16,853 matches
-
Muncitorilor, care a fuzionat cu Partidul Național Liberal, în timp ce al doilea s-a apropiat de marxism. Gruparea s-a constituit în jurul revistei Viața românească, apărută la 1 martie 1906, la Iași, sub conducerea lui Constantin Stere și Paul Bujor. Adevăratul redactor și animator al revistei a fost însă Garabet Ibrăileanu. a) 1906 - 1908: subintitulată „Revistă literară și științifică”, publicația apare (1 mart. 1906 la Iași) sub conducerea lui Constantin Stere, Garabet Ibrăileanu și Paul Bujor, avîndu-i colaboratori pe Dimitrie Anghel, Ștefan
Poporanism () [Corola-website/Science/308218_a_309547]
-
curent. În 1925 apăruse revista de avangardă „Integral”, autodefinită „organ al mișcării moderne din țară și străinătate”,în care Brunea-Fox a scris adesea, sub diverse pseudonime, precum Fox, Mac, Pan, Potomac, F.Br., F.Br.Fx., fx. El fost unul dintre principalii redactori ai revistei, alături de Ion Călugăru, M. H. Maxy și Ilarie Voronca. Colaborarea la „Integral” a luat sfârșit odată cu ultimul număr, apărut în 1928, moment care a reprezentat și încheierea perioadei sale avangardiste. În continuare el s-a distins prin reportaje
Filip Brunea-Fox () [Corola-website/Science/308237_a_309566]
-
avangardiste. În continuare el s-a distins prin reportaje literare întinse, în stilul grand reportage-ului francez din anii 1930, aproape întotdeauna acompaniate de fotografii create de Iosif Berman, fotograf care o vreme a lucrat în serviciul Casei Regale. Brunea-Fox fost redactor la ziarele Dimineața (1925-1937) și Adevărul (1932-1937) și a publicat în revista de stânga Cuvântul liber (1933-1936). După interzicerea, în 1937, a cotidianelor Dimineața și Adevărul, de către guvernul Octavian Goga-A.C. Cuza, activitatea lui Brunea-Fox s-a diminuat, el colaborând
Filip Brunea-Fox () [Corola-website/Science/308237_a_309566]
-
din Voivodina (la 4 martie 1962) și de inițiator al formării Crujocului pentru folclor al S.L.R., prof. dr. Radu Floră a scris și lucrarea de referință "Folclor literar bănățean. Premise și sinteze", Editura "Libertatea", Panciova, 1975, 364 p. Totodată, în calitate de redactor principal a scris și prefață la cele două volume masive de folclor literar cules de membrii Comisiei de folclor a S.L.R. "Foaie verde, spic de grâu", Zrenianin, 1979 și "Foaie verde, lămâița", Zrenianin, 1982. Ca bun cunoscător al relațiilor care
Radu Flora () [Corola-website/Science/308236_a_309565]
-
al Guvernului și Secretar de Stat, șef al Departamentului pentru Comunicare din cadrul Guvernului Mugur Isărescu. În decembrie 2000 a fost distinsă cu Ordinul național „Steaua României” în grad de ofițer.. Din anul 2001 lucrează în cadrul trustului de presă Intact, fiind redactor și prezentator al emisiunii „Observator” (până în iulie 2009), precum și realizator al emisiunii „Săptămâna Financiară” la Antena 1 și al emisiunii „Știrea Zilei” la Antena 3. Din septembrie 2008 este director general al revistei Săptămâna Financiară, după ce anterior fusese director editorial
Gabriela Firea () [Corola-website/Science/308255_a_309584]
-
corului Patriarhiei”. El a fost acceptat fără nici o reținere din partea patriarhului, fiind cunoscut de acesta de la Sibiu, unde dirijase 12 ani Reuniunea de cântări „Gh. Dima”, perioadă în care patriarhul Miron a fost secretar la Arhiepiscopia Sibiului, ieromonah, protosinghel și redactor la Telegraful Român. Cu ocazia numirii în postul de dirijor al corului Catedralei, marele ecclesiarh - Galaction Cordun - a fost înștiințat de prezența profesorului Nicolae Oancea ca nou dirijor: „P.C. Voastră veți îngriji ca noul dirijor să ia în primire repertoriul
Corul Patriarhiei Române () [Corola-website/Science/308241_a_309570]
-
Internaționale de Stiinte Ecologice și Securitate a Vietii cu sediul la Sankt-Petersburg, membru al Societății Europene de Fiziologie a Plantelor, membru al Societății de Fiziologie Vegetală din Federația Rusă, președinte al Societății de Fiziologie și Biochimie Vegetală din Republică Moldova, redactor-șef al revistei Știință agricolă. A fost distins cu titlul de „Om emerit”, decorat cu Ordinul „Drapelul Roșu de Muncă”, cu 2 ordine „Insignă de Onoare”, cu Medalia „Academicianul N. I. Vavilov”, cu Medalia de Aur „Henri Coandă” (România) și cu
Simion Toma () [Corola-website/Science/307525_a_308854]
-
care va deveni o piesă centrală în mișcarea pentru trezirea conștiinței naționale a moldovenilor. Prima ediție a ziarului a fost tipărită la 1 ianuarie 1914, iar ultima la 7 ianuarie 1919. Proprietarul revistei și ziarului a fost Vasile Stroiescu. Primul redactor-șef a fost Nicolae Alexandri, înlocuit la 2 aprilie 1917 cu Pantelimon Halippa. Printre colaboratorii revistei și ziarului "Cuvânt moldovenesc" au fost: Nicolae Alexandri, Pantelimon Halippa, Simion Murafa, Alexei Mateevici, Daniel Ciugureanu, Onisifor Ghibu, Gheorghe Stârcea, Ion Pelivan, Teodor Inculeț
Daniel Ciugureanu () [Corola-website/Science/307513_a_308842]
-
a condus comisia de combatere a pseudoștiinței și falsificărilor științifice de pe lângă Prezidiul Academiei de Științe din Rusia. A fost membru al Comisiei academiei de științe din Rusia pentru ameliorarea stilului de lucru (de fapt, comisia pentru combaterea birocrației). A fost redactor-șef al revistei științifice "Izvestia Vuzov. Radiofizica", membru al colegiului de redacție al revistelor "Fizica nizkih temperatur" și "Pisima v Astronomicheskii Jurnal", "Nauka i Jizni", bibliotecii "Kvant" (editura "Nauka"), membru al Consiliului obștesc al săptămânalului "Literaturnaia gazeta". Ghinzburg este un
Vitali Ghinzburg () [Corola-website/Science/307530_a_308859]
-
ziar din Vrancea, a colaborat la Scânteia Tineretului, până în 1972, când s-a angajat în Televiziunea Română. Ulterior, a fost transferată la Radio, pentru ca după 1989 să revină în televiziunea publică. A fost director de programe la Radio Total (1993), realizator, redactor-șef la Redacția Tineret, Societatea Română de Radiodifuziune (SRR), 1990 - 1993, director la Canalul Radio România Tineret al SRR (1994-1998), director interimar al canalului TVR 2 (1 oct. 2002 - 30 iun. 2004). Până la 3 decembrie 2005, a fost director executiv
Jeana Gheorghiu () [Corola-website/Science/307550_a_308879]
-
asigurată de către un Consiliu Director format din Nicolae Manolescu, Mircea Mihăieș (din partea U.S.R.) și Silviu Lupescu (director al Editurii Polirom). Editura continuă politica inițiată în 1980 de Marin Preda, de promovare a scrisului românesc. Între 2005 și 2016, având ca redactor-șef pe Mădălina Ghiu, Cartea Românească-Polirom publică 294 de autori, 452 de volume, în jur de 60 de debuturi. De la 1 ianuarie 2017, CARTEA ROMÂNEASCĂ se află sub administrarea Editurii Paralela 45, prin hotărârea din 22.09.2016 a Comitetului
Editura Editura Cartea Românească () [Corola-website/Science/307576_a_308905]
-
Human Rights. A urmat în paralel o serie de cursuri de drept la Facultatea de Drept, precum și cursuri de relații internaționale la Școala de Relații Publice Internaționale din cadrul aceleiași universități. Renate Weber devine o militantă pentru drepturile omului, fiind și redactor-șef al Revistei Române de Drepturile Omului (1993-2004). De asemenea, face parte din numeroase organisme de protejare a drepturilor omului și anume: directoare executivă a Centrului pentru Drepturile Omului - București (1993-1998); co-președinte al Asociației pentru Apărarea Drepturilor Omului în România
Renate Weber () [Corola-website/Science/307601_a_308930]
-
student la Institutul Pedagogic „Ion Creangă” din Chișinău, facultatea „Istorie și Filologie”. Ultimul an de studiu (1960-1961) îl face la Facultatea de Filologie a Universității de Stat din Chișinău din cauza fuzionării acestor două instituții universitare. Și-a început activitatea în calitate de redactor în 1963 la ziarul „Moldova socialistă”; tot atunci apare prima sa plachetă de versuri, "Macii în rouă". În anul 1964 devine membru PCUS. În anii 1966-1970 a fost redactor-șef adjunct la saptămânalul „Cultura”, funcție pe care este forțat s-
Dumitru Matcovschi () [Corola-website/Science/307602_a_308931]
-
din cauza fuzionării acestor două instituții universitare. Și-a început activitatea în calitate de redactor în 1963 la ziarul „Moldova socialistă”; tot atunci apare prima sa plachetă de versuri, "Macii în rouă". În anul 1964 devine membru PCUS. În anii 1966-1970 a fost redactor-șef adjunct la saptămânalul „Cultura”, funcție pe care este forțat s-o părăsească din motive ideologice. În 1969 apare volumul de versuri "Descântece de alb și negru", care imediat după apariție este interzis de cenzura sovietică, fiind considerat subversiv. Cartea
Dumitru Matcovschi () [Corola-website/Science/307602_a_308931]
-
părăsească din motive ideologice. În 1969 apare volumul de versuri "Descântece de alb și negru", care imediat după apariție este interzis de cenzura sovietică, fiind considerat subversiv. Cartea, în varianta inițială, nu a mai văzut lumina tiparului. Între 1987-1988 este redactor-șef al revistei „Nistru” (redenumită în „Basarabia” în 1988). În această calitate, publică articolul "Veșmântul ființei noastre" de Valentin Mândâcanu, cu care a contribuit la renașterea națională a Moldovei. Dumitru Matcovschi a fost căsătorit cu Alexandrina Matcovschi. În 2012, au
Dumitru Matcovschi () [Corola-website/Science/307602_a_308931]
-
Antenă va aparține“ din ziua de 20 noiembrie 1977. Moderatorul acestei emisiuni, poetul Adrian Păunescu, vorbind despre Vasilica Dinu că reprezentanta a comunei Lipovu a elogiat-o că „un talent ce va fi încununat de glorie“. În ziarul județean „Înainte“ redactorul Puica Mondoc remarcând evoluția Vasilicăi menționa „Reprezentanta a tinerei generații, Vasilica Dinu, eleva la Grupul școlar „Electroputere“, o mare speranță a interpreților tezaurului folcloric, ne-a cucerit prin glasul sau excepțional, cu modulații specifice, ce îi permit o originală frazare
Vasilica Dinu () [Corola-website/Science/307625_a_308954]
-
de adulți și pentru poporul nostru” (1892), un curs practic despre pomicultură (1889, 1904). A predat Academiei Române 21 de volume în manuscris, o comisie urmând să trieze materialul în vederea publicării, dar cea mai mare parte va ramâne inedită. A fost redactor la publicațiile: „Cărțile săteanului român” (Blaj, 1886), „Dreptatea” (Timișoara, 1893-1894), „Deșteptarea” (Cernăuți, 1897) „Revista ilustrată” (Reteag, Șoimuș, 1898-1899), „Tribuna” și „Foaia poporului” (Sibiu, 1899-1901), „Gazeta de duminecă” (Șimleu, 1904-1905), tipărind și o parte din textele sale folclorice. A desfășurat și
Ion Pop-Reteganul () [Corola-website/Science/307655_a_308984]
-
Al. I. Cuza” din Iași, secția filosofie (promoția 1979). A avut funcții dintre cele mai diverse: pictor la Întreprinderea de confecții Dorohoi, profesor la Liceul « Grigore Ghica Voievod) din Dorohoi (1979-1988), director al Casei de Cultură din aceeași localitate (1988), redactor, redactor-șef și director al cotidianului « Gazeta de Botoșani »(1988-1997),director editor al publicației proprii “Fotoreporter “(1990), redactor-șef, director și inițiator al revistei de cultură botoșănene “Colloquium” (1997-1998). Din septembrie 1998 este profesor-expert la Casa Corpului Didactic și profesor
Augustin Eden () [Corola-website/Science/307681_a_309010]
-
I. Cuza” din Iași, secția filosofie (promoția 1979). A avut funcții dintre cele mai diverse: pictor la Întreprinderea de confecții Dorohoi, profesor la Liceul « Grigore Ghica Voievod) din Dorohoi (1979-1988), director al Casei de Cultură din aceeași localitate (1988), redactor, redactor-șef și director al cotidianului « Gazeta de Botoșani »(1988-1997),director editor al publicației proprii “Fotoreporter “(1990), redactor-șef, director și inițiator al revistei de cultură botoșănene “Colloquium” (1997-1998). Din septembrie 1998 este profesor-expert la Casa Corpului Didactic și profesor de
Augustin Eden () [Corola-website/Science/307681_a_309010]
-
Întreprinderea de confecții Dorohoi, profesor la Liceul « Grigore Ghica Voievod) din Dorohoi (1979-1988), director al Casei de Cultură din aceeași localitate (1988), redactor, redactor-șef și director al cotidianului « Gazeta de Botoșani »(1988-1997),director editor al publicației proprii “Fotoreporter “(1990), redactor-șef, director și inițiator al revistei de cultură botoșănene “Colloquium” (1997-1998). Din septembrie 1998 este profesor-expert la Casa Corpului Didactic și profesor de științe socio-umane la Seminarul Teologic « Sf. Gheorghe din Botoșani. Înființează și conduce revista « MENTOR XXI » și revista
Augustin Eden () [Corola-website/Science/307681_a_309010]
-
e traumă iremediabilă, poezia, chiar scrisă sub un nume adoptat, îi oferă o patrie”. Scriitoarea a susținut turnee, recitaluri publice și conferințe ca invitat la festivaluri, simpozioane, congrese în Israel, Grecia, Republica Moldova, Republica Populară Chineză, Federația Rusă, Italia ș.a. Este redactor-șef al revistei "Contemporanul". Membru al Uniunii Scriitorilor din România, membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova. Opera În 2013 www.librariapentrutoti.ro și Editura Ideea Europeană au lansat Seria de autor Aura Christi ebook în 15 volume, din care au
Aura Christi () [Corola-website/Science/307701_a_309030]
-
drepturilor națiunii române, iar apoi redactează alături de Petru Maior memoriul ofițerilor români din regimentele grănicerești care a fost înaintat împăratului Leopold al II-lea la 28 decembrie 1790. În 1791 și 1792, vicarul I. Para s-a numărat printre principalii redactori ai memoriului Supplex Libellus Valachorum, alături de Samuil Micu, Gheorghe Șincai, Petru Maior, Ioan Piuariu-Molnar, Iosif Meheși, Ioan Budai Deleanu, episcopii Ioan Bob, Ignațiu Darabant și Gherasim Adamovici, înaintat Curții de la Viena. Conținutul documentului era împărțit în două părți: a) argumentativă
Ioan Para () [Corola-website/Science/307709_a_309038]
-
etnografie") și al "Société héraldique de France" ("Societatea heraldică a Franței"). Începând cu 15 septembrie 1860 colaborează împreună cu profesorii G. Mârzescu, I. Strat, I. Missail, Z. Columb la revista "Ateneul român" din Iași, iar de la 20 februarie 1861 devine singurul redactor al revistei, o revistă cu vederi pro-liberale, unde, uneori, reacționează împotriva vederilor conservatoare ale lui Alecsandri. Societatea Ateneului român a fost o mișcare culturală națională, care a avut ca rezultat formarea Academiei Române în anul 1866 și Ateneului Român în anul
V. A. Urechia () [Corola-website/Science/307726_a_309055]
-
iubirea sau eșecul amoros. Calitatea pieselor sale avea să-i determine pe editorii Sputnikmusic să spună despre September că aceasta este una dintre cele mai constante apariții din industria pop europeană și totodată cea mai de succes cântăreața suedeză. Totuși, redactorii allmusic nu au fost de acord cu această afirmație, spunand ca vocea Petrei este decentă și caldă câteodată însă versurile sale sunt banale și September nu are acea personalitate marcanta de care dă dovadă Robyn. Totuși, aceeași publicație online avea
September () [Corola-website/Science/307758_a_309087]
-
al U.S.M. (1977 - 1991); secretar de redacție la revistele "„Limba Română”" (1991 - 2002) și "„Moldova”" (2003 - 2009); șef redacție literară la revistele "„Noi”" (din 1992) și "„Florile dalbe”" (2004 - 2011); șef sector la revista "„Monitorul Oficial al Republicii Moldova”"(din 2010), redactor-șef la ziarul de cultură creștin-ortodoxă pentru copii și adolescenți "„Scara spre Cer”" (din 2010). Poezia sa este tradusă în rusă, engleză, franceză, italiană ș.a. Poezia lui planează, atât tematic, cât și expresiv, în spații diferite, arătându-se mai puțin
Leo Bordeianu () [Corola-website/Science/307770_a_309099]