15,086 matches
-
cu imaginile de cult nu poate fi descrisă doar prin criteriile discursului verbal. În fața imaginilor și cu imaginile se acționează În diferite moduri și se vorbesc diferite limbaje: omul salută de departe, intră, se pleacă, privește Înainte, Îngenunchează, atinge, Îmbrățișează, sărută. În poala zeiței se pune o haină, lui Jupiter i se oferă o cunună de lauri sau o implorare scrisă. Pare mai puțin respectuos gestul de a lipi o foaie pe statuie sau cel de a scrie propria cerere pe
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
ardelene și maramureșene 136. Iorga era cunoscut de către românii din Transilvania. O tînără țărancă l-a recunoscut (ca autor al unei cărți despre Transilvania pe care o citise) și i-a spus: Dacă dumneavoastră sînteți autorul acestei cărți, atunci vă sărut sufletul". Mergea împreună cu doamna Catinca în căruțe trase de cai din gospodărie în gospodărie (și din motive economice)137. În 1901 a plecat la Budapesta și s-a adresat românilor transilvăneni care studiau acolo: "Vă aflați într-o bătălie. Luptați
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
se întîmpla în 1924), Iorga i-a atacat pe intelectualii evrei că se cramponează de cultura lor germană! "De ce țin ei atît de mult la cultura germană? Merită acest lucru trecutul german cu atitudinea lui față de evrei? Nu! Intelectualii evrei sărută și tălpile torționarilor lor". Cu toate că s-ar putea ca instinctele lui Iorga să-l uluiască încă o dată pe cititor, el nu reușea însă să-și vadă propriile idei manifestîndu-se în atitudinea evreilor față de naționalismul cultural, bazată pe rădăcinile organice a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
lege, Numa voia mai ales să oblige poporul de agricultori să taie vița de vie. Femeile nefiind admise deopotrivă cu bărbații la ceremoniile religioase, vinul le era ipso facto interzis. Pater familias era tot așa de îndreptățit de lege să sărute pe gură (jus osculi) femeile din toată casa, pentru a verifica dacă ele miroseau sau nu a vin. Din această utilizare parcimonioasă, romanii au păstrat obiceiul de a îndoi vinul cu 2 sau 3 părți de apă. Cu atât mai
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
va așterne noaptea uitării și întunericul morții veșnice. Morții mei de aur Morții mei luceferi, Singuri, voi, pe lume, Mi-ați rămas doar teferi Vă simt tot mai aproape În nopțile de trudă Prin hățișul zilei, Cea de lacrimi udă. Sărut țărâna sfântă, Fruntea voastră lină Ca o diademă, Arde de lumină. Obosit de toate, Câte-au fost să fie, Aștept săvârșirea Ceasului ce-nvie. Întristarea piară Plânsul din răscruce Legene frăția Și vecia dulce. (autorul, vol. Cine, pag. 66) Sub
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
în mocirla grelelor păcate de ieri, retrograzi în raport cu evoluția noii rânduieli umane și libertății pentru care de veacuri luptă societatea, coalizați și cu vechii dușmani „biblici” strigă să fim iarăși răstigniți, pregătind noi legi criminale antiumane. Dar noi nu vom săruta călcâiul Irodiadei, și nu vom cere capul Sfântului Ioan Botezătorul, și le vom răspunde cu nefrica morții, păstrându-ne neîntinat giulgiul demnității umane și legile dumnezeiești, sub ploile oricăror lovituri. Noi, legionarii nu mai avem de ales. Pe pământ sau
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
mare) (Blaga, 2010 : 26) Moi, je reste au bord de l'eau et mon âme est absențe. (À la mer) (Miclău, 1978 : 143) Numai marginea subțire-a lunii ar mai fi așa de rece de-aș putea să i-o sărut că buza ta. (Înfrigurare) (Blaga, 2010 : 63) Seul le mince contour de la lune serait aussi froid și je pouvais y déposer un baiser que ta lèvre. (Fièvre) (Poncet, 1996 : 62) Le tiret marque ici un passage inattendu dans le discours
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
murs l'heure des ombres me tente. ") par " L'heure des ombres m'entoure dans șes méandres. ", résultat de son travail interprétatif, est tout à fait poétique. Ci arătările și toată creatură cu zvonul morții el dorea să le împace, sărutându-le cu gura. (Întâia dumineca) (Blaga, 2010 : 298) Car l'existant et toute la créature avec l'écho de la mort îl voulait leș consoler, en leș embrassant de șa bouche pure. (Le premier dimanche) (Miclău, 1978 : 455) Afin de garder
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
leș traits sémantiques dominants des termes respectifs. Champ sémantique de l'éros La traduction de quelques tableaux qui suggèrent l'érotisme présente des fautes linguistiques ou de logique, voire même des maladresses et des lourdeurs. Par exemple, le verbe " a săruta " (littéralement : " embrasser ") est traduit souvent par " baiser ". Nous présentons ci-dessus un fragment hautement érotique, extrait d'un poème d'inspiration expressionniste : Când aș iubi/mi-aș întinde spre cer toate marile [...]/să-l cuprind,/mijlocul să i-l frâng,/să
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
embrasser ") est traduit souvent par " baiser ". Nous présentons ci-dessus un fragment hautement érotique, extrait d'un poème d'inspiration expressionniste : Când aș iubi/mi-aș întinde spre cer toate marile [...]/să-l cuprind,/mijlocul să i-l frâng,/să-i sărut sclipitoarele stele. " (Dați-mi un trup voi munților) (Blaga, 2010: 77). L'élan amoureux du moi lyrique est exprimé à l'aide de quelques verbes et expressions : " a cuprinde " (" serrer dans șes bras ") ; " a frânge mijlocul " (littéralement : " briser la taille
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
stele. " (Dați-mi un trup voi munților) (Blaga, 2010: 77). L'élan amoureux du moi lyrique est exprimé à l'aide de quelques verbes et expressions : " a cuprinde " (" serrer dans șes bras ") ; " a frânge mijlocul " (littéralement : " briser la taille ") ; " a săruta " (" embrasser "). Leș traducteurs ont transposé différemment ces vers en français : " Quand j'aimerais/ j'étendrais vers le ciel toutes mes mers [...]/pour le saisir,/pour serrer să taille,/pour embrasser șes étoiles étincelantes. " (Donnez-moi un corps, ô montagnes) (Miclău, 1978
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
interprétation de la même expression comme " soumission " dans la traduction de Paul Villard est forcée et s'éloigne du sens d'origine. On observe également dans trois de ces versions la présence du verbe " baiser " en tânt qu'équivalent pour " a săruta " (" embrasser "). La traduction de Paula Romanescu, " boire dans un baiser șes étoiles éclatantes " est réussie, car elle porte sur la création d'une métaphore dans la langue d'accueil. * Une autre scène construite sur des images érotiques fait pârtie du
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
degrés : de la simplification de la figure, jusqu'à la suppression totale. Par exemple, dans la version ci-dessous, Paul Miclău simplifie la métaphore " ruji de sânge " (littéralement : " roses de sang ") et la remplace par le verbe " empourprer " : Un vânt de seară/aprins săruta cerul la apus/și-i scoate ruji de sânge pe obraji. Un vent du soir/embrasse ardemment le ciel au couchant/et empourpre son visage. " (Mugurii/Leș bourgeons) (Miclău, 1978 : 139). Dans l'exemple ci-dessous, la version de Paul Miclău
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
sainte,/par la volupté secrète du péché ? " (Lumină raiului/La lumière du paradis) (Miclău, 1978 : 161). L'adjectif " agitée " employé dans ce contexte affecte la poéticité du texte cible. Nous proposons plutôt l'adjectif " tourmentée ". Un vânt de seară/aprins săruta cerul la apus/și-i scoate ruji de sânge pe obraji. Un vent du soir/enflammé, embrasse le ciel, au couchant/et lui fait monter le sang au visage. " (Mugurii/Leș bourgeons) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 55) ; " Un vent du soir caresse
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
du niveau figural du texte de départ. Nous préférons la traduction littérale de Paul Miclău, qui conserve la poéticité source : " Je crois que je souffrais de trop d'âme. " (Le berceau) (1978 : 213). Veturia Drăgănescu-Vericeanu traduit souvent le verbe " a săruta " (" embrasser ") par " baiser " : " zbor de lilieci [...]/îmi săruta geamul " " des vols de chauve-souris [...]/baisent mă vitre " (Fiorul/Le frisson) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 67) ; " Fiori [...] îmi săruta/cu buze de gheață trupul [...] " " Des frissons [...] baisent/avec des lèvres glacées, mon corps [...]. " (Stelelor
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
préférons la traduction littérale de Paul Miclău, qui conserve la poéticité source : " Je crois que je souffrais de trop d'âme. " (Le berceau) (1978 : 213). Veturia Drăgănescu-Vericeanu traduit souvent le verbe " a săruta " (" embrasser ") par " baiser " : " zbor de lilieci [...]/îmi săruta geamul " " des vols de chauve-souris [...]/baisent mă vitre " (Fiorul/Le frisson) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 67) ; " Fiori [...] îmi săruta/cu buze de gheață trupul [...] " " Des frissons [...] baisent/avec des lèvres glacées, mon corps [...]. " (Stelelor/Aux étoiles) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 87). Cette analyse nous
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
de trop d'âme. " (Le berceau) (1978 : 213). Veturia Drăgănescu-Vericeanu traduit souvent le verbe " a săruta " (" embrasser ") par " baiser " : " zbor de lilieci [...]/îmi săruta geamul " " des vols de chauve-souris [...]/baisent mă vitre " (Fiorul/Le frisson) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 67) ; " Fiori [...] îmi săruta/cu buze de gheață trupul [...] " " Des frissons [...] baisent/avec des lèvres glacées, mon corps [...]. " (Stelelor/Aux étoiles) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 87). Cette analyse nous montre que leș versions de Veturia Drăgănescu-Vericeanu et de Paul Villard contiennent beaucoup de lourdeurs qui indiquent
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
în valorile formale, ci în povestirea dramei, și de aci banalitatea soluției. Tânărul Cornel Smigelschi zace în pat cu capul pe pernă, cu cămașa descheiată pe piept, iar îngerul se apleacă peste el, sprijinindu-și mâinile pe căpătâiul patului și sărutându-l ușor pe frunte. Aripile fantastice apar ca niște umbre sinistre în fața ferestrei, iar o lumânare așezată pe o măsuță, alături de muribund, aruncă o lumină intensă și ireală pe fața tânărului, a îngerului și pe așternutul alb243". Mai târziu, pictorul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
mai puțin facilă în cazul câtorva figuri, este clară intenția artistului de a-l introduce pe poetul român în panteonul culturii universale. În partea de jos a desenului, un decupaj idilic, o pădure și un cuplu de îndrăgostiți care se sărută, reprezentând existența mundană, contrapunctează ca și în poemul invocat dimensiunea cosmică, empireul canonului occidental unde sunt recuperate figurile exemplare ale creatorilor "daimonici". Anecdotica convențională a unui erotism stilizat contrastează cu investirea maximă a gestului creator în profilurile de medalie suspendate
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
aceeași revistă în 1908, iar Luceafărul său rezistă 18 numere pe coperta revistei. Luceafărul încununat cu lauri -, este coroana simbolică a marilor artiști, în speță a poeților, modalitate de a sublinia identitatea cu poetul Eminescu -, se apleacă pentru a o săruta pe Cătălina. Trupul său eteric rămâne suspendat pe fundalul unei nopți înstelate. În 1910, graficianul ilustrează coperta unui volum de poezii eminesciene, Lumină de lună, la invitația lui Ion Scurtu, cu un moment din poemul "Dorința", desen reluat pe coperta
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
exerciții în cadrul unui ansamblu care le înglobează. Totul pare să orienteze către grupul aflat în centrul picturii, toate celelalte grupuri par să-l indice ca punct de reper. În centrul acestui grup se află mirii, pe punctul de a se săruta, un tânăr de o noblețe ușor schematică și o fată din specia acelor femmes fragiles decadento-simboliste. Serafismul acestui sărut este subliniat de atitudinea fiecăruia dintre miri, relevantă la nivelul gestualității care indică cel mai bine relația. Ea își ține ochii
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
qui me ronge/ L'âme? Femme! c'est ton mensonge"515. Sub forma unui schelet la picioarele căruia se află un buchet de flori, cocoțată pe un piedestal, Moartea indică cu mâna un orologiu. La baza piedestalului sunt doi îndrăgostiți sărutându-se fără a ține cont de amenințarea morții, formulată atât de expresiv în stilul dansurilor macabre ale lui Hans Holbein cel Tânăr. Poetul decupează în spiritul sensibilității decadente profilul femeii fatale, sfinx și minciună, victimizând erotic amantul bolnav de lassitude
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
tablourile Ceciliei Cuțescu-Storck. "Salomeea îl luă în mâini și pe brațele ei se prelinseră două șiroaie de sânge. Îl ridică în sus, îl privi mult, îngândurată, în lumina lunei care acum o învăluia și pe ea, apoi dulce, cu evlavie, sărută ochii închiși ai Botezătorului. [...] A doua zi o găsi tot acolo, nemișcată. Dar minune! Din lacrimile femeei se țesuse un veșmânt alb ca zăpada, care'i acoperea goliciunea. Orice urmă de trecut dispăruse din privirile ei"537. Povestea Salomeii este
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Ion, pe care ea-l privește cu nesațiu și cu satisfacția visului ce e gata să se împlinească... căci pe buzele ei vezi palpitând setea de sărutare, de sărutarea pe care i-o refuzase cu atâta dispreț... Da... îl va săruta... Și iat-o în alt tablou, întinsă în tot lungul corpului ei adolescent și nespus de armonios pe marmura ce se rumenește de reflexul pieliței ei luminoase, iat-o sdrobindu-și buzele arse de gura împietrită a mortului... În Salomeea, d.
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
comuniune derealizată, imposibilă, menținând o tensiune dureroasă exilată în limbul senzualității macabre? Nimic din toate acestea nu se află în tablourile pe această temă ale Ceciliei Cuțescu-Storck. Cu toate că îmbrățișează capul sfântului, Salomeea nu intenționează să facă gestul blasfemic-provocator, să-l sărute pe buzele inerte. Franz von Stück, Aubrey Beardsley, Lucien Levy-Dhurmer încercau să prindă tocmai acest episod revelator și definitoriu decadent al sărutului pe gură, obstinația sacrilegă a Salomeei din piesa lui Oscar Wilde. Salomeea obținea sărutul sângeros, interzis, de la un
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]