16,175 matches
-
Turda, Comitatul Turda - d. 12 decembrie 1870, Blaj, comitatul Alba de Jos), cunoscut și ca Vasile Rațiu, Baziliu Rațiu cu predicatul de Nagylak (Noșlac), în ungurește Vazul Rácz sau Ratz în germană , a fost preot greco-catolic, protopop, profesor, rector al Seminarului Diecesan din Blaj, canonic și primul prepozit capitular mitropolitan al Bisericii Române Unită cu Roma, Greco-Catolică. S-a născut la 25 decembrie 1783 în Turda, pe atunci capitala comitatului Turda, azi în județul Cluj și a decedat la 12 decembrie
Basiliu Rațiu () [Corola-website/Science/304523_a_305852]
-
Unită cu Roma, Greco-Catolică, a fost preot în Ocna-Mureș, 1813; protopop în orașul său natal, Turda, 1819; al XII-lea canonic din seria capitularilor, 1824 și primul prepozit mitropolitan, Blaj, 1855. A fost profesor și rector în trei rânduri al Seminarului diecesan din Blaj, 1827-1832, 1834-1939 și 1842-1845. A scris două cărți, utilizate mult timp ca manuale, „Dreptul canonic”, rămas în manuscris și Istoria Beserecesca, primul manual de istorie a Bisericii, tipărit la Blaj în 1854. A fost un mare și
Basiliu Rațiu () [Corola-website/Science/304523_a_305852]
-
august 1949 în Atlanta) a fost o scriitoare și jurnalistă americană. Este foarte cunoscută pentru unicul său roman (publicat antum), Pe aripile vântului (1936), care s-a bucurat de un succes internațional. La vârsta de 14 ani intra la Washington Seminar un colegiu feminin unde studiază arătând deja talentul său.La 18 ani se înscrie la cursul superior de medicină de la Smith College din Northampton, în Massachusetts, dar studiile vor fi întrerupte de un trist eveniment, moartea mamei sale. Întoarsă la
Margaret Mitchell () [Corola-website/Science/304528_a_305857]
-
ca alumn al Colegiului "Germanicum et Hungaricum de Urbe", obținând titlul de doctor în filozofie și teologie. A fost hirotonit întru preot la Roma în data de 30 octombrie 1932. Reîntors în România, începând din anul 1934, a activat la Seminarul Teologic Romano-Catolic din Timișoara în calitate de profesor de filozofie și dogmatică, apoi în anul 1946 a devenit rector al Institutului Teologic din Timișoara. În luna noiembrie 1948 a fost numit Episcop titular de Ressiana, fiind consacrat în clandestinitate la 12 decembrie
Adalbert Boroș () [Corola-website/Science/304571_a_305900]
-
opere ale pictorului Nagy Sándor și maistrului sticlar Róth Miklós au pierit. Nici specialiștii n-au știut ce s-a întâmplat exact cu minunatele vitralii cu armătură din sârmă de plumb, care au decorat timp de peste patru decenii ferestrele capelei Seminarului teologic romano-catolic din Timișoara. După decembrie 1989, istoricii de artă au fost încântați să afle că lucrările n-au căzut pradă intoleranței politicii ateiste și anticlericale a regimului comunist, ci s-au păstrat aproape intacte și într-o stare relativ
Adalbert Boroș () [Corola-website/Science/304571_a_305900]
-
aproape intacte și într-o stare relativ bună. Senzaționala descoperire a generat un interes febril printre istoricii de artă profilați pe cercetarea Jugendstilului. Astfel s-a aflat că salvarea celor opt vitralii se datorează inventivității și curajului ultimului rector al Seminarului romano-catolic, dr. Adalbert Boroș, care înainte ca edificiul în care a funcționat institutul să fie naționalizat, le-a demontat și le-a transportat în grabă în Domul romano-catolic din Piața Unirii, unde le-a ascuns în cor, în poziție culcat
Adalbert Boroș () [Corola-website/Science/304571_a_305900]
-
aprilie 1969, München), a fost un cleric romano-catolic din București, care a fost consacrat în clandestinitate ca episcop auxiliar romano-catolic. Episcopul s-a născut la data de 6 iulie 1890, în orașul București, din părinți de origine germană. Studiază în Seminarul arhiepiscopal din București și la Universitatea din Innsbruck, unde a fost sfințit preot romano-catolic la 15 iulie 1916. A activat în diferite parohii: paroh de Popești Leordeni (1919-1924) etc. Pr. Joseph Schubert a îndeplinit în perioada 1932-1951 funcția de preot-paroh
Joseph Schubert () [Corola-website/Science/304608_a_305937]
-
de către pro-nunțiul apostolic Patrick Gerald O`Hara. s-a născut la data de 5 noiembrie 1896 în satul Valea Mare din comuna Faraoani (județul Bacău). Studiile primare le-a făcut în localitatea natală. În anul 1914, intră ca elev la Seminarul Franciscan de la Hălăucești (județul Iași). În perioada anilor 1914-1916, în timpul primului război mondial, lucrează ca sanitar în cadrul armatei. La data de 4 octombrie 1919, face profesiunea religioasă la Hălăucești, devenind călugăr franciscan. După război, își continuă studiile la Facultatea de
Ioan Duma () [Corola-website/Science/304610_a_305939]
-
de 22 iunie 1924, la Roma și este repartizat ca preot vicar la Parohia Săbăoani (județul Neamț). La 30 septembrie 1925, pr. Ioan Duma este numit vicar parohial la Hălăucești (jud. Iași), fiind în același timp "profesor" și "director" la Seminarul Franciscan din Hălăucești. La data de 10 februarie 1928, este transferat în calitate de vicar parohial la Galați, devenind după doi ani paroh al Parohiei Romano-Catolice din Galați, rămânând aici până în anul 1949, când a fost arestat. Pr. Ioan Duma a editat
Ioan Duma () [Corola-website/Science/304610_a_305939]
-
din Liban, în familia lui Hagop și Arșaluis Mardichian, primind la botez numele de Dikran. Părinții săi au avut trei băieți, Dikran fiind cel mai mic. A studiat la școlile Sahaghian și Apcarian din Beirut, apoi a devenit student la Seminarul Teologic "Sf. Agop" (Sărpoț Hakobianț Jarangavoraț) al Patriarhiei Armene din Ierusalim în perioada 1944-1947. În anul 1947 a imigrat în Armenia, împreună cu părinții săi, și s-a stabilit la Erevan, capitala RSS Armene. În același an, s-a înscris la
Dirayr Mardichian () [Corola-website/Science/304612_a_305941]
-
de frecvență și s-a înscris la Academia Teologică Kevorkian a Catolicosatului de la Ecimiadzin. În perioada studiilor sale la Ierusalim și Ecimiadzin, a fost un student care a excelat. Este hirotonit ca diacon la 1 noiembrie 1951. A absolvit cursurile Seminarului în anul 1952 ca șef de promoție, susținând teza de absolvire cu tema: "„Ideea Păcii în Literatura Armeană Bisericească Veche“". După absolvire, a fost numit ca secretar personal al Patriarhului Catolicos Kevork al VI-lea Ciorekgian. A fost hirotonit apoi
Dirayr Mardichian () [Corola-website/Science/304612_a_305941]
-
învățător. În 1925 s-a mutat la Timișoara, împreună cu părinții săi. Au locuit în cartierul Elisabetin, pe strada Romulus. În anul 1925 s-a înscris la studii la Gimnaziul Piarist din Timișoara, iar în anul 1929 s-a înscris la Seminarul Teologic din Oradea. A fost hirotonit ca diacon la 5 februarie 1934. Apoi a fost hirotonit preot romano-catolic în Catedrala din Oradea, la 29 iunie 1934, de către episcopul István Fiedler. În perioada 1935-1939 a fost profesor la Gimnaziul Catolic din
Szilárd Bogdánffy () [Corola-website/Science/304703_a_306032]
-
inspector școlar: "de la Cr. Direcție pentru vizitația școalelor rânduit". În anul 1801 urmează cursurile clericale la Timișoara, avându-i profesori pe Pavel Kenghelaț și Mihail Roșu-Martinovici.. Pe cei doi dascăli Țichindeal i-a descris laudativ astfel: După ce termină, în 1802, seminarul teologic din Timișoara se întoarce în satul natal și devine învățător, apoi preot. În 1802 a tipărit la Buda o traducere din limba sârbă după Dositei Obradovici: Sfaturile înțelegerii celei sănătoase prin bine înțeleptul Dositei Obradovici întocmite iară acum întăia
Dimitrie Țichindeal () [Corola-website/Science/303476_a_304805]
-
(n. 24 martie 1885, Galați - d. 7 februarie 1978) a fost un compozitor, muzicolog, filosof, scriitor și traducător român. Tatăl său, Constantin Cuclin, cu studii la Seminarul din Ismail, Conservatorul din Iași și cel din București, a fost profesor secundar de muzică între 1879 - 1897 la Gimnaziul de băieți din Galați, devenit în 1887 liceul “Vasile Alecsandri”. Avea rădăcini în satul Cucleni de lângă orașul Ismail, numele satului
Dimitrie Cuclin () [Corola-website/Science/303525_a_304854]
-
Andrei Andreicuț de Alba Iulia, a decis hirotonirea sa imediată la rangul de preot, având ca sarcină formarea spirituală a studenților Facultății de Teologie de la secția Asistență Socială. În același timp, noul preot era asistent la facultate și profesor la seminar. A fost hirotonit ca diacon la 19 octombrie 1993 și ca preot celib la 26 octombrie 1993 de către episcopul Andrei Andreicuț. În 17 aprilie 1994 a făcut promisiunea monahală la mănăstirea Catedralei Încoronării din Alba Iulia și a primit atunci
Iosif Pop () [Corola-website/Science/303537_a_304866]
-
a-l face preot. După sfârșirea cursurilor primare Vincențiu a vizitat liceul cu predare în limba germană întâi în Timișoara, apoi în Szeged, unde a luat bacalaureatul în 1841. După aceea a urmat cursurile de teologie la Carloviț și la Seminarul din Arad. Pe când se apropia de devenirea sa ca preot, renunță la această cale și se îndreaptă către studiul dreptului, pentru care se înscrie la Facultatea de Drept din Budapesta. În anul 1848, obținând diploma de avocat, Babeș s-a
Vincențiu Babeș () [Corola-website/Science/303554_a_304883]
-
de doctorat cu titlul "„Viața și petrecerea Sfântului Antonie. Începuturile monahismului creștin pe Valea Nilului”". În 1949 a devenit profesor suplinitor la Academia Teologică Ortodoxă Română din Caransebeș. Între anii 1956-1958 a fost profesor de limbile greacă și franceză la Seminarul Teologic „Ioan Popasu” din Caransebeș, iar în 1959 conferențiar la Institutul Teologic din Sibiu, unde a predat teologia simbolică și limba greacă. A conferențiat la Oxford, la Universitatea Humboldt din Germania și la Fundația „Pro Oriente” din Viena. Începând din
Nicolae Corneanu () [Corola-website/Science/303555_a_304884]
-
scriitorii s-au întîlnit cu liceenii pasionați de literatură în sala de festivități a Colegiului Național „Mihail Sadoveanu”, iar Librăria Humanitas „Eugene Ionesco" a găzduit, în cadrul manifestării „Noaptea Librarilor”, lecturi publice și prezentări de carte. Parteneriat cu Centrul Cultural Francez - Seminarul media "Cine ne sînt formatorii de opinie?" Timp de două zile - pe 3 și 4 iunie 2006 - jurnaliști din Franța, Germania și România au discutat la Iași despre "influență mass media asupra opiniei publice", analizînd rolul formatorilor de opinie în cadrul
Suplimentul de cultură () [Corola-website/Science/303578_a_304907]
-
Cine ne sînt formatorii de opinie?" Timp de două zile - pe 3 și 4 iunie 2006 - jurnaliști din Franța, Germania și România au discutat la Iași despre "influență mass media asupra opiniei publice", analizînd rolul formatorilor de opinie în cadrul tradiționalului seminar de jurnalism organizat de Centrul Cultural Francez, în parteneriat cu TVR Iași și, în acest an, cu "Suplimentul de cultură". La eveniment au participat Yves-Claude Llorca (director pentru România al Agenției France Presse), Jean-Arnault Dérens (jurnalist, istoric, redactor-șef al
Suplimentul de cultură () [Corola-website/Science/303578_a_304907]
-
lent și sub formă diluată, dar influența sa a fost mai lungă. În timpul domniei împăratului Iosif al II-lea (1780-1790), cu toate acestea, noile idei s-au impus rapid. Un decret imperial le-a impus călugărilor să urmeze cursuri la Seminarul general de la Viena, unde au primit o educație conformă cu spiritul secolului. Mănăstirea a scăpat astfel de închidere. Războaiele napoleoniene și retrocedările forțate de terenuri de după Revoluția din 1848 au antrenat costuri financiare semnificative și restructurări economice. În ciuda acestui fapt
Abația Melk () [Corola-website/Science/303598_a_304927]
-
întoarce în 1940 acasă și găsește locul pustiit de ocupația sovietică. A luptat pe front la Timișoara și apoi în Ungaria. Este veteran de război al Armatei Române. După război urmează cursurile Școlii de Cântăreți (4 ani) la Constanța, apoi Seminarul Teologic (5 ani) la Mănăstirea Neamț și facultatea de Teologie de 4 ani la București. În anul 1946 este tuns în monahism la Schitul Brădicești, în Episcopia Hușilor, fiind hirotonit ierodiacon în 1948. În perioada 1948-1949 este arestat timp de
Mina Dobzeu () [Corola-website/Science/303603_a_304932]
-
doctrinare cu cercurile teologice ale vremii, Cornilescu este sfătuit de însuși Patriarhul Miron Cristea să plece pentru o vreme din România, motiv pentru care s-a mutat în Elveția, unde a și decedat în anul 1975. a fost admis la Seminarul Central în 1904. A fost coleg, între alții, cu Ion Dobre, care ulterior avea să-și ia numele Nichifor Crainic. După absolvirea seminarului a devenit student al Facultății de Teologie din București. În toată această perioadă s-a remarcat deja
Dumitru Cornilescu () [Corola-website/Science/303618_a_304947]
-
care s-a mutat în Elveția, unde a și decedat în anul 1975. a fost admis la Seminarul Central în 1904. A fost coleg, între alții, cu Ion Dobre, care ulterior avea să-și ia numele Nichifor Crainic. După absolvirea seminarului a devenit student al Facultății de Teologie din București. În toată această perioadă s-a remarcat deja ca traducător, fiind considerat de arhimandritul Iuliu Scriban (redactorul-șef al revistei "Biserica Ortodoxă Română"), drept „un om deprins a scrie și a
Dumitru Cornilescu () [Corola-website/Science/303618_a_304947]
-
publicistică, între primele sale articole numărându-se: „O trebuință a vremurilor de acum” (după o scriere a pastorului elvețian Frank Thomas, 1862-1928), în "Păstorul ortodox", IX (1910), 12. Cornilescu obișnuia să traducă broșuri de teologie evanghelică încă din anii de seminar. Catalogul Bibiliotecii Academiei Române conține circa 40 de broșuri traduse de el în perioada 1922-1925. Imboldul traducerii este sintetizat în întrebarea pe care și-a pus-o: Dacă viața creștină a poporului izvorăște din cunoașterea Bibliei, iar eu nu pot înțelege
Dumitru Cornilescu () [Corola-website/Science/303618_a_304947]
-
ani în care instituțiile statului mai puteau accepta acte redactate în limba română. Limba română a mai fost acceptată ca limbă de predare în învățământul public până în 1842, din acest moment statutul ei devenind unul de obiect secundar. Astfel, la seminarul din Chișinău limba română s-a regăsit printre materiile obligatorii de studiu (10 ore pe săptămână) până în 1863, când catedra respectivă a fost desființată. La Liceul nr. 1 din Chișinău, elevii aveau posibilitatea să aleagă studiul uneia dintre următoarele limbi
Istoria limbii române în Republica Moldova () [Corola-website/Science/303624_a_304953]