tanda", schițe literare conturând peisaje din viața bucureșteană "Grădina cu cai", "Sfântul George", "Moșii", cronici literare, cronici dramatice, iar la rubrica "Bibliografie", notițe asupra revistelor românești. Viața la redacție a fost stimulantă din punct de vedere literar considerând anturajul, dar cei trei clasici trăiau într-o sărăcie lucie, uitați adesea cu plata de către potentații
Ioan Slavici () [Corola-website/Science/312204_a_313533]
-
junii le răspund prin a-i invita să-i însoțească „la Pietri” ca să petreacă în natura alături de ei. Odată ajunși la Pietrele lui Solomon, într-un splendid amfiteatru natural, junii se răspândesc pe cele două platouri la locurile amenajate din moși strămoși, la mesele lor, care altădată erau niște ridicături de pământ (eminente romane), dar azi s-au așezat peste ele mese de lemn și metal. Petrecerea începe prin ieșirea la horă și aruncarea buzduganului, pe melodia cunoscută ca „Hora junilor
Junii Brașoveni () [Corola-website/Science/312234_a_313563]
-
capitală, la 16 ani de la această dată istorică, Virgil Jderescu (Teodor Corban), patronul unui post TV local are doi invitați pentru a-și împărtăși amintirile gloriei lor de revoluționari. Unul este Emanoil Pișcoci (Mircea Andreescu), un batrân pensionar și uneori Moș Crăciun, iar celălalt Tiberiu Mănescu (Ion Sapdaru), un profesor de istorie care tocmai și-a plătit datoriile pe băutură cu întreg salariul. Alături de Pișcoci și de Mănescu vrea să răspundă la o întrebare care de 16 ani nu-și găsește
A fost sau n-a fost? () [Corola-website/Science/311049_a_312378]
-
următorii șapte nu foarte fructuoși ani. Potrivit lui Delich, Bublé a fost prezent oriunde i se propunea să cânte: concursuri de talente, întruniri, croaziere, mall-uri, hoteluri, baruri, cluburi, concerte organizate de corporații, , telegrame muzicale și ocazional chiar și concerte de Moș Crăciun. Prima apariție la o televiziune națională a fost în 1997, în documentarul "Big Band Boom!", în regia lui Mark Glover Masterson, a postului . Începând cu 1997, Bublé a fost frecvent invitat la emisiunea lui de la postul de televizune . În timpul
Michael Bublé () [Corola-website/Science/311252_a_312581]
-
de la Mamaia", unde a câștigat locul 1 la secțiunea "Șlagăre", devenind astfel cele mai tinere soliste care au câștigat trofeul. La sfârșitul aceluiași an, apare albumul "Noapte de vis", pe care este inclus hitul, fiind promovată piesa "Noapte de vis (Moșule, ce tânăr ești)", de această dată cu un videoclip. "Noapte de vis" a fost numită pe locul 16 în clasamentul "Top 20 după '90", o ierarhie organizată de Kiss FM și revista "Click", bazată pe voturile publicului,<ref name="Click
Andrè () [Corola-website/Science/312298_a_313627]
-
estul Moraviei. Ultima misiune a ARR în război a fost în data de 9 mai 1945, de observare a predării trupelor germane. Cu toată viteza lor scăzută și vulnerabilitatea datorată lipsei oricărui blindaj, aparatele IAR 37, 39 și 30, poreclite „Moș Neață” au fost utilizate de ARR din prima până în ultima zi de război. Datorită lor, infanteria a avut un sentiment de siguranță știindu-le patrulând pe deasupra și dirijând tirurile de artilerie. După război, aparatele rămase au primit înmatriculări civile și
IAR 37 () [Corola-website/Science/312396_a_313725]
-
realului imediat și din recuperarea tradiției, o umanitatea savuroasă și autentică”" („Clasici și contemporani”, Scrisul Românesc, 1987); (Mitografia unui loc, Ramuri, 1988); (Proza românească între milenii, 2000) În această lume vine vestea mununilor lui Petrache Lupu din Maglavit. Cu excepția lui moș Pârvu, sătenii intră în psihoză - combinație de spaimă și speranță. Se face pelerinaj la locul cu pricina, o înscenare (...) aranjată de politicieni care vor să declanșeze o reformă a moravurilor. Dar cei din satul romanului rămân cum au fost. Goana
Jean Băileșteanu () [Corola-website/Science/312822_a_314151]
-
1972; "Inima alergând", 1981; De dorul vieții, de dragul pământului", 1983; "Valurile", 1984; La capătul vederii", 1984; " Viața pe nemâncate", 1999) conțin poezii cu o tonalitate baladescă, de o nedezmințită ardoare etică și socială. În multe poezii, apare ca personaj epic Moș Pasăre, ale cărui „pilde” socratice sunt rostite în spirit folcloric, ironic sau ludic, el ironizând pe toți acei cărora le sunt străine idealurile naționale, adevărul și limba română . Începând din anul 1962 lucrează ca regizor și scenarist la studioul cinematografic
Gheorghe Vodă () [Corola-website/Science/312885_a_314214]
-
Musicescu” din Chișinău (1960-1964). După absolvirea facultății, a fost angajat ca actor la Teatrul muzical-dramatic „A.S. Pușkin” (azi - Teatrul Național "Mihai Eminescu") din Chișinău unde joacă, îndeosebi, roluri de comedie. Printre rolurile interpretate pe scena acestui teatru, pot fi numite: Moș Bodrângă din "Amintiri" de Valeriu Cupcea, după Ion Creangă, Toader din "Președintele" de Dumitru Matcovschi, Verde-împărat din "Buzduganul fermecat" de L. Deleanu, Balzaminov din "Cine caută găsește" de A. Ostrovski, Kalosin și Homutov din "Anecdote provinciale" de A.Vampilov, Bobcinski
Mihai Curagău () [Corola-website/Science/312895_a_314224]
-
maică-mea. Acesta, la domnul Calimah s-au făcut sardar, la Ioan vodă Sturza, spatar, iar la Mihai vodă, postelnic. Și fiul său Iorgu, fiind prezident la Putna și ispravnic de Iași, în 1848 l-au făcut postelnic. Pe Gheorghe, moșul postelnicului Costachi, prin mijlocirea nepotu-său, domnul Ioan Sturza l-au făcut căminar. Pe Neculai, fiul căpitanului Iordachi, văr primare cu postelnicul Costachi, tot Mihai vodă l-au făcut comis și Enachi, frate vitreg postelnicului Costachi, la Ioan vodă s-a
Lipan (familie de nobili) () [Corola-website/Science/312957_a_314286]
-
de la Mamaia", unde a câștigat locul 1 la secțiunea „Șlagăre”, devenind astfel cele mai tinere soliste care au câștigat trofeul. La sfârșitul aceluiași an, apare albumul "Noapte de vis", pe care este inclus hitul, fiind promovată piesa „Noapte de vis (Moșule, ce tânăr ești)”, de această dată cu un videoclip. „Noapte de vis” a fost numită pe locul 16 în clasamentul „Top 20 după '90”, o ierarhie organizată de Kiss FM și revista "Click", bazată pe voturile publicului, iar în 2008
Andreea Bălan () [Corola-website/Science/310863_a_312192]
-
monumente de interes local, ambele fiind clasificate ca monumente de arhitectură. Unul este biserica de lemn „Cuvioasa Paraschiva” din fostul sat Teii (actualmente inclus în satul Câmpuri), aflată la intrarea în sat și datând de la 1663; celălalt este casa lui Moș Ion Roată, datând din secolul al XIX-lea și aflată în centrul satului Câmpuri (initial in satul Gura Văii).
Comuna Câmpuri, Vrancea () [Corola-website/Science/310934_a_312263]
-
locașului "„Preacuvioasei Maicii noastre Paraschivei și a mănăstirii care o au început Jupan Harvat marele logofăt a o face și după putință a o rădica la locul ce se chiamă Gura Motrului"". La acea vreme primea, după cum amintește același document, moșii în Șușița și Groșieri pentru întreținerea sa și hrana călugărilor. Trebuie subliniat că Logofătul Harvat este ctitorul primului așezământ atestat documentar ridicat la Gura Motrului. Cetatea mănăstirească a fost refăcută din temelii în anii 1642-43 de către domnitorul țării Matei Basarab
Mănăstirea Gura Motrului () [Corola-website/Science/310958_a_312287]
-
Mircea Solcanu, Ștefan Bănică Junior, Marian Vanghelie, Naomi, Silviu Prigoană, Dan Diaconescu, Pepe, Irinel Columbeanu, Adrian Iovan, Sile Cămătaru Data nașterii: 6 octombrie 1971 Locul nașterii: București Personaje interpretate:Gigi Becali, Corneliu Vadim Tudor, Ion Cristoiu, Emeric Ienei, Ion Iliescu, Moș Crăciun, Nicolae Guță Notă: "Părăsește grupul, fiind cooptat în grupul Divertis la Antena 1. Motivul plecării sale din grup: „Am avut mai multe nemulțumiri legate de anumite componente ale emisiunii. După părerea mea, emisiunea a luat-o pe o pantă
Mondenii () [Corola-website/Science/310962_a_312291]
-
radio și mai ales în ziarele sibiene unde se prezenta într-o formă idilică traiul racovicenilor „înscriși” precum și nehotărârile și apoi hotărârile „particularilor” de a urma calea indicată de partid. Semnificativ în acest sens este articolul gazetarului I.Nistor, intitulat „Moș Gheorghe (Rășinariu) s-a înscris în colectivă” care, la vremea lui, a iscat multe discuții în sat. "Colectivul" era organizat în trei unități: o fermă hoticolă, o fermă zootehnică și o brigadă vegetală, aceasta din urmă în Sebeșu de Sus
Istoria comunei Racovița () [Corola-website/Science/309473_a_310802]
-
Un oaspete la cină"); în anul 2004 a primit Ordinul Național "Serviciu Contencios", în grad de Cavaler; a debutat cu melodia „Vântule din zarea albastră”, iar dintre compozițiile sale mai cunoscute pot fi menționionate „Gabriela”, „În rândul patru”, „În târgul moșilor”, „Mereu cânta o serenadă”, „Trecea fanfara militară”. La 20 octombrie 2011 s-a lansat cartea biografică dedicată compozitorului. A fost căsătorit cu actrița Cornelia Teodosiu și a locuit în București. Este creatorul muzicii pentru filmele "Veronica", "Veronica se întoarce", Mama
Temistocle Popa () [Corola-website/Science/309581_a_310910]
-
o nouă curte domnească, Curtea Nouă. În prezent, ruinele Palatului Voievodal au devenit sit arheologic protejat, fiind amenajat și un muzeu, Muzeul Curtea Veche. Curtea domnească se întindea pe suprafața cuprinsă între străzile Halelor (fosta Carol), Șelari, Lipscani, Bărăției, Calea Moșilor. De-a lungul timpului orașul București a suferit diverse modificări urbanistice, astfel că vechea curte domnească nu mai corespunde întru totul cu vechile descrieri. Conform vechilor descrieri, Curtea Veche era așezată pe o colină destul de înaltă, înconjurată la sud de
Curtea Veche () [Corola-website/Science/309619_a_310948]
-
Domnească, iar mult mai târziu după ce turnul de piatră s-a ruinat, Foișorul Roșu (probabil numele a fost luat de la culoarea în care a fost vopsit turnul). A doua poartă, Poarta de Jos, era situată în locul în care pornește strada Moșilor. Pe locul în care ulterior va fi construită curtea domnească, Mircea cel Bătrân construiește o cetate, undeva între anii 1386-1418. Cetatea avea ziduri de cărămidă și era înconjurată de șanț de apărare. În secolul al XV-lea, Vlad Țepeș, domnul
Curtea Veche () [Corola-website/Science/309619_a_310948]
-
național-socialistă. Max Heydebreck, un lider SA din Rummelsburg, a denunțat armata în fața colegilor săi, spunându-le: "Unii din ofițerii armatei sunt niște porci. Majoritatea ofițerilor sunt prea bătrâni și trebuie să fie înlocuiți de alții tineri. Să așteptăm până moare Moș Hindenburg, și apoi SA se va ridica la luptă împotriva armatei." În ciuda acestei ostilități între Cămășile Brune și armată, Blomberg și alți ofițeri vedeau în SA o sursă de recruți pentru o armată lărgită și revitalizată. Röhm, însă, dorea să
Noaptea cuțitelor lungi () [Corola-website/Science/309657_a_310986]
-
în obiceiuri cu amerindienii. Sărbătoarea națională a Pământului este "Ziua Libertății", în care cetățenii au dreptul să facă orice doresc. O altă sărbătoare prezentată adesea în serial este Crăciunul, a cărui semnificație a fost profund alterată prin construirea unui robot Moș Crăciun care consideră că nimeni nu este cuminte și nu merită cadouri, atacând cu violență pe oricine. În mod tradițional, oamenii împodobesc pomul de Crăciun, după care se baricadează îngroziți în case. Moșul robot trăiește pe Neptun, planetă care, în
Futurama () [Corola-website/Science/310033_a_311362]
-
fost profund alterată prin construirea unui robot Moș Crăciun care consideră că nimeni nu este cuminte și nu merită cadouri, atacând cu violență pe oricine. În mod tradițional, oamenii împodobesc pomul de Crăciun, după care se baricadează îngroziți în case. Moșul robot trăiește pe Neptun, planetă care, în "Futurama", este una friguroasă, dar locuibilă. Există trei alfabete alternative ce apar adesea în fundalul episoadelor, sub formă de graffiti, reclame sau mesaje de atenționare. Aproape toate mesajele ce folosesc grafii alternative pot
Futurama () [Corola-website/Science/310033_a_311362]
-
epoca bronzului, precum și din perioadele mai recente din secolele VIII - VI î.Hr. până în pragul epocii romane. Legenda spune că demult, înainte de întemeierea Țării Românești, într-o poiană spre marginea de miazănoapte a nesfârșitului Codru al Vlăsiei, a poposit un cioban, Moș Ploae, împreună cu cei 7 feciori ai săi cu turmele sale. Găsind aici iarbă bună pentru oi, dar și ceva pământ rodnic pentru agricultură, nu a plecat mai departe, ci a construit case pentru el și pentru copii lui, întemeind o
Istoria Ploieștiului () [Corola-website/Science/310298_a_311627]
-
Plăieși". Oricât de seducătoare ar fi această ipoteză, nu a găsit nici ea prea mulți sprijinitori. Cei mai mulți s-au raliat ipotezei pe care au îmbrățișat-o și Nicolae Iorga, aceea că numele orașului ar veni de la un strămoș comun, acel Moș Ploe, cioban sau țăran. În sprijinul ei a fost adusă analogia cu formarea multor localități din țară, ca și faptul că în cele mai vechi mențiuni se găsește scris „Ploești” și nu „Ploiești”. Potrivit unei alte legende, spre sfârșitul secolului
Istoria Ploieștiului () [Corola-website/Science/310298_a_311627]