17,970 matches
-
în trăsăturile căreia recunoaștem imaginea a ceea ce a fost, dar dogorită cu înțelesuri vaste de lumina misterioasă a înălțimilor. Arta e salvarea particularului în universal, a vremelnicului în etern. Mările își trimit respirația aburoasă văzduhului și acolo sus, ea se aprinde în curcubeie și plutește în formele și în culorile norilor. Parcă pământul își ridică visurile pe căile înalte de unde odinioară s-a rupt din soare. Tot astfel frumusețea artistică aspiră spre acel climat superior, din ale cărui grădini paradisiace s-
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
căzut omul nu e o născocire a fanteziei, ci o proprietate a doctrinei creștine, care atestă că fondul adânc al naturii create a rămas totuși bun sub păcat și e capabil de o nouă biruință, când îl redeșteaptă și-l aprinde fulgerul harului divin. Nostalgia paradisului hrănește asceza creștină, când așază mănăstirile în colțurile cele mai frumoase ale naturii; când vede în nevinovăția copilăriei măsura și posibilitatea sfințeniei, când împodobește lăcașurile de rugăciune cu artele ce simbolizează „cerul duhovnicesc al Bisericii
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
care mireasa se închină și le aruncă nuntașilor în formă de cruce). Plecatul la cununia religioasă la Biserică. În fața alaiului de nuntași merg un flăcău și o domnișoară care duc lumânările de cununie frumos împodobite cu flori(lumânările nu se aprind). După ei merge mireasa dusă de braț de flăcăi. Mirele merge după mireasă, dus de braț de domnișoare. Apoi merg nașii care au câte o sticlă cu vin și cinstesc pe cei întâlniți în cale, invitându-i la nuntă. În
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
pomenindu-se din somn, sculă pe baba Iova să-i pună la foc bucatele să fiarbă pentru a doua zi. Țâști din somn biata babă Iova. Alergă în ogradă să adune uscături pentru ațâțat focul. Nici n-apucă să-l aprindă, și o lumină din coșaul boilor, o lumină de părea că toată ograda era în flăcări, o făcu să alerge, să țipe, să se vaiete; strigă ea pe Moș Crăciun, că staulul lor e prăpădul focului! Moș Crăciun păstorul dormea
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
sus. Slujba bisericească la Bethleem În noaptea Crăciunului, patriarhul latin trebuie să fie la Bethleem. El se îmbracă în haine arhierești, împreună cu episcopii și misionarii. La orele 12, când totul e gata, consulii puterilor creștine, fiecare cu câte o faclă aprinsă în mână, se apropie de patriarh. Începe coborârea în peșteră, unde este depus pe altar chipul de ceară care înfățișează pe Hristos. După o rugăciune, corul cântă Imnul Nașterii. Cântecul răsună pe sub bolțile luminate feeric. Apoi, începând cu patriarhul, credincioșii
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
veni și'n noaptea asta, Să ne bați în geam și'n prag. Vei veni și'n noapte asta, La copiii toți pe rând, Moș Crăciun cu barbă albă, Și cu zâmbetul tău blând. Iară noi cu bucurie, Ți-om aprinde'n brad lumini, Cântând slavă Celui care Ne-a făcut să fim creștini. Cântând slavă și mărire Lui Isus te-om aștepta. Moș Crăciune, Moș Crăciune, Dragă ni-I venirea ta! ... Slavă șie, Moș Crăciune, Ce'n tot anul vii
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
orașului proclamă “pacea de Crăciun”. Aceasta înseamnă că de la momentul proclamării păcii și până la Bobotează, celor care tulbură pacea li se aplică pedeăse severe. Acest obicei există de aproape 600 de ani și este valabil pentru întreaga țară. După-amiaza se aprind lumânări în cimitire. Seara, în familie cu copii sosește cu multe cadouri Moș Crăciun. Mexic. Unii oamnei se îmbracă în îngeri. Grupul se duce din casă în casă purtând lumânări și cântând cântece în timp ce Maria și Iosif bat la ușă
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
Eu știu că Moș Crăciun a înșirat Pe-un fir luat din trena unei stele Toți clopoțeii râsului curat Și-i sub zăvor la el în cui. Și-n fiecare an de ziua lui, Când toate lămpile prin case sunt aprinse Și când pe uliți nu-i decât colindă, Coboară șirul de mărgele de pe grindă Și-l scutură deasupra lumii ninse Și-atunci, pe -omătul neted pe câmpie, Un cald reflex trandafiriu stau să se ivească zorii Și râd și se
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
veni și-n noaptea asta Să ne bați în geam și-n prag. Vei veni și-n noapte asta La copiii toți, pe rând, Moș Crăciun cu barbă albă Și cu zămbetul tău blând. Iară noi cu bucurie, Ți-om aprinde-n brad lumini, Cântând slavă celui care Ne-a făcut să fim creștini Cântând slavă și mărire Lui Isus te-om aștepta. Moș Crăciune, Moș Crăciune,, Dragă ni-i venirea ta! .. .Slavă ție, Moș Crăciune, Ce-n tot anul vii
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
cel de foc. A șa să crape ochii Care l-au deochiat Pe(cutare). Iar capul celui deochiat Să rămână luminat Curat, de boală scăpat. Rețeta: se descântă în apă cu creangă de mătură și cu cuțitul, punând 9 cărbuni aprinși în apă și numărându- i îndărăt. Cu apa se spală pe trup bolnavul de deochi (mai ales copilul) de trei ori și apoi bea din ea tot de trei ori, după care apa se toarnă în urechea unui câine sau
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
dat sfârșitul. Bărbatul sau femeia reprezintă persoana mortului, ce se crede că umblă nevăzut trei zile, întorcându-se acasă obosit și găsește de mâncat și de băut. Lumânarea se duce la biserică de arde la icoana Maicii-Domnului, apoi se pune aprinsă la mormânt. Copilul care se naște cu căiță pe cap se crede că, după moarte, se va face strigoi; de aceea când moare, trupul lui se leagă cu rug și așa se pune în mormânt, apoi se mai pune în
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
li se putea pierde urma în mulțimea metropolei. Printre aceștia a fost și Weinberger Mózes, rabinul din Cluj, mai târziu istoric, care, în preziua deschiderii ghetoului, a fugit peste graniță împreună cu soția, părăsindu-și "turma". Gestul său a provocat discuții aprinse în rândul supraviețuitorilor chiar până în 2010, anul în care acesta a murit. În acea primăvară - început de vară, în Transivania de Sud, aflată sub administrație românească, nu s-au refugiat decât 1200-1500 de evrei din Transilvania de Nord, adică abia
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
pernă mărgelele și firul de busuioc pentru a-și visa ursitul. III 4.3 OBICEIURI DE PRIMĂVARĂ Astăzi se păstrează puține pe teritoriul comunei noastre. În seara dinaintea zilei de 9 martie, când se sărbătoresc „Cei 40 de mucenici” se aprindeau focuri înalte din paiele adunate de la curățatul grădinilor. În jurul focurilor se adunau copii și tineri. Ei săreau peste foc. Acest obicei se păstrează și astăzi. Cei care sar peste foc sunt „curățați trupește”, feriți de rele în anul respectiv. În
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
trecut), pește marinat (acum), pâine, iar fiecare participant la slujba de Înviere primea câte un pachet cu pâine și pește și un pahar cu vin. Acest ospăț este denumit „praznic”. Când se întorceau acasă de la slujba Învierii veneau cu lumânările aprinse pentru a-și aduce fiecare în familie „lumină sfântă”. Această „lumină” semnifică înțelegere, spor în casă, bogăție. III. 4.4 OBICEIURI DE VARĂ - „PAPARUDELE” Vara, dacă era secetă, se încerca forțarea cerului să-și deschidă zăgazurile. Era obiceiul să umble
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
nu s-au păstrat întocmai. III. 4.6.3 Înmormântarea La decese, obiceiurile s-au păstrat mai mult decât la celelalte ocazii. Când moare cineva din familie este jelit de membrii familiei și de rude. Oamenii din sat vin și aprind o lumânare la capul mortului. Mortul este vegheat în permanență de rudele acestuia. În timp ce este jelit se amintesc fapte reale din viața mortului. După înmormântare, timp de un an, în fiecare duminică cele mai apropiate rude merg la mormânt. Timp
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
al celor doi parametri principali ai rigidității arteriale: spre deosebire de indicele de augmentare, viteza undei de puls a fost crescută de către ședința de hemodializă. Rigiditatea arterială: hemodializa versus dializa peritoneală în anii din urmă s-au purtat în comunitatea nefrologică discuții aprinse cu privire la posibilitatea ca fie hemodializa cronică (HD), fie dializa peritoneală continuă ambulatorie (DP) să reprezinte o metodă terapeutică mai avantajoasă din punctul de vedere al riscului cardiovascular. Există numeroase rezultate contradictorii, generate probabil de selecția preferențială a unui anumit tip
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
ca să fiu ars, iar dragoste nu am, nimic nu-mi folosește. 4. Dragostea îndelung rabdă; dragostea este binevoitoare, dragostea nu pizmuiește, nu se laudă, nu se trufește. 5. Dragostea nu se poartă cu necuviință, nu caută ale sale, nu se aprinde de mînie, nu gîndește răul. 6. Nu se bucură de nedreptate, ci se bucură de adevăr. 7. Toate le suferă, toate le crede, toate le nădăjduiește, toate le rabdă. 8. Dragostea nu cade niciodată") și sîntem încrezători că cel puțin
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
mascare și stilizare a haosului intern pentru slujba comunicării exterioare și în interesul traiului în comun". Îl preocupă toleranța și raporturile ei cu autoritatea: "Toleranța este condiția pentru ca să devie reală și simțită libertatea, bunul neprețuit la care visează atît de aprins oamenii. Nimeni astăzi, cît ține lumea civilizată, nu visează toleranța fără înconjur. Dar actualitatea, cu apucăturile ei dictatoriale, face cu deosebire ingrată situația apostolilor pasionați și naivi al acestui fermecător ideal". Puterea tinde să diminueze pe cît posibil toleranța, ea
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
și pe Eminescu. Nu are o teorie rigidă în critică și-n judecarea operei de artă. Arta e viață și viața îl aruncă peste bord pe cel ce vrea s-o îngrădească în forme mărginite și rigide. Discuția continuă atunci aprins ore întregi și se continuă adeseori la Cafeneaua București, unde profesorul dă "peste mînă" dacă tinerii se fac a plăti. - Asta nu s-a întîmplat încă în viața mea. Fugiți, măi calicilor! Dar vorbele sunt înflorite de un rîs atît
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
mai poți zbura cu avionul într-o deplasare pentru că imposibilitatea de a fuma te copleșește, dacă nu mai poți da live dimineața până nu ai băut patru cești de cafea, dacă nu poți ieși dintr-un live fără să îți aprinzi o țigară... probabil că dependența ta este nesănătoasă pentru tine și cariera ta. Încearcă să scapi de aceste dependențe care te pot duce la un moment dat în situații limită. De pildă, dacă transmiți zile în șir din zone în
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
născut pentru a fi robul cuiva. în această situație, ce are omul practic de făcut pentru ca lucrurile să fie în regulă ? Biserica se bîlbîie ca de obicei și spune că omul trebuie să facă niște ritualuri, să facă mătănii, să aprindă lumînări, să trăiască în post și rugăciune. Bun, să spunem că omul face toate acestea, dar care este scopul și mai ales care este efectul ? Ce înțelege omul obișnuit din toate astea ? înțelege ceva, învață ceva ? Ce trebuie să facă
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
de învățăcei, și că deasupra lor se află inteligențe mult mai evoluate cu care omul este chemat să dialogheze. Unii își închipuie și au fost induși în eroare pe această cale, că dacă mai merg pe la biserică și mai aprind o lumînare se consideră mari ,,credincioși” și se cred mai aproape de Dumnezeu. Lucrurile nu sînt atît de simple precum le prezintă unii preoți. Viața pe care o ducem reprezintă adevărata încercare ! Fiecare credincios ar trebui să înțeleagă că meditația și
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
poate să spună, "Voi compune poezie". Cel mai mare poet nu poate să spună așa ceva, pentru ca, în procesul de creație, mintea este ca un cărbune aproape stins, pe care, o influență invizibilă, ca un vânt nestatornic, îl face să se aprindă temporar; această putere se ridică dinăuntru, precum culoarea unei flori, care pălește și se schimbă pe masura ce crește, iar porțiunile conștiente ale firii noastre nu pot proroci nici calea ce o va urma, nici punctul de plecare. Chiar de-ar fi
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
nucleare, care sunt produse de reactoare. Acestea pot infecta grav mediul înconjurător. Reziduurile sunt depuse în containere speciale, puse sub pământ în vechi mine părăsite. În 1957, în Rusia, într-un loc de depozitare din munții Ural, rezidurile s-au aprins și au explodat, fapt care a dus la moartea a zeci de oameni.
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Doina-Mirela IORDAN, Gigliola LASCU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93157]
-
neatractiv, ”bombele de burete” ultrarapide au fost interzise de I.T.T.F. în 1959 după multe discuții internaționale pro și contra care au durat ani întregi. De atunci cauciucul spongios nu poate fi folosit decât pe stratul inferior. În interiorul I.T.T.F. existau discuții aprinse despre cât ar trebui să fie de gros stratul acoperitor al paletei. Pe când Japonia propunea 6 mm, în Europa puternica alianță dorea numai 3 mm. Cu ajutorul Chinei s-a ajuns la sfârșit la 4 mm - o regulă valabilă și azi
Tenis de masă : curs pentru studenții facultăților de educație fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/91614_a_92361]