21,363 matches
-
și ritmul/ cadența sunt reperabile la nivel suprasegmental, având funcții specifice în comunicare. Accentul 11 pronunțarea mai apăsată a unei vocale dintr-un cuvânt are rol în diferențierea unor unități de tipul: * silabă: silabă tonică (cea care conține vocala accentuată: accent) vs. silabă posttonică (silaba ulterioară silabei tonice: mi-ra-re) vs. silabă protonică (silaba anterioară silabei tonice: accent); * cuvânt: cuvânt oxiton (cu accentul pe vocala din ultima silabă: a-tent) vs. cuvânt paroxiton (cu accent pe vocala din penultima silabă: mi-ra-re) vs. cuvânt
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
mai apăsată a unei vocale dintr-un cuvânt are rol în diferențierea unor unități de tipul: * silabă: silabă tonică (cea care conține vocala accentuată: accent) vs. silabă posttonică (silaba ulterioară silabei tonice: mi-ra-re) vs. silabă protonică (silaba anterioară silabei tonice: accent); * cuvânt: cuvânt oxiton (cu accentul pe vocala din ultima silabă: a-tent) vs. cuvânt paroxiton (cu accent pe vocala din penultima silabă: mi-ra-re) vs. cuvânt proparoxiton (cu accent pe vocala dintr-o silabă anterioară penultimei silabe: doc-to-ri-ță12); * omograf: zori (substantiv) vs.
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
dintr-un cuvânt are rol în diferențierea unor unități de tipul: * silabă: silabă tonică (cea care conține vocala accentuată: accent) vs. silabă posttonică (silaba ulterioară silabei tonice: mi-ra-re) vs. silabă protonică (silaba anterioară silabei tonice: accent); * cuvânt: cuvânt oxiton (cu accentul pe vocala din ultima silabă: a-tent) vs. cuvânt paroxiton (cu accent pe vocala din penultima silabă: mi-ra-re) vs. cuvânt proparoxiton (cu accent pe vocala dintr-o silabă anterioară penultimei silabe: doc-to-ri-ță12); * omograf: zori (substantiv) vs. zori (verb), cântă (verb, modul
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
silabă: silabă tonică (cea care conține vocala accentuată: accent) vs. silabă posttonică (silaba ulterioară silabei tonice: mi-ra-re) vs. silabă protonică (silaba anterioară silabei tonice: accent); * cuvânt: cuvânt oxiton (cu accentul pe vocala din ultima silabă: a-tent) vs. cuvânt paroxiton (cu accent pe vocala din penultima silabă: mi-ra-re) vs. cuvânt proparoxiton (cu accent pe vocala dintr-o silabă anterioară penultimei silabe: doc-to-ri-ță12); * omograf: zori (substantiv) vs. zori (verb), cântă (verb, modul indicativ, timpul prezent, persoana a III-a singular/ plural sau verb
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
posttonică (silaba ulterioară silabei tonice: mi-ra-re) vs. silabă protonică (silaba anterioară silabei tonice: accent); * cuvânt: cuvânt oxiton (cu accentul pe vocala din ultima silabă: a-tent) vs. cuvânt paroxiton (cu accent pe vocala din penultima silabă: mi-ra-re) vs. cuvânt proparoxiton (cu accent pe vocala dintr-o silabă anterioară penultimei silabe: doc-to-ri-ță12); * omograf: zori (substantiv) vs. zori (verb), cântă (verb, modul indicativ, timpul prezent, persoana a III-a singular/ plural sau verb, modul imperativ, persoana a II-a singular) vs. cântă (verb, modul
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
abrevieri: a.c. (anul curent), et al. (et alii), C.F.R. (Căile Ferate Române), nr. crt. (numărul curent), dr. (doctor); * linia de pauză: utilizată cu valoare de semn de ortografie în scrierea cuvintelor compuse care conțin, în alcătuirea lor, alte cuvinte compuse: Nord Nord-Est; * accentul cuvântului: valorificat contextual, atunci când accentul grafic poate diferenția sensurile/ valorile gramaticale ale unor cuvinte omografe (zóri zorí, cấntă cântắ). Semnele de punctuație sunt mărci, în planul comunicării scrise, ale intonației/ pauzelor/ întreruperilor etc. Ele sunt folosite în contexte diferite, care
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
al. (et alii), C.F.R. (Căile Ferate Române), nr. crt. (numărul curent), dr. (doctor); * linia de pauză: utilizată cu valoare de semn de ortografie în scrierea cuvintelor compuse care conțin, în alcătuirea lor, alte cuvinte compuse: Nord Nord-Est; * accentul cuvântului: valorificat contextual, atunci când accentul grafic poate diferenția sensurile/ valorile gramaticale ale unor cuvinte omografe (zóri zorí, cấntă cântắ). Semnele de punctuație sunt mărci, în planul comunicării scrise, ale intonației/ pauzelor/ întreruperilor etc. Ele sunt folosite în contexte diferite, care le diferențiază la nivel funcțional
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Mânicere și pieptare. / Mult de lucru nu mai are. // Ghemul când i-l ia pisica, / Iar se supără bunica. / Tocmai pe subt un dulap / Fuge câte un ciorap." (Tudor Arghezi, Darurile) Motivați scrierea cuvintelor cu m înainte de p și b. Accent Marcați, prin subliniere, locul accentului în cuvintele: * curios, echipă, teleenciclopedie, televizor, marmură, icoană, calendar, credință, revistă; * prietenie, steag, ecologist, telescop, misiune, confort, reverie, important, celebru, respectiv; * continent, bariere, soluții, ochelari, obstacole, pardesiu, abecedar, binevoitor, galant; * dicție, extraterestru, astronaut, telefon, astronomie
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
lucru nu mai are. // Ghemul când i-l ia pisica, / Iar se supără bunica. / Tocmai pe subt un dulap / Fuge câte un ciorap." (Tudor Arghezi, Darurile) Motivați scrierea cuvintelor cu m înainte de p și b. Accent Marcați, prin subliniere, locul accentului în cuvintele: * curios, echipă, teleenciclopedie, televizor, marmură, icoană, calendar, credință, revistă; * prietenie, steag, ecologist, telescop, misiune, confort, reverie, important, celebru, respectiv; * continent, bariere, soluții, ochelari, obstacole, pardesiu, abecedar, binevoitor, galant; * dicție, extraterestru, astronaut, telefon, astronomie, dicționar, biserică, parașutism, atletism; * gelaterie
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
instructor, examen, exercițiu, constelație, fotografie, secret, antrenant, extra; * punctual, funcție, calapod, funcționar, astmatic, sculptor, populație, șapcă, sculptură; * itinerariu, grandios, echipament, bagaj, ecologist, fotografie, impunător, antrenezi; * Antarctica, aparat, mobilier, jucărie, sacralitate, depozit, marketing, antrenament. Folosind DOOM-ul, marcați, prin subliniere, locul accentului în cuvintele: campanie, companie, mozaic (subst./ adj.), grena, colibri, taxi, atu, adică, avarie, aripă, caracter, fenomen, sever, unic, călugăriță, doctoriță, regizor, acatist, antic, jilav, gingaș, trafic, butelie, suntem/ sunteți, aerodinamic. Despărțirea cuvintelor în silabe Despărțiți în silabe cuvintele următoare, precizând
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
diferențiere în planul formei scrise și al conținutului (sensului): sar [coarda] s-ar [putea], neam de-al [mamei] ne-am [dus pe] deal, ce le [spui] cele [două] etc. Omografele se caracterizează prin identitate formală scrisă și prin diferențiere (prin accent) a formei orale, respectiv a sensului: copii [veseli] copii [xerox], mobilă [de fag] [masă] mobilă, zări [albastre] zări [pasărea] etc. (d) Paronimia 75 se stabilește, ca relație semantică, între cuvinte asemănătoare la nivelul formei orale/ scrise, diferențiate însă în planul
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
sunt prezentate prin raportare, pe de o parte, la caracteristicile care le diferențiază pe cele flexibile de cele neflexibile (așadar, prin prisma categoriilor gramaticale) și, pe de altă parte, din perspectiva valorilor lor lexical-semantice și sintactice. În lucrarea de față, accentul va fi pus pe definirea părților de vorbire/ a claselor semantico-gramaticale prin raportare la criteriile semantic, morfologic și sintactic 86, aceleași criterii permițând identificarea elementelor de specificitate ale fiecărei clase tipologie, categorii gramaticale comune sau specifice, funcționalitate la nivelul enunțului
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
mângâietori. Cine trânti poarta? Credeam că s-a umflat vântul... o, bată-vă norocul, cocoșeii moșului!" (Barbu Ștefănescu Delavrancea, Bunicul) Cerințe: 1. Transcrieți din text două cuvinte cu formă neliterară și precizați formele literare corespunzătoare. 2. Marcați, prin subliniere, locul accentului în cuvintele: salcâmi, grădinii, ciorchini, odinioară. 3. Alcătuiți două enunțuri cu omografele scutură și scutură, precizând diferențele la nivel morfologic. 4. Precizați valorile morfologice ale cuvintelor: se, nimic, niște, și. 5. Formulați două enunțuri în care cuvântul o să aibă valori
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Dimitriu, 2004; Hristea, 1984; Iordan & Robu, 1978 etc. 29 Vezi, de exemplu, Hristea, 1984. 30 Cf. DOOM, 2005; Hristea, 1984 etc. 31 Vezi și Dimitriu, 1999, p. 9. 32 Ca și în cazul celorlalte conținuturi prezentate în lucrarea de față, accentul este pus, în general, pe coordonata "clasică" a opiniilor din literatura de specialitate consacrată nivelului lexical-semantic al limbii române. 33 Cf. Zugun, 2000, p. 19; Dimitriu, 1999, p. 9; Șerban & Evseev, 1978, p. 238 etc. 34 Pentru sensurile cuvintelor, vezi
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Robu, 1978, p. 256; Iordan, 1975, p. 314; Iordan, 1956, p. 39; Zugun, 2000, p. 219 ș.u. etc. 78 Cf. Irimia, 2008, p. 21; Dimitriu, 1999, p. 4 etc. Ca și în cazul celorlalte componente ale lucrării de față, accentul este pus, și la nivel gramatical (morfologic și sintactic), pe accepțiunile "clasice" nesau mai puțin controversate în literatura de specialitate, prezente în programele în vigoare pentru examenele de Limba română ale viitorilor/ actualilor profesori pentru învățământul preșcolar și primar. 79
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
nici constructivismul idealist (cu viziunea sa asupra moralității politice), nici realismul materialist-pozitivist (care o desconsideră). Astfel, un constructivism realist ar putea umple un gol în teoretizarea relațiilor internaționale între teoriile dominante și cele critice. Ar putea face acest lucru adoptând accentul pus pe putere în majoritatea teoriilor critice, fără negativismul inerent proiectului emancipator al acestor teorii. Constructivismul realist ar putea face acest lucru și incluzând în studiul puterii nu numai analiza teoriei postmoderne asupra textelor subiective și investigația realistă a fenomenelor
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
parte Onuf și Kratochwil, preocupați de importanța actelor de vorbire și de modul în care realitățile sociale sunt constituite prin limbaj și reguli. Alți adepți ai acestei abordări sunt Karen Litfin 42, Neta Crawford 43, Jutta Weldes 44, prin punerea accentului pe discurs și capacitatea acestuia de a construi realitatea socială. Constructiviștii radicali îmbrățișează adesea perspective postmoderniste și post-structuraliste, care se axează pe discurs, pe analiza textelor, având o atitudine dizidentă față de cunoaștere în general: Der Derian 45, Doty46, Gill47, Weber
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
îmbrățișează adesea perspective postmoderniste și post-structuraliste, care se axează pe discurs, pe analiza textelor, având o atitudine dizidentă față de cunoaștere în general: Der Derian 45, Doty46, Gill47, Weber 48, Ashley 49, Campbell 50, Peterson 51, Walker 52. Constructivismul critic pune accentul pe rolul emancipator al cunoașterii și este reprezentat de Andrew Linklater 53 și Robert Cox. K.M. Fierke caracterizează constructivismul convențional prin faptul că nu respinge asumpțiile pozitiviste și a cărui dispută cu raționaliștii se poartă în domeniul ontologic, dar nu
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
acceptabilă.56 Constructivismul convențional nu a respins asumpțiile științifice ale științei pozitive până la limita atinsă de abordările postpozitiviste. După cum argumentează Jeff Checkel 57, disputa cu raționaliștii nu se purta în termeni epistemologici, ci ontologici. Constructiviștii convenționali adoptă ontologia intersubiectivă punând accent pe norme, agenți sociali și structuri, pe constituirea reciprocă a identităților, însă acceptă o epistemologie de factură pozitivistă care poate include testarea ipotezelor, cauzalitate și explicații. 1.1.1 Ontologia Ontologia constructivistă, în încercarea de a surprinde relația mutual constitutivă
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
fenomenele sociale în termeni generali. Deși nu își propun să găsească "legi" de comportament, aceștia acordă prioritate aplicabilității explicațiilor în diverse situații concrete. În schimb post-pozitiviștii preferă explicațiile contextuale, să înțeleagă unul sau câteva cazuri studiate și să desprindă învățăminte. Accentul pus pe unicitatea experiențelor este adesea caracterizat în dezbaterile epistemologice ca fiind o căutare a înțelegerii, o abordare asociată disciplinelor umaniste precum istoria sau antropologia (în contrast cu economia sau sociologia). Însă această dihotomie între explicație și înțelegere se bazează pe distincția
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
vedere epistemologic, rolul limbajului a fost ignorat în mare parte în discuțiile care s-au purtat cu raționaliștii. Evitarea tematizării limbajului reflectă în parte efortul de a se menține distanța față de poststructuralism, asociat cu relativismul interpretativ. Este o reflectare a accentului pus de abordarea de mijloc pe problematicile de ontologie. O abordare a limbajului care este în consecvență cu ontologia socială a constructivismului ar trebui să ocupe un teren de mijloc în sfera epistemologică. Între a înțelege limbajul fie ca o
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
vor fi ori adevărate, ori false. În situații de schimbare, categoriile identității și a acțiunii nu pot fi statice. Intențiile și acțiunile sunt definite în discursul public de către actori sociali constituiți. O abordare constructivistă consecventă a limbajului trebuie să schimbe accentul către generarea de norme, înțelesuri, reguli în conformitate cu cele exprimate în limbaj de către subiecții analizați.86 Cercetarea în relațiile internaționale, potrivit concepției lui Alexander Wendt, ar trebui să vizeze relația dintre ceea ce fac actorii și cine sunt ei. Abordarea se centrează
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
câteva teme, considerate centrale pentru această abordare, și anume: schimbarea, socialitatea/socializarea, procesele de interacțiune de tip agent-structură, legitimitatea, care punctează valoarea adăugată a constructivismului în domeniul relațiilor internaționale, spre deosebire de curentele principale care încercaseră să facă generalizări anistorice, să pună accentul pe factorii materiali sau pe modelul alegerii raționale. Spre exemplu, concepția insuficient dezvoltată a sistemului internațional este pusă pe seama limitărilor determinate de unilateralitatea perspectivelor teoretice caracterizate de prezenteism, anistorism, eurocentrism, anarhofilie și statocentrism.93 1.2.1. Problematica schimbării în
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
nu exprimă doar pure interese individuale. În acest sens normele constituie identitatea actorilor. Normele legate de drepturile omului, spre exemplu, constrâng mai puțin din considerații de putere, cât din considerații identitare. Drepturile omului sunt caracteristici constitutive ale statelor liberal democratice. Accentul cade pe norme, pe reguli, și se distinge de raționalitatea instrumentală.120 Actorii sunt produși și creați de mediul lor cultural, modelând ceea ce este considerat legitim. Distincția existentă între regulile constitutive și cele normative este similară distincției dintre logica consecințelor
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
și de către Henry Kissinger care aprecia că stabilitatea sistemului post-napoleonian a rezultat din aprecierea acestuia, la nivel general, ca fiind legitim. Kissinger era de părere că o ordine a cărei structură este acceptată de toate marile puteri este legitimă.136 Accentul cade pe existența consensului, o ordine trebuind să nu pară opresivă sau inacceptabilă unui mare actor pentru că atunci actorul va adopta o politică revoluționară. De asemenea, Raymond Aron a atras atenția asupra relației dintre stabilitate și legitimitate 137, considerând că
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]