19,447 matches
-
cei cu care împărțeam apartamentul erau, ea, o femeie cu moravuri ușoare, iar el, bărbat cu moravuri grele, mare băutor și fumător. Baia și bucătăria fiind comune, era greu de suportat lipsa de ordine și a celui mai elementar bun simț la acești oameni. Încercările de a-i aduce la o linie de minimă moralitate au fost mărgăritare aruncate înaintea porcilor. Aici mi s-a născut fetița, în 12 ianuarie 1968; dar am scăpat de viața în comun cu această familie
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
în general, dar am constatat că o soție creștină, credincioasă cu adevărat, este sprijinul cel mai de nădejde în tumultul vieții cotidiene. Ne rugam împreună și cu fetița și ne sfătuiam pentru tot ce trebuia să întreprindem. Soția avea un simț al măsurii pentru toate câte trebuia să le realizăm; niciodată nu am fost în situația să rămânem fără acoperirea nevoilor sau să amânăm sine die o lucrare începută. Una din tainele conviețuirii între soți este sinceritatea. A nu avea ascunzișuri
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
învățat părintele Arsenie. Sfânta Împărtășanie m-a salvat și pe mine și pe cei aflați împreună cu mine din toate încercările prin care am trecut, apărându-Se singură de orice profanare timp de peste 15 ani (în temniță), asigurându-mă la nivelul simțurilor materiale și al judecății celei mai simple de Dumnezeirea Ei. Ca și Toma, convingându-ne ochii trupești și mâinile pământești, să strigăm și noi: „Domnul meu, și Dumnezeul meu!”. Minunat este Dumnezeu și nu este Dumnezeu ca Dumnezeul nostru! El
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
prin excelență. Acolo unde este Virgil Maxim, acolo este Mișcarea Legionară. Exemplul vieții lui este cel mai edificator argument împotriva basmului de speriat ignoranții despre legionarul „primitiv” și „violent”. După lectura acestei cărți, orice român de bună credință și cu simț moral va trebui să își formeze o altă imagine despre omul legionar. Ea va fi fundamental diferită de aceea pe care s-au străduit s-o inoculeze în mintea mai multor generații scribi și spicheri de tot felul, în spatele cărora
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
după pilda și în spiritul Sfinților Părinți, participând activ la realizarea unui creștinism viu în viața neamului și luptând pentru apărarea credinței în timpuri de prigoană. Ce păcat că, datorită circumstanțelor istorice, acești tineri români cu înaltă conștiință creștină și simț al răspunderii pentru destinul spiritual al neamului nu au avut posibilitatea să devină sacerdoți. Cu forța spirituală dobândită prin suferința transfiguratoare, ei ar fi introdus în viața clericală ceea ce lipsește cel mai mult: spiritul eroic, și ar fi restaurat prestigiul
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
de azi, care se fac că nu observă virtuțile care caracterizează în realitate pe un legionar adevărat și se miră, chipurile, când aud vorbindu-se de „legionari blânzi”. Ticăloșia acestei atitudini este evidentă și se poate spulbera prin logica bunului simț. Căci una din două: sau legionarii nu sunt blânzi, și atunci înseamnă că nu mai există legionari în România - căci dacă ar exista, ce de răzbunări ar fi trebuit să fie după Decembrie ‘89, avându-se în vedere necontenitele persecuții
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Ce fericire pentru un tânăr român să fie în continuitate de ideal și jertfă cu acești creatori și eroi! Este o insultă la adresa unei întregi generații să se creadă că un tânăr român este atât de lipsit de discernământ și simț moral, încât să urmeze pe foștii atei și profesioniști ai minciunii și terorii, cocoțați, azi ca și ieri, pe scaunele îmbuibării, în timp ce luptătorii pentru credință și libertate se sting, săraci și plini de răni, în cel mai deplin anonimat. Și
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
a fondat în Occident imparțialitatea științifică a studiilor istorice (cum spunea el, istoria trebuie să fie prezentată wie es gewesen ist așa cum a fost). Cu toate acestea, citindu-i opera, nu poți să nu admiri instituțiile Hohenzollernilor și ale prusacilor, simțul datoriei și incoruptibilitatea lor, creînd marele stat prusac din nimic. Istoria Reformei scrisă de Ranke îl prezintă pe Luther ca pe un erou național german. Jules Michelet era cel mai strălucit spirit pe care-l putea da Franța, dar nu
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
pierdută, identități împovărate de obligații, masacre și granițe fluctuante. Mulți vor considera drama acestei zone așa cum a făcut-o Mircea Eliade drept o "fatalitate istorică". Dar trebuie să ținem seama de faptul că unii oameni manifestă, mai mult interes față de simțul istoriei decît față de ponderea ei. Dacă în Occident problema Alsaciei și Lorrainei era o povară, "pămîntul nimănui" se confruntă ce cel puțin o duzină de astfel de dispute de o intensitate egală sau mai mare. După apariția naționalismului, națiunea avea
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
părerea despre oameni și lucruri"89. Este clar că bătrînii vulpoi bizantini ai facultății trebuie să se fi simțit amenințați de sinceritatea profesorului Bogdan. Celălat prieten tînăr de la facultate al lui Iorga era D. Onciul de la Cernăuți. Acesta poseda un simț austriac al metodei filologice stricte. Trioul Iorga-Bogdan-Onciul aducea cu el tinerețe, o nouă metodă științifică și responsabilitate occidentală și strînse relații prietenești cu studenții. A fost plăcerea îndoielnică a lui Maiorescu să-l prezinte pe Iorga înainte de primul său curs
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
aici influența optimismului naționalist al lui Mazzini. După aproape un secol, nu putem decît să comentăm: numai de-ar fi posibil ca succesul primei faze să-l asigure și pe cel al celei de a doua! S-ar părea că simțul istoriei pe care îl avea el era mai important pentru Iorga decît ponderea extraordinară a istoriei acestei regiuni, dar utopia este o proiecție indispensabilă a imaginației creatoare, ca pol opus al ideologiei. Iar Iorga, întotdeauna plin de idei noi, nu
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
limpezi. Mesajul și structura operei sale erau strălucite și raționale. Admiratorii lui Iorga i-au atras cu deferență atenția asupra multelor sale greșeli minore, dar detractorii au insistat asupra lor cu o satisfacție macabră. Iorga era extrem de iritat de lipsa simțului proporțiilor a celor care scoteau în evidență asemenea greșeli mărunte. Întreba adesea: "De ce nu predau oamenii ăștia mai degrabă matematica sau fizica?" Remarca mai tîrziu cu resemnare: Într-o bună zi, o instituție culturală de savanți serioși și valoroși și
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
economice, bazate pe o documentație vastă și pe mii de fapte geografice și beneficiind de o interpretare paternalistă. O înțelegere pertinentă a schimbărilor tehnologice și economice era exact ceea ce l-ar fi ajutat pe Iorga în postura lui de politician. Simțul atotconvingătoarei influențe a istoriei al lui Iorga a impus aproape automat diversele roluri politice jucate de el ca ziarist, critic literar, dramaturg, profesor universitar, orator și om de stat. Dar în miezul concepției și al activității sale politice se afla
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
pentru ziarul "Epoca" publicate sub formă de carte a fost intitulată Cuvinte adevărate. Care este oare motivul pentru care "Neamul românesc" nu a devenit niciodată un ziar de largă circulație?70 La aceasta au contribuit personalitatea, temperamentul și lipsa de simț practic ale lui Iorga. Deși voia să se adreseze, ca politician, elitei intelectuale, ar fi trebuit să fie interesat de vînzarea a mai mult de 90 de exemplare din fiecare ediție. Pamfil Șeicaru, editorul de mai tîrziu al ziarului "Curentul
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
participînd la întruniri și congrese politice sau ținînd cursuri la școlile lui din Franța, de la Veneția și de la Roma. De unde-și trăgea el seva pentru un asemenea efort? El nu lucra pentru beneficiile pe care le obținea; motivația lui era simțul datoriei față de România. Așa cum își amintea profesorul Mihai Berza, Iorga reflecta într-o zi: "Mi-am făcut astăzi datoria și nici nu i-am făcut României vreun rău..."114 Ceea ce voia să spună era că își slujise țara bine. Numai
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Alina (1914-1979). Trăsătura esențială a personalității lui Iorga a fost ego-ul său. Chiar și familia lui recunoștea că ego-ul său era imens și multă lume vorbea despre "complexul exagerat de moralitate" sau despre "complexele de persecuție" ale lui Iorga 115 . Simțul său accentuat al rectitudinii morale nu era produsul unei copilării împovărate și nefericite (la urma urmei, pot fi trase concluzii diferite din încercările provocate de sărăcie). Poate că este păcat că puțini din cei din viața publică păreau să aibă
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
rectitudinii morale nu era produsul unei copilării împovărate și nefericite (la urma urmei, pot fi trase concluzii diferite din încercările provocate de sărăcie). Poate că este păcat că puțini din cei din viața publică păreau să aibă un astfel de simț, atunci cînd România avea nevoie de mai mulți. Putem înțelege "complexele de persecuție" ale lui Iorga dacă ținem seama de numărul dușmanilor lui, căci chiar și paranoicii au dușmani. Talentele și realizările sale i-au făcut pe oameni să-l
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
cu România l-a făcut să aibă replici mai tăioase. În ochii lui, atacurile personale la adresa lui erau de prea multe ori sinonime cu un atac împotriva țării lui. Convingerea că lupta pentru România l-a făcut fără îndoială să piardă simțul perspectivei. Iorga nu a acționat niciodată fără să fie animat de ideea că duce o luptă pentru țara lui. El se considera un descoperitor al căii de salvare a României: "naționalismul cultural". Și-a închinat viața și s-a sacrificat
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
un popor preocupat permanent de gîndirea abstractă și idealistă putea, în momentul următor, să fie gata să se dedea la cea mai irațională și înregimentată acțiune militară. După părerea lui Iorga, era vorba despre o confruntare între spirit, gîndire, bun simț și pumn. Acestea constituiau dominanta poporului german, care dăduse dovadă de o mare complexitate spirituală. O altă carte interesantă este Originea și dezvoltarea statului austriac (Iași, 1918). Iorga a prezentat creșterea Statului și a Imperiului Austriac, care s-a produs
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
dintre toate statele succesoare. Iorga a avut dreptate în ultimă instanță: "Popoarele noilor state naționale nu doresc deloc să reintre în "închisoarea Apostolică" a vechii Ungarii"21. (Prin "Apostolică", Iorga se referea la caracterul tradițional al Regatului Ungariei). Iorga, cu simțul său al istoriei, ar fi trebuit să țină seama de impactul evenimentelor asupra ungurilor al loviturii cutremurătoare, al șocului pierderii a o mie de ani de vechi patrimoniu! și nu numai asupra claselor conducătoare! Luptînd împotriva tratatelor de pace de la
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
56. Lipsa de talent într-ale politicii a lui Iorga era clară și pentru dușmanii săi. Cotidianul berlinez scria: "Iorga este principalul instigator al sentimentelor antigermane din România", dar atenua afirmația aceasta, adăugînd că "este un om lipsit de orice simț sau abilitate politică"57. Prin 1922, șansele politice ale lui Iorga se diminuaseră. Nu-și asumase conducerea generației tranșeelor și nu-și făcuse nici un aliat important. În următoarele două decenii, oamenii (mai ales intelectualii) îl ascultau cu respect pe Iorga
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
recunoaște retrocedarea Basarabiei României era legat oarecum de acest fapt68. Iorga provenea din Moldova, care avea experiența unor îndelungate relații cu Rusia. Dar exista și un lucru cu care dr. Samuel Johnson ar fi fost de acord: Iorga avea un simț, o intuiție a istoriei. Acest lucru putea fi remarcat și în celelalte lucrări ale sale, nu numai în cea referitoare la comunismul din Rusia. Acest al șaselea simț a făcut ca operele lui Iorga să fie atît de valoroase. Iată
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
care dr. Samuel Johnson ar fi fost de acord: Iorga avea un simț, o intuiție a istoriei. Acest lucru putea fi remarcat și în celelalte lucrări ale sale, nu numai în cea referitoare la comunismul din Rusia. Acest al șaselea simț a făcut ca operele lui Iorga să fie atît de valoroase. Iată cîteva citate din rîndurile scrise de el cu 60 sau mai mulți ani în urmă despre comunismul rusesc, atunci cînd puțini (chiar și din cei de la Kremlin!) se
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
XIX-lea, Iorga a lăsat tineretul să-i lunece printre degete. Era dezgustat de manifestările acestui "Nou naționalism" și de radicalizarea corpului studențesc. Iorga scria într-un editorial intitulat Seducerea tineretului: "Sînt unii părinți care nu au mai mult bun simț decît copiii lor". În 1927, atunci cînd au izbucnit tulburările studențești de la Oradea, el scria: Cine este de vină? Părinții"111. În timpul tulburărilor studențești de la Oradea (și Cluj), studenții români l-au maltratat pe dl. Weiszlovics, un naționalist evreu-ungur, proprietarul
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
fără să menționeze numele lui Mircea Eliade, dar era clar pentru toată lumea la cine se referea. Ce se întîmplase, practic? Este evident că erau implicați mai mulți factori. Era vorba de ego-ul lui Iorga, de temperamentul său și de lipsa simțului proporțiilor; dar binecunoscuta oroare a lui Iorga față de misticismul religios și disprețul lui și mai mare față de abstract au jucat și ele un rol important. Întregul incident acoperă perioada 1925-1927 și este ilustrat de vreo șase articole și de mai
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]