16,850 matches
-
nu veniseși încă în Bacău. Ca să te informezi asupra acestui capitol, am să-ți aduc mîine cîteva culegeri literare editate de Casa Regională a Creației Populare la începutul anilor ’60, pînă la apariția revistei «Ateneu»”. Mi-a adus numai Anii tinereții noastre (Poeme, 1961), scuzîndu-se că pe celelalte încă nu le-a găsit. O.G. figurează aci sub pseudonimul Ovidiu Codrin. Într adevăr, e plin de „clișee”: copilăria ucisă de fasciști, comunistul - constructor de lucruri durabile și frumoase, „împlinirea” ființei umane
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
n.m.) este de prezență a unui strat originar, arhetipal, ce guvernează hipnotic compozițiile prin emisii din adîncimi genezice, ce extrapolează și potențează comunicarea conferindu-i o neliniște atemporală”. Ratînd o carieră intelectuală de prim-plan din cauza unei „povești” urîte din tinerețe, el e un ghem de ambiții și ranchiune, vizibile, atît unele, cît și celelalte, în felul în care își face meseria. La ultimul „cap limpede”, așteptînd șpalturile, l-am observat cum le citește: figura lui exprima numai silă și sarcasm
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
-și arată gradele”, i-am spus, încercînd astfel să-i potolesc curiozitatea. „Atunci e general”, a conchis ea și s-a dus spre el, ca să-l cerceteze mai îndeaproape. *La ziua lui Costin (45 de ani), s-a discutat despre „tinerețea” redacției. „Tonul” l-a dat Nanianu, care pe nepregătite i-a aruncat redactorului-șef întrebarea: „Domnu’ Genoiu, cîți ani mai aveți pînă la pensie?” „Douăzeci”, a răspuns acela cu gura plină. „Parcă tu nu știi? Sînt om de 54 de
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
fost șefii obtuzi, inculți, răi. Pomenește de „unul Loghin, Dumnezeu să-l ierte!”, dar își ia vorba înapoi: „Am zis «Dumnezeu să-l ierte!»?” Amintirea învîrtiților și parveniților îl înfurie, la fel amintirea golanilor și hoților care speriau tîrgul în tinerețea sa. E atît de supărat, încît cred că nimic din ceea ce a trăit de-a lungul celor șaptezeci de ani ai săi nu-l mai bucură. * Am recuperat ziua pierdută, abia la miezul nopții, printr-un gînd inspirat. *„Corabia care
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
trei elemente esențiale: libertatea, justiția, fericirea. Credința că le vom avea mi-a intrat în suflet ca o boală: am să mor cu ea, întrucît nu mai am posibilitatea altei opțiuni. Nu am medicamentul care să mă vindece de iluziile tinereții.” Cînd mi-a făcut această mărturisire, Sp. avea pleoapele roșii, cum i se întîmplă ori de cîte ori e sincer emoționat. Fără să i-o declar, i-am apreciat curajul de a face o asemenea analiză. Din păcate însă, acesta
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
cel mai greu de recunoscut e ipostaza romantică, preferința pentru un erou ce aspiră să devină o personalitate și care vrea să se realizeze cît mai curînd. Dacă în el am pus ceva din mine înseamnă că sînt foarte dator tinereții! Într-o variantă de discurs omagial, Miron Costin (care vorbea în numele alor săi) spunea: „dorim ceea ce urăm”. N-am nici un motiv să mă îndoiesc că el era sincer. Însă în multe alte cazuri, între urări și dorințele intime ale celor
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
roman este mai rotund” (Rodin într-o conversație cu Anatole France, apud: Sándor Kémeri, Promenades..., 1927, p. 221). Cînd (să fie vreo 20 de ani) Gr.V. Coban îmi explica - plecînd de la „lecția” pe care, la rîndul său, o primise în tinerețe de la N. Tonitza, cum se privește un tablou, nu știam că-mi transmite ceva foarte bine cunoscut încă de pe vremea lui Pascal. În „Cugetări” (Scrieri alese, 1967, p. 30), acesta spune: „Numai unul singur este punctul stabil de la care putem
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
lectura, în „Steagul roșu”, a poemului „Fiica visului de aur”: „Fiică a pămîntului nostru bun / Fiică a libertății de cuget și simțire / înflorind lada de zestre a plaiului strămoșesc, / Fiică a păcii și gîndului curat, / Fiică a dragostei sfinte de tinerețe fără bătrînețe și viață fără sfîrșit, / Fiică a visului de aur năzuind întru deplină armonie, / Fiică a istoriei unui popor iubitor de lumină și plin de poezie, / Fiică a României, țară de dor, țară de glorii și trainică zidire, / Tovarășă
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
scol, nu știu prea bine de ce am să mă apuc. Abhor planificările. Nu rezist tentației de a începe cu ceea ce-mi iese în cale. De aci numeroase amînări și încurcături. Acest gen de imaturitate îmi dă iluzia unei neconsumate tinereți, ca să nu zic adolescențe, și dreptul la un viitor pe care alții, mai aplicați și mai realiști, și l-au epuizat. *„Doamnă, nu mai sînt voios!” (Cîntec medieval) Dar nici atît de mîhnit încît să nu rîd de „comedia erorilor
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
plus la căldură, o strachină mai plină, un pol adăugat la pensie etc. Faptul că stau zilnic la cozi nu i jignește, subestimarea nu-i doare; suspiciunile nu-i deranjează. Mîndrie, demnitate, libertate, astea-s amintiri vagi, visuri deșarte, din tinerețe. În timp ce tu tremuri gîndind și așteptînd semnele noului, „balta” plodește, canalia prosperă. *Ducu și Roxana stau la gazdă, dar „mănîncă de-acasă”. Le trimitem mereu pachete: cu Salvarea și cu trenul. La Salvare, care pleacă ultramatinal, le duce numai A
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
pentru 1974. Mă bucură faptul că vă gândiți la o monografie, așa cum spuneți Dvs., din punct de vedere al Fălticenilor. Dar la Întocmirea acestei lucrări trebuie totuși procedat la o selecționare a lucrărilor, din cele ce le-am produs În tinerețe. În primul rând mă refer la picturile de la Oprișeni, care nu toate sunt originale. Referitor la Întrebarea despre casa În care a locuit Enăchioaia, D-na Melidon 20 susține că este vorba despre casa În care a locuit familia ei
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
că are documente și lucrări legate de activitatea sa de pictor, sculptor și profesoară cu merite recunoscute. Cu multă amabilitate mi-a pus totul la dispoziție. Beneficiam de recomandarea profesorului meu Vasile Ciurea, cu care artista a colaborat În anii tinereții sale, pe când era profesoară În orașul natal și avea expoziții personale. Urmăream să realizez o micromonografie, În care să adun date semnificative, legate de prietenia cu personalități din oraș și din țară (Lovineștii ș.a.). 560 pentru bine și frumos! Vă
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
1971 Mult Stimate Domnule Dimitriu, (...) Am primit detalii asupra stării sănătății Dvs., prin scrisoare (...), la care rugăm să ne iertați Întârzierea răspunsului, deoarece am fost foarte ocupați (...). Ceea ce ne-ai scris mata ne-a mâhnit Întrucâtva, dar ținând seama de tinerețe și schimbarea situației 86, avem toată nădejdea că vă veți recăpăta sănătatea zdruncinată. Tot răul spre bine. Mai bine un 86 În aprilie 1971, după investigații medicale serioase la Iași (Socola) și Spitalul Filantropia din București, s-a constatat că
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
peste colțuri uitate. Mi-ar părea bine să vă știu mai departe În ocupația pe care o aveați, unde erați un pion de mare valoare și mare nevoie! Numai dacă sănătatea vă permite! Am toată speranța să auzim de bine, tinerețea ajută mult. Noi ne urmăm drumul spre capătul vieții. Eu Încă sănătoasă, dar soțul meu nu se poate lăuda cu același lucru (...). Aspectul Brașovului suferă din cauza lipsei de zăpadă. Poate noul an va fi mai frumos! 591 Așteptăm să ne
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
sănătate. Dacă omul privește viața cu resemnare și cu mai multă indiferență, pare totul plin de soare, pe care... dincolo nu-l vom mai avea. E mai bine aici! 116 Maria Mihăescu se cunoștea cu familia sculptorului Irimescu, Încă din tinerețe, fiind fălticeneni. Cred că este subiectivă. Dacă ar fi fost așa, maestrul nu sar fi despărțit cu atâta ușurință de lucrări - unele capodopere, pe care ar fi putut Încasa milioane de lei. Le-a donat orașului copilăriei, constituindu-se Într-
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
atașatului militar, numai veșnicia va putea răspunde. Prof. Dr. Gr. Miron 4 (București), 17.X.1994 Stimate Domnule Dimitriu, Trimit alături 2 exemplare dintr-o publicație de aproape o jumătate de secol și o listă cu titlurile eforturilor mele din tinerețe până În prezent. 624 Dacă ar interesa pe cineva, să publice ceva din titluri, ar fi bine; dacă ar fi bani. Mai trimit și un articol privind pe Ilie Ilașcu. Poate se va antrena cineva, să Încerce o eliberare. Am auzit
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
a spus: „este Iser; dar nu este din cele bune”. Cred și eu. Numai că Într-un muzeu este bine să fie lucrări din Întreaga viață a unui pictor, spre a se putea urmări evoluția lui. Iser-ul meu este din tinerețe, dar nu este de lepădat, cum a avut aerul să decidă „experta”, de la Palat. La prețul cerut de mine am avut mulți amatori, pe care i-am refuzat. Nu am putut rezista să refuz muzeul din Fălticeni. Dacă nu se
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
aștept știri, tot mai bune. M.V. Pienescu 11 București, 4/III.1974 Dragă Eugen Dimitriu, Am citit cu multă durere În suflet știrea despre moș Jorjâcă. În toamna trecută i-am văzut pentru ultima oară slova lui păstrată ca În tinerețe. Amintirea mea, Însă, merge mai departe când, copil de 6-8 ani, Îl vedeam În casă la bunica mea - sora lui275 Elena Manoliu, veșnic vesel și cu vioara gata pentru cântare. Ai și mata fotografiile orchestrei din str. Rădășeni. Eu i-
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
pe planul Împlinirilor -, putea fi altul dacă ar fi ajuns În mari centre, unde pulsa o ferventă viață intelectuală. 398 Fratele lui Ion Irimescu, stabilit la Cluj, era foarte talentat În arta plastică, dar nu și-a valorificat aptitudinile. În tinerețe a realizat unele medalii, care au fost foarte apreciate, apoi nu s-a mai auzit nimic de el. Veneau vara, În fiecare an, la sora lor din Fălticeni, Verona Anastasiu. Cu Teodor Tatos se cunoșteau din copilărie, dar În fața artei
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
George Stino, tatăl scriitorului Aurel George Stino. 421 Pe Dr. Weiselberg - bătrânul -, cum i se spunea, l-am apucat În Fălticeni În perioada interbelică. Nu-i exclus ca În acest cerc spiritist să fi fost prezent și Grigore Goilav, În tinerețea sa. 422 Colonel Remus Ciuntu, originar din Fălticeni, vecin În copilărie cu casa sculptoriței Maria Mihăescu, pe strada ce duce spre iaz. Fost elev al lui Vasile Ciurea la liceul local. 423 E vorba de pictorul, sculptorul și poetul Dimitrie
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
așteptările. Încă odată, multă sănătate la toți, bucurie și La mulți ani 1971. Teodor Tatos FĂLTICENI (eram să scriu mica Florență, dar m-am temut să nu 432 Teodor Tatos Își amintea de descoperirea unui izvor de ape minerale, În tinerețea sa, În județul Botoșani. știind locul, l-a semnalat ziarului „Clopotul”, În speranța că forurile interesate, vor iniția cercetările cuvenite, pentru a le pune În valoare. 433 Prieten al lui Teodor Tatos; cadru didactic și condeier. 434 În ziarul ieșean
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Împreună Monografia Dragoslav). Vă trimit și un Memoriu de Studii și lucrări, cerut la examenul ce am depus pentru catedra universitară. Am făcut În el modificările cerute de noua situație. Mă bucur că țineți așa de mult la Folticeni, orașul tinereții mele și al activității entuziaste inerente tinereții. Probabil că ați fost elevul lui „Gane”. Nu? Recitind scrisoarea Dv., văd că Într-adevăr ați fost elevul acestui liceu și Încă al lui A. Stino, ceea ce m-a bucurat. Altfel, nu-mi
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Memoriu de Studii și lucrări, cerut la examenul ce am depus pentru catedra universitară. Am făcut În el modificările cerute de noua situație. Mă bucur că țineți așa de mult la Folticeni, orașul tinereții mele și al activității entuziaste inerente tinereții. Probabil că ați fost elevul lui „Gane”. Nu? Recitind scrisoarea Dv., văd că Într-adevăr ați fost elevul acestui liceu și Încă al lui A. Stino, ceea ce m-a bucurat. Altfel, nu-mi explicam atașamentul Dv. față de acest oraș. Vă
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
un istoric al școlii, pe baza documentelor puse la dispoziție cu generozitate de profesorul de la Buftea. Sărbătorirea a tot fost amânată, până s-a argumentat că data e... depășită. Motiv de Întristare pentru Virgil Tempeanu, atât de legat de Fălticenii tinerețelor sale. Poet și epigramist, Geo Nichita a publicat unele creații ale sale În reviste literare, dar prea puține pentru a rămâne un nume consacrat În posteritate. 510 Realizat În toate cele patru anotimpuri la Fălticeni, filmul tehnicolor „Ulița Rădășenilor” s-
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
prea mult, deși am avut un destul de intens schimb de scrisori. La Muzeu vor fi cel mai bine utilizate. Prin d-na Diaconu am trimis tabloul În ulei al cumnatului meu517, care reprezintă biserica din Folticenii Vechi. E operă din tinerețea sa și deci mai valoroasă, căci mai târziu a fost prolific. Ar fi bine ca la acest Muzeu de lit. și artă, să scoateți din beciul, În care le-a vârât colegul Ciurea, și celelalte piese ale sale: portretul lui
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]