16,454 matches
-
însă nu îndeplinesc o funcție mecanică, ci una comunicativă; b) gesturile mimate sunt cele în care emițătorul încearcă să imite o persoană, un obiect, o acțiune. Din categoria gesturilor mimate fac parte: 1) mimetismul social când, spre exemplu, afișăm un zâmbet larg la întâlnirea cu o persoană pe care nu ne face plăcere să o vedem; 2) mimetismul teatral încercarea deliberată de a imita anumite acțiuni, persoane; 3) mimare parțială în care performerul încearcă să imite obiecte, situații care sunt circumscrise
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
Fiecare comunitate dezvoltă anumite ritualuri care formează un sistem util de prescripții/reguli de conduită proprii fiecărei culturi, conducând actorii sociali spre o bună comunicare. De exemplu, respectând regula reciprocității, o mână întinsă solicită o altă mână întinsă sau un zâmbet se răsplătește tot cu un zâmbet. O serie de acțiuni umane, precum spălarea corpului, îngrijirea cosmetică, realizarea exercițiilor fizice, respectarea unei diete alimentare etc. sunt ritualuri care se desfășoară ca niște scenarii pentru care trupul devine un obiect simbolic. Din
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
formează un sistem util de prescripții/reguli de conduită proprii fiecărei culturi, conducând actorii sociali spre o bună comunicare. De exemplu, respectând regula reciprocității, o mână întinsă solicită o altă mână întinsă sau un zâmbet se răsplătește tot cu un zâmbet. O serie de acțiuni umane, precum spălarea corpului, îngrijirea cosmetică, realizarea exercițiilor fizice, respectarea unei diete alimentare etc. sunt ritualuri care se desfășoară ca niște scenarii pentru care trupul devine un obiect simbolic. Din perspectiva lui Erving Goffman, ritualul în
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
cu cealaltă mână a umărului său drept pentru a induce un comportament de ascultare și respect din partea acestuia; • mâna diavolului: întinderea provocatoare a mâinii stângi pentru a saluta fără ca persoana să fie stângace, mărturisind o antipatie, dur însoțită de un zâmbet fals; • mâna caracatiță: cuprinderea mâinii și antebrațului interlocutorului cu ambele mâini, mărind astfel contactul fizic și neutralizând mijloacele de apărare a acestuia; • mâna strivitoare: exercitarea unei presiuni prea mari asupra falangelor interlocutorului cu intenția de a-și exprima puterea, de
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
și dincolo de 3,6 m) este distanța spectacolului, conferinței sau discursului public, care oferă celor ce se adresează auditoriului o poziție dominantă, oficială (politicieni, profesori, judecători, președinți). Deși comunicarea facială este neutralizată și trăsăturile feței sunt greu de perceput, totuși zâmbetul este recunoscut și la această distanță. Gesturile se amplifică și devin stereotipizate, iar vocea trebuie și ea supradimensionată 56. Dimensiunea apropiere-depărtare pe care o studiază proxemica ne poate indica tipul de comunicare și relație dintre persoanele aflate în același context
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
adoptă anumite posturi și nu se lansează în reprezentații gestuale extravagante. De-a lungul timpului, sărăcia gestualității englezilor a fost explicată în termenii unor factori precum clima, relațiile sociale, moda, eticheta, camerele înguste în care locuiesc, cultura etc. De exemplu, zâmbetul presupune împingerea colțurilor gurii lateral, nu în sus și ținerea dinților ascunși. Și când sunt în repaus, englezii au uneori tendința de a-și strânge buzele. Acest gest vine din secolul al XVI-lea când o gură mică era considerată
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
indică simptome ale condițiilor interne (își șterge nasul, se scarpină pe obraz) și patologice/ticuri (răsucirea unei șuvițe de păr în mod repetat, clipitul foarte des); • gesturi expresive care dau sens stărilor emoționale ale profesorului și îndeplinesc o funcție comunicativă (zâmbetul profesorului poate exprima satisfacția profesională); • gesturi cu rol de a controla participarea elevilor (indicarea cu degetul arătător a unui elev, înclinarea capului spre elevul ascultat, mișcarea capului de la dreapta la stânga cu scopul de a-i supraveghea pe elevi); • gesturi de
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
În concluzie, enumerăm principalele funcții ale gestului în comunicarea didactică: • acompaniază comunicarea verbală cu scopul de a o întări (mișcarea verticală a degetului arătător al profesorului care însoțește mesajul verbal de avertizare a unui elev) sau de a o contrazice (zâmbetul profesorului însoțit de mesajul verbal de avertizare); • substituie comunicarea verbală (deschiderea brațelor înlocuiește mesajul verbal de apreciere); • completează comunicarea verbală (aprecierea verbală a unui elev poate fi însoțită de o bătaie ușoară pe umăr); • accentuează comunicarea verbală (mărirea ușoară a
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
verbală (mărirea ușoară a ochilor, indicarea cu degetul arătător); • încheie un enunț incomplet lingvistic (gestul ducerii mâinii în fața elevului exprimă încetarea conversației); • reglează comunicarea verbală (mișcarea aprobatoare a capului, contactul vizual, apropierea de interlocutor); • anticipează efectele și desfășurarea comunicării verbale (zâmbetul profesorului relevă bucuria reîntâlnirii cu elevii); • trădează emoții (atingerea repetată a accesorilor exprimă starea de neliniște) și acompaniază stările interioare; • indică intensitatea stării emoționale (mișcarea excesivă a degetelor relevă un grad ridicat de nervozitate a unui elev); • exprimă atitudini (aplecarea
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
școlii (Profesorul își duce degetul arătător la buze și-și pune o mână pe frunte pentru a-i disciplina pe elevi, substituind astfel mesajul verbal ,, Faceți liniște pentru a începe activitatea!"); b) rațiuni psihologice: • transmiterea unor stări emoționale sau fizice (Zâmbetul profesorului ca reacție la răspunsul corect al unui elev substituie enunțul ,,Foarte bine"); c) rațiuni strategice: • economie de timp (Profesorul își îndreaptă degetul arătător spre elevul care urmează să vină la tablă sau în fața clasei, în loc să-i rostească numele); • trezirea
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
atrage atenția, în loc să spună ,,Nimeni nu mai vorbește din această clipă!"); • pregătirea unor scenete în cadrul serbărilor școlare (Profesorul utilizează sau creează embleme pentru a conduce repetițiile unor activități artistice); • varietate (Deschiderea brațelor, stabilirea contactului vizual direct cu elevii, schițarea unui zâmbet exprimă starea de bine și plăcerea interacțiunii). La rândul lor și elevii folosesc emblemele în timpul orei pentru a tranmite colegilor anumite mesaje: așezarea palmei pe frunte (durere de cap provocată de limbajul abstract), ducerea arătătorului dintr-o parte în alta
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
avea: a) caracter neintenționat, reflectând stări emoționale spontane, involuntare (de exemplu, gestul involuntar al profesorului de a-și șterge ochii de un fir de praf imaginar trădează tristețea acestuia); b) caracter intenționat, exprimând în mod voluntar trăirile emoționale (de exemplu, zâmbetul profesorului de apreciere la răspunsul unui elev poate exprima satisfacția profesională). Pe de altă parte, profesorul poate descifra gesturile expresive mascate ale elevilor care le trădează emoțiile: bucuria, surpriza, mirarea, oboseala, plictiseala, supărarea etc. De regulă, elevul care evită privirea
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
amploare sunt definitorii profesorilor modești, prevăzători, cu tact, meticuloși, dar și celor emotivi, timizi, lipsiți de energie. Gesturile de mare amploare sunt caracteristice profesorilor dinamici, pasionați, expresivi, deoarece mărcile kinezice sunt accentuate și mai sugestive. Ca barometru al sentimentelor pozitive, zâmbetul sincer al profesorului poate avea o putere incontestabilă asupra elevilor. La fel și râsul, care este un gest mult mai amplu decât surâsul. În comunicarea didactică, amploarea gesturilor profesorilor poate să fie influențată de mai mulți factori: • tipul de activitate
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
astăzi?". Printre factorii mai importanți care pot influența viteza executării gesturilor în comunicarea didactică menționăm: • timpul disponibil (timpul insuficient pentru realizarea unei demonstrații îl determină pe profesor să execute rapid gesturile instrumentale); • impactul asupra elevului (în cazul unui răspuns greșit, zâmbetul scurt al profesorului care exprimă ,,Eu îți apreciez încercarea" îl determină pe elev să nu se descurajeze și să nu-și piardă încrederea în propriile forțe); • nivelul energetic al profesorului (cel cu o energie inepuizabilă hiperactivul este dinamic și tumultuos
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
6. Direcția de execuție a gestului relevă atitudinea profesorului față de elevi. Gesturile centrifuge se asociază cu: a) atitudinea indiferentă; b) atitudinea închisă; c) atitudinea deschisă. 7. Încercuiți manifestările gestuale care pot fi decodate atunci când elevii mint: a) clipit des; b) zâmbet larg; c) contact vizual crescut; d) dilatarea pupilelor; e) atingerea propriului corp; f) schimbări de poziție; g) răspunsuri scurte; h) mișcări ale capului; i) mâinile în buzunare; k) ezitări în oferirea răspunsurilor; l) gesturi largi. 8. Promptitudinea și viteza efectuării
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
client și consilier; aplecarea înainte (în scaun) către client; ○ postură relaxată și deschisă; ○ ton al vocii care să exprime siguranță; ○ atingere ocazională cu rol de întărire. * Comportamente de evitat ○ lipsa contactului vizual cu clientul; ○ așezarea departe de client; ○ sarcasmul (în zâmbet sau verbal); ○ gesturi care pot distrage clientul; ○ tonul neplăcut al vocii; ○ viteza discursului prea rapidă sau prea înceată. 2.2. Ascultarea activă în consiliere Ascultarea este procesul activ de interceptare, procesare și interpretare a mesajului auditoriului și a stimulilor contextuali
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
observa că reușiți să eliminați tensiunea în câteva secunde. * Utilizați camera de toaletă înainte de interviu o ocazie în plus pentru a vă verifica hainele și ținuta; * În camera de interviu, încercați să aveți inițiativa să relaxați atmosfera, salutând cu un zâmbet, încercând să stabiliți contact vizual cu persoana care vă va lua interviul. * Atenție la modul în care stați așezat pe scaun. Asigurați-vă că stați confortabil, relaxați, într-o poziție care exprimă deschidere și disponibilitate la dialog. * Dacă simțiți că
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
la el se ținea acea ședință a Junimii - împreună cu Eminescu, roșii la față și cu ochii cam tulburi, râzând liniștiți fiindcă ați trecut pe la „Borta Rece”, cum mai era numită atunci vestita crâșmă, ați intrat în sala plină, dogoriți de zâmbetele curioase ale junimiștilor. Fețe subțiri, ce mai? Dar când le-ai citit „Soacra cu trei nurori”, aceleași fețe și-au schimbat atitudinea. Da’ mai bine să-l lăsăm pe Iacob Negruzzi să continue povestirea: „Creangă venea regulat la mine odată
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
țăranilor care ar lua pâinea de la gura orășenilor etc. Mass-media și serviciul secret de zvonuri întrețin o atmosferă belicoasă, țara întreagă fiind transformată într-un camp al luptei („de clasă”, nu?), deasupra căruia, la intersecții, pe ziduri, pe garduri tronează zâmbetul victorios al dictatorului. Momente grele, apăsătoare. Vezi cum setea de parvenire și corupția se insinuează, mușcând adânc din sufletul ambițioșilor, al profitorilor gata oricând să urce pe scara ierarhiei „de partid și de stat”, pe baza „originii sănătoase”, cu ajutorul rudelor
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
și reforma internă. Istoricul crede că ser125 viciile de informații occidentale fie au fost incapabile să aprecieze corect demersul comuniștilor români, fie au înghițit pe nemestecate dezinformarea pusă la punct de Moscova. Demonstrația lui L. L. W. poate stârni și zâmbete când, la rezervele americanilor de a furniza armament regimului comunist din România (fapt „care ar putea încuraja natura represivă a regimului Ceaușescu”, cum scria atașatul american al Apărării din Ambasada de la București - pag. 695), se aduce drept contraargument sloganuri din
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
țăranilor care ar lua pâinea de la gura orășenilor etc. Mass-media și serviciul secret de zvonuri întrețin o atmosferă belicoasă, țara întreagă fiind transformată într-un camp al luptei („de clasă”, nu?), deasupra căruia, la intersecții, pe ziduri, pe garduri tronează zâmbetul victorios al dictatorului. Momente grele, apăsătoare. Vezi cum setea de parvenire și corupția se insinuează, mușcând adânc din sufletul ambițioșilor, al profitorilor gata oricând să urce pe scara ierarhiei „de partid și de stat”, pe baza „originii sănătoase”, cu ajutorul rudelor
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
și reforma internă. Istoricul crede că ser125 viciile de informații occidentale fie au fost incapabile să aprecieze corect demersul comuniștilor români, fie au înghițit pe nemestecate dezinformarea pusă la punct de Moscova. Demonstrația lui L. L. W. poate stârni și zâmbete când, la rezervele americanilor de a furniza armament regimului comunist din România (fapt „care ar putea încuraja natura represivă a regimului Ceaușescu”, cum scria atașatul american al Apărării din Ambasada de la București - pag. 695), se aduce drept contraargument sloganuri din
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
femeie: mignonă, fină, elegantă, frumoasă la trup și la suflet, prietenă adevărată, învățătoare iubitoare și înțelegătoare, soție și mamă ideală, adică o mare doamnă, la propriu și la figurat. Când intra în clasă elegantă, frumoasă, cu ochii luminoși și cu zâmbetul ei bun, îți venea să înveți numai de dragul ei și cred că aș fi intrat în pământ de rușine dacă n-aș fi știut vreodată un răspuns la lecție. Țin minte că, într-o seară, încă nu reușisem să-mi
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]
-
aminte și râd de snobul ol cu pișleac al doamnei Capră. Simpatic, nu? Învățătoarea mea iubită, Livica Lupescu, era căsătorită cu Jenel Lupescu, funcționar la fabrica unu. Era un domn care știa să vorbească, să se poarte, întotdeauna cu un zâmbet și o glumă pe buze. Au avut doi copii: Cornel și Mihai. Casa lor din Frasin era acolo unde acum este proprietatea familiei Floarea și Mircea Ostrov. După ce au fost inundați tare de Suha - apa era în casă de aproape
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]
-
de coordonare. Testul nr.10 1. Alcătuiți câte patru enunțuri în care cuvintele un și a să aibă valori morfologice diferite. 2. Precizați valoarea morfologică și cazul cuvintelor subliniate: În sfârșit o constatare precisă / Pe piatră sau în suflet cioplită / Zâmbetul e o rană deschisă / În infinit infinit infinită." (Marin Postu, Zâmbetul) 3. Alcătuiți enunțuri în care: (a) substantivul carte să îndeplinească funcția sintactică de atribut substantival prepozițional; (b) adjectivul înțelept să fie la gradul comparativ de superioritate; (c) subiectul să
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]