15,985 matches
-
perspectivă diacronică 163 xii Convenții, simboluri și abrevieri 4 Introducere 36 Variație și schimbare de topică în limba română. Cadru teoretic. Metodologie 116 Deplasarea verbului și structura nucleului propozițional în româna modernă 162 O analiză diacronică și comparată a deplasării verbului în limba română 164 165 224 O analiză diacronică și comparată a deplasării verbului în limba română Ordinea constituenților în limba română: o perspectivă diacronică 253 232 Concluzii 236 Corpus 252 Bibliografie
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
de topică în limba română. Cadru teoretic. Metodologie 116 Deplasarea verbului și structura nucleului propozițional în româna modernă 162 O analiză diacronică și comparată a deplasării verbului în limba română 164 165 224 O analiză diacronică și comparată a deplasării verbului în limba română Ordinea constituenților în limba română: o perspectivă diacronică 253 232 Concluzii 236 Corpus 252 Bibliografie
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
poate închipui că stufatul „nostru“ este în realitate (cel puțin cu numele) al altora, că el se gătește, de pildă, în nordul Italiei, unde se numește stufato (stufa înseamnă cuptor), termen preluat de către francezi în delicioasele lor estouffades (înrudit cu verbul francez étouffer, estouffer în forma sa veche), cuvânt pe care, în limbaj culinar, ar trebui să-l traducem prin „înăbușeli“? Să nu părăsim atât de repede acest exemplu... Stufatul este tipic atât pentru incredibila circulație europeană a unei rețete de
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
Gursoy: este vorba despre o mâncare scăzută, de fasole sau de pește, cu sos de roșii și ceapă, îndeobște servită rece. Iahniile au și ele dublă cetățenie, tot turcă și greacă, însă unii etimologi susțin că termenul ar proveni din verbul grecesc ahnizo, a fierbe în abur. Pe de altă parte, ele sunt atestate în cultura gastronomică turcească încă de la sfârșitul secolului al XIV-lea, fiind menționate în Dede Korkut Hikayeleri (Poveștile lui Dede Korkut). De altfel, încercările de a „naționaliza
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
ținând socoteală și de ridichile de lună și tomatele trufanda, precum și de foamea noastră, toate bunătățile lumii erau de față.“ Cuvântul vine din rusă, limbă în care termenul zakuska (cu același sens de antreuri servite înaintea mesei propriu-zise) derivă din verbul zakusit, a lua o înghițitură mică. La ruși, pluralul cuvântului, zakuski, este folosit pentru numeroasele preparate servite în cadrul unei zakuska. Tradiția acestei mese dinainte de masă pare a fi de origine scandinavă, smörgasbord-ul fiind sursa inspirației. Printre nenumăratele zakuski servite de către
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
ramuri ale aceleiași familii: Austria, Prusia și Rusia; ei recunosc astfel că națiunea creștină din care ei și supușii lor fac parte nu are alt suveran decît pe Unicul căruia îi aparține cu adevărat puterea, [...] Divinul nostru Salvator, Iisus Christos, Verbul Suprem, dătătorul de viață!".255 Expunerea unor astfel de motive a provocat confuzie, chiar și în epocă, fiindcă acest proiect pios și incredibil de ecumenic urma să asocieze sub semnul creștinismului cele trei confesiuni: ortodoxă în Rusia, catolică în Austria
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
divinitate, al neînțelegerii "semnelor" divine. Lumea e bolnavà ("Cautà universul alt zugrav,/ birtul celest își încàlzește magii,/ pe buzele lui Iuda se coc fragii;/ nàravul nou trage la vechi nàrav!") și logosul asemeni: "Gîngave vorbe într-un gînd gîngav,/ destràbàlatul verb își poartà prinții.../ În noi Iisus și-a ràstignit pàrinții,/ nàravul nou trage la vechi nàrav" (Ronsetul 36). Perfecțiunea formalà a ronsetului primește valoarea unei tentative salvatoare, în care verbul poetic încercà sà restituie - magic - armonia lumii, iar poetul este
[Corola-publishinghouse/Science/85096_a_85883]
-
și logosul asemeni: "Gîngave vorbe într-un gînd gîngav,/ destràbàlatul verb își poartà prinții.../ În noi Iisus și-a ràstignit pàrinții,/ nàravul nou trage la vechi nàrav" (Ronsetul 36). Perfecțiunea formalà a ronsetului primește valoarea unei tentative salvatoare, în care verbul poetic încercà sà restituie - magic - armonia lumii, iar poetul este asemeni unui nou Crist: "Lepàdatu-m-am de toate cele,/ toate cîte-au fost s-au depàrtat,/ doar de tine nu m-am lepàdat,/ cum de pîntecele maicii mele" (Ronsetul 44), "Doar spinii
[Corola-publishinghouse/Science/85096_a_85883]
-
mesajul sacru. Îmi mai amintesc de locotenentul lui Hemingway (citat de Maurice Blanchot) pentru care cuvintele "străine" Todt, guerre, muerte sînt mai apte să sugereze ideea de moarte decît cuvîntul englez "neaoș", death. N-am ocolit deci tehnicizările (în cazul verbelor to show și to tell), mai ales acolo unde traducerea literală mi s-a părut că ar deranja un anumit uz al limbii române: de a folosi substantive pentru redarea conceptelor; în cazurile citate am urmat, în plus, modelul francez
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
alte personaje): și (2) trăsături semantice (evaluări, interpretări, judecăți, "înțelesuri intenționate" care e mai plauzibil să fie atribuite unui personaj decît naratorului). Atît de dependent este discursul-indirect liber de context, încît el apare cu mai mare probabilitate în vecinătatea unor verbe ale vorbirii sau ale gîndirii, ori aproape de exemple de discurs direct sau indirect, ori în vecinătatea unui personaj din prim-plan. Deși discursul-indirect liber s-ar putea să aibă o afinitate specială cu persoana a treia, el poate să apară
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
un pariu. Mai exact, ele sînt performative explicite (executînd însuși actul ilocutoriu la care se referă), în opoziție cu performative implicite sau primare ca "Am să fiu acolo la ora cinci" și "Pariu pe un dolar", care nu conțin un verb sau o expresie numind actul, dar pot fi folosite pentru a face o promisiune sau a încheia un pariu. ¶Teoria ACTELOR DE VORBIRE se bazează pe distincția lui Austin între performative și CONSTATATIVE (enunțuri ca "Napoleon a cîștigat bătălia de la
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
TIMPUL ISTORIEI, avem scena. Echivalența convențională între segmentul narativ și narat este de obicei marcată de absența (relativă a) medierii naratoriale, de accentul pe acțiunea pas-cu-pas, de detalierea atentă a evenimentelor specifice, de folosirea preteritului în defavoarea imperfectului, de preferința pentru verbe de acțiune în defavoarea verbelor durative etc. ¶Scena (DRAMA) este opusă în mod tradițional rezumatului (PANORAMA). ¶Chatman 1978; Genette 1980; Prince 1982. Vezi și DURATĂ, RITM. schemă [schema]. Un cadru semantic global reprezentînd diverse aspecte ale realității și favorizînd percepția și
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Echivalența convențională între segmentul narativ și narat este de obicei marcată de absența (relativă a) medierii naratoriale, de accentul pe acțiunea pas-cu-pas, de detalierea atentă a evenimentelor specifice, de folosirea preteritului în defavoarea imperfectului, de preferința pentru verbe de acțiune în defavoarea verbelor durative etc. ¶Scena (DRAMA) este opusă în mod tradițional rezumatului (PANORAMA). ¶Chatman 1978; Genette 1980; Prince 1982. Vezi și DURATĂ, RITM. schemă [schema]. Un cadru semantic global reprezentînd diverse aspecte ale realității și favorizînd percepția și înțelegerea acestor aspecte (sau
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
cum ar fi convingerile formatoare, dorințele, visele, prezicerile, sau imaginația (Ryan). ¶Doležel 1976; Ryan 1985. Vezi și FUNCȚIE DE AUTENTIFICARE. V vedere din interior [inside view]. Reprezentarea minții unui personaj. ¶Booth 1983 [1976]. Vezi și AUTORITATE. verbum dicendi [verbum dicendi]. Un verb care poate apărea într-o PROPOZIȚIE INCIDENTĂ. Verba dicendi (verbele zicerii) pot să apară în DISCURSUL DIRECT sau INDIRECT, constituind o clasă care este, de obicei, considerată ca incluzînd nu numai verbe de comunicare lingvistică ("a spune", "a întreba", "a
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Ryan). ¶Doležel 1976; Ryan 1985. Vezi și FUNCȚIE DE AUTENTIFICARE. V vedere din interior [inside view]. Reprezentarea minții unui personaj. ¶Booth 1983 [1976]. Vezi și AUTORITATE. verbum dicendi [verbum dicendi]. Un verb care poate apărea într-o PROPOZIȚIE INCIDENTĂ. Verba dicendi (verbele zicerii) pot să apară în DISCURSUL DIRECT sau INDIRECT, constituind o clasă care este, de obicei, considerată ca incluzînd nu numai verbe de comunicare lingvistică ("a spune", "a întreba", "a răspunde", "a jura", "a striga" etc.), ci și verbe ale
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Vezi și AUTORITATE. verbum dicendi [verbum dicendi]. Un verb care poate apărea într-o PROPOZIȚIE INCIDENTĂ. Verba dicendi (verbele zicerii) pot să apară în DISCURSUL DIRECT sau INDIRECT, constituind o clasă care este, de obicei, considerată ca incluzînd nu numai verbe de comunicare lingvistică ("a spune", "a întreba", "a răspunde", "a jura", "a striga" etc.), ci și verbe ale credinței, meditației și sentimentelor ("a gîndi", "a crede", "a simți" etc.) și, mai general, verbele care sînt văzute ca specificînd actul vorbitorului
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
dicendi (verbele zicerii) pot să apară în DISCURSUL DIRECT sau INDIRECT, constituind o clasă care este, de obicei, considerată ca incluzînd nu numai verbe de comunicare lingvistică ("a spune", "a întreba", "a răspunde", "a jura", "a striga" etc.), ci și verbe ale credinței, meditației și sentimentelor ("a gîndi", "a crede", "a simți" etc.) și, mai general, verbele care sînt văzute ca specificînd actul vorbitorului sau gînditorului ("Ce mai faci? zîmbi el"). ¶Banfield 1982; Page 1973; Prince 1978. Vezi și DISCURS ATRIBUTIV
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
de obicei, considerată ca incluzînd nu numai verbe de comunicare lingvistică ("a spune", "a întreba", "a răspunde", "a jura", "a striga" etc.), ci și verbe ale credinței, meditației și sentimentelor ("a gîndi", "a crede", "a simți" etc.) și, mai general, verbele care sînt văzute ca specificînd actul vorbitorului sau gînditorului ("Ce mai faci? zîmbi el"). ¶Banfield 1982; Page 1973; Prince 1978. Vezi și DISCURS ATRIBUTIV, FORMULĂ INQUIT. veridicitate [verisimilitude]. Calitatea unui text care rezultă din gradul său de conformitate la un
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Statement: Linguistics and Poetics. In Thomas A. Sebeok, coord. Style in Language, pp. 350-77. New York: Wiley. [Jakobson. 1964. Lingvistică și poetică. Trad. Mihai Nasta. In Probleme de stilistică, pp. 83-125. București: Editura Științifică.] . 1971. Shifters, Verbal Categories, and the Russian Verb. In Roman Jakobson, Selected Writings 2:130-47. The Hague: Mouton. James, Henry. 1972. The Art of Fiction, etc. In James E. Miller, Jr., coord. Theory of Fiction: Henry James. Lincoln: University of Nebraska Press. James, William. 1890. The Principles of
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
decor sau de epocă, ființă hibridă), permit stabilirea unor legături între elemente a priori separate (legături temporale sau cauzale); - simbolurile stabilesc legătura dintre limbajul inconștient și limbajul conștient. Ele iau forma unor substantive comune sau proprii, dar și a unor verbe, adjective sau adverbe. În majoritatea timpului, deplasările sunt și simboluri, cuvântul trebuind astfel subliniat de două ori; acest lucru îi atestă importanța. Odată făcută marcarea, trebuie procedat punctual pentru a afla sensul. Analiza se poate face în două etape: 1
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
toate simbolurile, ne vom raporta la cuvântul corespunzător din a doua parte a cărții) simbolizează, între altele, ambiția, idealul, dorința de mărire. Însă ambiția este amenințătoare, dat fiind că platforma este instabilă. Marc se simte într-o postură delicată, iar verbul «a se cățăra» este, în acest sens, deosebit de sugestiv (poziția sa nu este confortabilă). Persoana care plonjează în gol este diferită de Marc în vis (nu este el), și totuși este fără îndoială vorba de Marc. Este un alter-ego. Acea
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
și totuși este fără îndoială vorba de Marc. Este un alter-ego. Acea persoană (pentru că nu este numită și identificată) este fața ascunsă a lui Marc. Ea face ceea ce Marc nu îndrăznește să facă: plonjează în gol. Și în acest caz, verbul este semnificativ: ea nu cade (atitudine pasivă), ci plonjează (atitudine activă). Tot mesajul visului ar putea sălășlui în acest termen. Căci vidul este un simbol ambivalent: fie negativ, însemnând sterilitate (vidul existenței), fie pozitiv, însemnând potențialități (vidul poate fi umplut
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
obiectiv, dar și că are înțelepciunea de a aștepta, de a observa, întrucât vânătoarea cere răbdare și concentrare; - când este vânat, urmărit, hăituit, înseamnă că este victima atacurilor și amenințărilor, că este prada neputincioasă a ambiției sau a cruzimii altora. Verbul «a vâna» are și o semnificație de renunțare la gândurile negre, de eliberare a energiilor negative și a emoțiilor înăbușite. Castel, palat În vis, ca și în basme, în castel se află comoara sau prințesa, simbol al sufletului ori al
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
bale, a saliva În plan simbolic, saliva este învestită cu numeroase puteri și funcții. În vis, este interpretată în funcție de scenariul oniric. Aspectul pozitiv se regăsește în salivare, echivalent simbolic al dorinței fizice (acțiunea fiziologică a salivării) și materiale, afective, sexuale. Verbul «a saliva» se aplică oricărei tentații sau excitații. Saliva are și o funcție fecundantă (crearea lumii în anumite mituri) și curativă (animal care își linge rănile). Aspectul negativ se regăsește în faptul de a scuipa, semn al disprețului și respingerii
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
Deșert Deșertul evocă, în inconștientul colectiv, solitudinea și sterilitatea. «Traversarea deșertului» semnifică o perioadă dureroasă, marcată de lipsa rezultatelor și a recunoașterii. Este, prin urmare, posibil ca cel ce visează să aibă un sentiment de abandon (termenul «deșert» vine de la verbul latin deserere, „a abandona”), de eșec, de penibil, sentiment sporit de imensitatea (asemenea deșertului) a sarcinii ce trebuie îndeplinite. Dar deșertul are și o semnificație spirituală de purificare și înălțare. Loc suprem al confruntării cu forțele răului, omul sfânt iese
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]