15,628 matches
-
se ține în fiecare an la 15 august, indiferent în ce zi cade ajungând la ediția a-48-a (2015). Prima ediție s-a ținut în anul 1966, edițiile - 1990 și 1991 - nu s-au ținut. Orchestra de acompaniament a soliștilor este "Doina Gorjului". În anul 2010 și 2011, "Doina Gorjului" nu s-a prezentat din cauza politizării festivalului, fiind înlocuită cu taraful Școlii Populare de Artă Târgu-Jiu. PDL a pierdut și numărul edițiilor, ediția 43 fiind anunțată a 44-a. Din această cauză
Tismana () [Corola-website/Science/298017_a_299346]
-
august, indiferent în ce zi cade ajungând la ediția a-48-a (2015). Prima ediție s-a ținut în anul 1966, edițiile - 1990 și 1991 - nu s-au ținut. Orchestra de acompaniament a soliștilor este "Doina Gorjului". În anul 2010 și 2011, "Doina Gorjului" nu s-a prezentat din cauza politizării festivalului, fiind înlocuită cu taraful Școlii Populare de Artă Târgu-Jiu. PDL a pierdut și numărul edițiilor, ediția 43 fiind anunțată a 44-a. Din această cauză ediția din anul 2012 a devenit a
Tismana () [Corola-website/Science/298017_a_299346]
-
loc cu zăpadă: „când ne opream, ca o recompensă pentru efortul nostru, începea să ningă”. Regizor secund a fost Dumitru D. Câta. Printre asistenți au fost Mihai Teclu (asistent de regie), arh. Gheorghe Bălășoiu și Mara Cuculaș (asistenți de scenografie), Doina Zaharia și Anca Dobrescu (asistenți de montaj). Filmul a fost realizat în studiourile Centrului de Producție Cinematografică București. Ca urmare a apariției unui conflict între regizor și pictorița de costume Oltea Ionescu, aceasta din urmă a fost nevoită să ceară
Osînda (film) () [Corola-website/Science/312639_a_313968]
-
Roman în satul de baștină, unde exista un taraf, condus de acesta. Studiază dirijatul coral la Școala medie de muzică "Ștefan Neaga" din Chișinău (1966- 1969). În anii 1970-1971, solistă în orchestra ansamblului de dansuri populare "Joc" și capela corală "Doina", actriță la teatrul "Vasile Alecsandri" din Bălți (1972-1976), solistă în ansamblul de țigani (1977), și orchestra de muzică populară "Mugurel" (din 1977), ale Filarmonicii din Chișinău. Marele premiu la Festivalul - concurs de romanțe "Crizantema de argint" ( Chișinău, 1993). A colaborat
Tamara Chițaniuc () [Corola-website/Science/312726_a_314055]
-
20 februarie 1929, com. Satchinez, jud. Timiș, d. 1 aprilie 2014, Caransebeș). Urmează școală primară în comuna, dovedind, încă de mic, aptitudini artistice în orchestră condusă de părintele localității. Studiază vioară și chitară, iar în 1949 se căsătorește cu consăteana Doina Radu, cu care va avea două fețe. În 1951 este deportat în Bărăgan, împreună cu întreaga familie, la Dâlga - raion Lehliu. Urmează ani grei de mizerie, bunicul și tatăl său mor acolo. Trăiește cea mai grea perioadă din viața sa. Pe
Dumitru Chepețan () [Corola-website/Science/311519_a_312848]
-
raion Lehliu. Urmează ani grei de mizerie, bunicul și tatăl său mor acolo. Trăiește cea mai grea perioadă din viața sa. Pe 15 ianuarie 1956 se întoarce în Banat. În 1959 face primele înregistrări audio la Radio Timișoara, împreună cu orchestră „Doina Banatului”, care pe atunci se numea „Lazăr Cernescu” și era dirijata de Nicolae Perescu), iar în 1960 este angajat la Ansamblul de cântece și jocuri „Doina Banatului”, cu care, în 1962, face primele înregistrări la Televiziune. În anul 1967, îi
Dumitru Chepețan () [Corola-website/Science/311519_a_312848]
-
întoarce în Banat. În 1959 face primele înregistrări audio la Radio Timișoara, împreună cu orchestră „Doina Banatului”, care pe atunci se numea „Lazăr Cernescu” și era dirijata de Nicolae Perescu), iar în 1960 este angajat la Ansamblul de cântece și jocuri „Doina Banatului”, cu care, în 1962, face primele înregistrări la Televiziune. În anul 1967, îi apare primul disc de vinil de muzică populară bănățeana, intitulat „Gugulan cu car cu mere”, după melodia cu același nume, care-l va consacră definitiv. Acest
Dumitru Chepețan () [Corola-website/Science/311519_a_312848]
-
car cu mere”, după melodia cu același nume, care-l va consacră definitiv. Acest cântec, compus de profesorul de muzică Goian după un vechi cântec popular, va deveni una dintre cele mai cantate melodii populare în Banatul de munte, o doina - simbol al zonei: <poem>Gugulan cu car cu mere Și cu frumoasa muiere, Mă dusei să cumpăr mere Și-i cu ochii la muiere. Gugulanu-i om cu minte Și ți-o spune mai-nainte: „Eu vind mere, eu vind pere
Dumitru Chepețan () [Corola-website/Science/311519_a_312848]
-
artiști de muzică populară că Alexandru Grozuță, Aurelia Fătu Răduțu, Achim Nica, Florentin Iosif, Ana Pacatiuș, Raveca Săndulescu. De Ana Pacatiuș și Sofia Preda îl leagă o prietenie de-o viață, fiind coleg cu acestea o lungă perioadă la ansamblul „Doina Banatului” din Caransebeș. După ce s-a pensionat în 1989, măi colaborează uneori cu „Doina Banatului” și cântă în Corul Catedral din Caransebeș. În 2011 a participat la festivalul organizat în cinstea sărbătoririi a 65 de ani de la înființarea ansamblului profesionist
Dumitru Chepețan () [Corola-website/Science/311519_a_312848]
-
Ana Pacatiuș, Raveca Săndulescu. De Ana Pacatiuș și Sofia Preda îl leagă o prietenie de-o viață, fiind coleg cu acestea o lungă perioadă la ansamblul „Doina Banatului” din Caransebeș. După ce s-a pensionat în 1989, măi colaborează uneori cu „Doina Banatului” și cântă în Corul Catedral din Caransebeș. În 2011 a participat la festivalul organizat în cinstea sărbătoririi a 65 de ani de la înființarea ansamblului profesionist Doina Banatului din Caransebeș, dovedindu-ne, încă o dată, calitățile vocale, interpretând doina ce l-
Dumitru Chepețan () [Corola-website/Science/311519_a_312848]
-
Banatului” din Caransebeș. După ce s-a pensionat în 1989, măi colaborează uneori cu „Doina Banatului” și cântă în Corul Catedral din Caransebeș. În 2011 a participat la festivalul organizat în cinstea sărbătoririi a 65 de ani de la înființarea ansamblului profesionist Doina Banatului din Caransebeș, dovedindu-ne, încă o dată, calitățile vocale, interpretând doina ce l-a consacrat. ,Gugulan cu car cu mere". Slăbit de boală și de anii mulți, se stinge în 1 aprilie 2014, la Caransebeș, fiind înmormântat la Cimitirul din
Dumitru Chepețan () [Corola-website/Science/311519_a_312848]
-
uneori cu „Doina Banatului” și cântă în Corul Catedral din Caransebeș. În 2011 a participat la festivalul organizat în cinstea sărbătoririi a 65 de ani de la înființarea ansamblului profesionist Doina Banatului din Caransebeș, dovedindu-ne, încă o dată, calitățile vocale, interpretând doina ce l-a consacrat. ,Gugulan cu car cu mere". Slăbit de boală și de anii mulți, se stinge în 1 aprilie 2014, la Caransebeș, fiind înmormântat la Cimitirul din zona gării.
Dumitru Chepețan () [Corola-website/Science/311519_a_312848]
-
de Spectacole și Teatru (O.S.T.A.) în anii 1982-1988 participă la spectacole pe litoral și în București. Cu diferite formații și orchestre (Ansamblul „Maramureșul” din Baia Mare, Orchestra „Barbu Lăutaru” a Filarmonicii „George Enescu”, formațiile folclorice „Ciprian Porumbescu” din Suceava, „Doina Moldovei” din Iași etc.) a participat la numeroase turnee artistice întreprinse în toată țara, cântând alături de Maria Tănase, Maria Lătărețu, Ion Luican, Emil Gavriș, Alexandru Grozuță și alții. Peste hotare a cântat în U.R.S.S., Polonia, Ungaria, Iugoslavia, Bulgaria, Albania
Victoria Darvai () [Corola-website/Science/311520_a_312849]
-
pentru ziarul ,Scânteia tineretului”, dar printr-un joc al întâmplării, chiar împotriva voinței sale, i s-a schimbat repartiția pentru un Centru de Cercetări pentru Problemele Tineretului, ce urma să fie înființat în noiembrie 1968. Împreună cu alți absolvenți Dumitru Bazac, Doina Buruiană, Petre Datculescu și Cătălin Mamali, toți proveneau de la Universitatea din București, a devenit ,întemeietor de instituție”. Printre colaboratorii CCPT s-au numărat membri ai Școlii sociologice de la București: Henri H. Stahl, Octavian Neamțu, Roman Cresin, Paul Sterian, Ion Veverca
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
compoziție), Constantin Brăiloiu (istoria muzicii, folclor), Ionel Perlea (dirijat orchestră) și Silvio Florescu (vioară). Violonist în orchestră între anii 1935-1940, compozitor și dirijor la Teatrul Național din București - între anii 1940 - 1946, a fost compozitor și consilier artistic al Ansamblului „Doina” al Armatei din București între 1947-1957. A fost profesor de armonie la Conservatorul din București, între anii 1951-1979. A scris articole, studii, cronici în Muzica, Scânteia, Contemporanul și România liberă; a susținut prelegeri, conferințe, emisiuni radiofonice și de televiziune și
Gheorghe Dumitrescu () [Corola-website/Science/311935_a_313264]
-
frecvent atât de către autorii clasici cât și de către cei contemporani. Exemple notabile: povestirile lui Liviu Radu și Coști Gurgu, nuvelele Domnișoara Christina de Mircea Eliade, Hotelul Sfinților de Coști Gurgu și Cântecul zorilor de Ana Maria Negrilă, românele Zogru de Doina Ruști, ...și la sfârșit a mai rămas coșmarul de Oliviu Crâznic, Cerneală și sânge de Ștefana Czeller , Seria Nemuritor de O.G. Arion etc. În mod normal vampirii se pot transforma în animale de pradă precum lupi, lei, gheparzi etc
Vampir (mitologie) () [Corola-website/Science/311439_a_312768]
-
să îi asculte cîntecul și să îi admire portul. La vârsta de 16 ani realizează primele înregistrări la Radio România Timișoara acompaniată de orchestra ansamblului profesionist „Banatul” - dirijor Gelu Stan. În 1980 se angajează ca solist vocal la ansamblul profesionist „Doina Banatului” din Caransebeș. Acest început plin de entuziasm tineresc a fost continuat de o cariera artistică și jurnalistică pe măsură. Între 1978 și 1988 colaborează cu numeroase ansambluri profesioniste din Reșița, Caransebeș și mai ales București (Ciocârlia, Doina, Cununa Carpaților
Valeria Arnautu () [Corola-website/Science/312380_a_313709]
-
ansamblul profesionist „Doina Banatului” din Caransebeș. Acest început plin de entuziasm tineresc a fost continuat de o cariera artistică și jurnalistică pe măsură. Între 1978 și 1988 colaborează cu numeroase ansambluri profesioniste din Reșița, Caransebeș și mai ales București (Ciocârlia, Doina, Cununa Carpaților, Doina Bucureștiului, Călușul, Izvorașul, Banatul, Orchestra Nicolae Bălcescu, Doina Bârzanei, Caransebeșana, Reșițeana, Semenic). Acesta este o perioadă foarte bogată în apariții la televiziune unde lucrează alături de profesioniști ca Tudor Vornicu, Florentina Szatmari, Eugen Gal, Virgil Comșa, Alex Fabian
Valeria Arnautu () [Corola-website/Science/312380_a_313709]
-
Banatului” din Caransebeș. Acest început plin de entuziasm tineresc a fost continuat de o cariera artistică și jurnalistică pe măsură. Între 1978 și 1988 colaborează cu numeroase ansambluri profesioniste din Reșița, Caransebeș și mai ales București (Ciocârlia, Doina, Cununa Carpaților, Doina Bucureștiului, Călușul, Izvorașul, Banatul, Orchestra Nicolae Bălcescu, Doina Bârzanei, Caransebeșana, Reșițeana, Semenic). Acesta este o perioadă foarte bogată în apariții la televiziune unde lucrează alături de profesioniști ca Tudor Vornicu, Florentina Szatmari, Eugen Gal, Virgil Comșa, Alex Fabian, Theodora Popescu, Gheorghe
Valeria Arnautu () [Corola-website/Science/312380_a_313709]
-
tineresc a fost continuat de o cariera artistică și jurnalistică pe măsură. Între 1978 și 1988 colaborează cu numeroase ansambluri profesioniste din Reșița, Caransebeș și mai ales București (Ciocârlia, Doina, Cununa Carpaților, Doina Bucureștiului, Călușul, Izvorașul, Banatul, Orchestra Nicolae Bălcescu, Doina Bârzanei, Caransebeșana, Reșițeana, Semenic). Acesta este o perioadă foarte bogată în apariții la televiziune unde lucrează alături de profesioniști ca Tudor Vornicu, Florentina Szatmari, Eugen Gal, Virgil Comșa, Alex Fabian, Theodora Popescu, Gheorghe Palcu, Marin Traian, Elize Stan, Niculina Merceanu. În
Valeria Arnautu () [Corola-website/Science/312380_a_313709]
-
1989), "Văleu, văleu, nu turna!" (1991) și "Fenta" (2004). A devenit vestit și datorită emisiunii televizate Teatrul de miniaturi, precum și concertelor susținute prin satele Moldovei în anii ’80 cu Maria Urschi, cea care i-a devenit și soție și duetul Doina și Ion Aldea-Teodorovici. Urschi este cunoscut în special ca realizator de emisiuni umoristice, în care ia în derâdere prostia omenească, rusismele, lenea, îngâmfarea, beția, corupția ș.a. și în care joacă alături pe actorul Gheorghe Pârlea, cu care face un tandem
Gheorghe Urschi () [Corola-website/Science/312911_a_314240]
-
de cântece și peste 50 de spectacole de revistă și alte spectacole muzicale. De asemenea multe texte i-au fost scrise de Constantin Cârjan și Aurel Storin. A colaborat cu peste 130 de soliști vocali români și străini, printre care: Doina Badea(21 de cântece), Aurelian Andreescu(9), Corina Chiriac(25), Gică Petrescu(16), Margareta Pâslaru(17), Horia Moculescu(7), Constantin Drăghici(4), Roxana Matei(9), Alexandru Jula(13), Aida Moga(4), Marina Voica(5), Dan Spătaru(10). "Marele premiu" (1964
Vasile Veselovski () [Corola-website/Science/310946_a_312275]
-
Tiberiu Utan "DE CE NU EȘTI CA-N PRIMA ZI" (1964), versuri Mihai Maximilian "CU TINE" (1965), versuri Aurel Storin, solist Margareta Pâslaru "LUNA LA MAMAIA" (1965), versuri Constantin Cârjan, solist Constantin Drăghici "CÂNTA UN MATELOT" (1966), versuri Ion Minulescu, solist Doina Badea "ȘI DACĂ" (1966), versuri Mihai Maximilian "SCARA DE MĂTASE" (1967), versuri Mihai Maximilian, solist Dan Spătaru "FIR-AI INIMĂ SĂ FII" (1968), versuri Jack Fulga "HĂULITA" (1968), versuri Mihai Maximilian "O MASCĂ RÂDE, O MASCĂ PLÂNGE" (1969), versuri Mihai
Vasile Veselovski () [Corola-website/Science/310946_a_312275]
-
1972), versuri Mihai Maximilian "PENTRU ORICE BĂIAT" (1972), versuri Mihai Maximilian "UNDE" versuri Mihai Maximilian, solist Margareta Pâslaru "DE-A COLINDAT ACESTE LOCURI CINEVA" (1973), versuri Mihai Maximilian "TE IUBESC" (1974), versuri Mihai Maximilian "TACI!" (1974), versuri Mihai Maximilian, solist Doina Limbășanu "AICI TRĂIM" (1976), versuri Mihai Maximilian "ANOTIMPUL TINEREȚII" (1976), versuri Mihai Maximilian "STOP, STOP" (1977), versuri Mihai Maximilian "BRÂUL ALBASTRU" (1978), versuri Tiberiu Utan "INDIFERENȚA" (1980), versuri Mihai Maximilian "LUMEA BASMELOR DANSEAZĂ", versuri Mihai Maximilian, solist Margareta Pâslaru "BUNĂ
Vasile Veselovski () [Corola-website/Science/310946_a_312275]
-
Ion Creangă”. "ASTRAL MUSIC-HALL" (1970), spectacol de revistă, libret Mihai Maximilian.-Teatrul Muzical Galați. "REVISTA ÎN BALON" (1972), spectacol de revistă, libret Mihai Maximilian.-Teatrul Muzical Galați. "ȘI DRAGOSTEA FACE ARMATA" (1972), spectacol de revistă, libret Mihai Maximilian.-Ansamblul Armatei „DOINA” Cluj-Napoca. "SUS CORTINA LA CETATE" (1972), spectacol de revistă,libret Mihai Maximilian.-Teatrul de Revistă Deva. "PARDON, SCUZAȚI, BONSOAR" (1974), spectacol de revistă,libret Mihai Maximilian.-Teatrul „Constantin Tănase”. "ASTĂ SEARĂ, PE LOC REPAUS" (1974), spectacol de revistă, libret Mihai
Vasile Veselovski () [Corola-website/Science/310946_a_312275]