16,713 matches
-
personale sau povestite de alți. Presimțind poate propriul sfârșit Gheorghe Rădășanu surprinde prin modul reverențios în care își amintește de cei dispăruți, cunoscuți în viață, întotdeauna folosind formulele: "Bunul Dumnezeu să-i ierte toate păcatele" (p.39), "Dumnezeu să-i ierte păcatele și să le fie țărâna ușoară și amintirea veșnică" (formula repetată cel mai des) sau "A închis ochii ei frumoși și drăgălași pe vecie". Amintirile lui Gheorghe Rădășanu nu sunt o narațiune, diverse scene din viață revin pe parcursul rememorărilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
episod interesant aproape necunoscut este cel cu picherul Neculai Vlahuță, fratele lui Alexandru Vlahuță, care s-a călugărit cu numele Nectarie la Mănăstirea Neamț. Animozitățile nu lipsesc nici ele. O familie cunoscută în zona Baia, familia Șandru nu a fost iertată de memoria sa; "în general Șăndrenii au fost foarte deștepți dar și foarte răi și chiar hoți" (p.48). Amuzant este episodul în care renunță la visul copilăriei de a îmbrăca haina preoțească. Atmosfera școlii normale "Vasile Lupu" din Iași
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
frumos. Iar el băga mâna în buzunar și-mi dădea câte o mână de bani zicând: "poate îți vor prinde bine". Dar a murit și el foarte degrabă, cam prin 1905, că-i plăcea să bea. Bunul Dumnezeu să-i ierte toate păcatele, să-i fie țărna ușoară și amintirea veșnică, lui Vasile Rotărescu care a fost un suflet foarte bun. Când eram mic de țâță, mama mă lasă la Tasia, soția lui Grigore Chetreanu, țiganca din Râșca, dar eu nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Boboiești, comuna Pipirig, județul Neamț. Dar și diaconul Costachi Zăhărescu, ca și fratele său preotul Grigore Zăhărescu, amândoi cu glasuri frumoase de cântat lui Dumnezeu, precum și dascălul Petrescu, toți trei au plecat de mult pe calea veșniciei, Dumnezeu să le ierte pacatele și să le fie țărâna ușoară și amintire veșnica! Eram în clasa a II-a cu preotul Ioan Săvel, cam pe la jumătatea lunii mai, când ușa clasei s-a deschis și au intrat în clasă : Dna. Gorschi, soția advocatului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
acolo. Și am cetit în Monitorul Oficial, ce acte îmi trebuie și când se face înscrierea și când se dă concursul de intrare în școală. Și tata nu-și bătea capul cu treaba asta. El cam bea, Dumnezeu să-l ierte. Și mi-a dat bani de înscriere Saie Marcus, un evreu ce sta într-o casă de-a noastră și ținea crâșmă și dugheană. El era un om de mare bunătate și mare omenie, iar soția lui, Sura, era o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
soția lui, Sura, era o Doamnă de mare frumuseță și foarte bună la inimă. Tare se mai îndămânau oamenii cu ei ! Și nouă, Saie Marcus și cu doamna Sura, ne-au făcut numai bine și nici un rău. Dumnezeu să le ierte păcatele, să le fie țărna ușoară și amintirea veșnică, că de mult îs plecați amândoi pe calea veșniciei. Mi-am pus în gând să mă duc la concurs la Școala normală la Iași, cu un elev din Cotu Băii, care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
coleg de clasă cu el. Moruz a fost un învățător și un om foarte bun și cinstit, a trăit în comuna Avrămeni, județul Dorohoi. A murit în județul Dorohoi, orașul Dorohoi, în vârstă de 89 de ani. Dumnezeu să-i ierte păcatele, să-i fie țărna ușoară și amintirea veșnică ! Că a fost un om foarte bun și cât a trăit a făcut numai bine. A luptat la Mărășești cu gradul de căpitan. Deci a fost cineva. Și a fost de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
a hrănit și ne-a spus povești foarte frumoase, cu zmei și paralei. Noi copiii i-am zis: Moneiu, că nu puteam zice moșu. El ne-a dat și pământ și casă și sufletu bun fără pereche. Dumnezeu să-i ierte toate păcatele, să-i fie țărna ușoară și amintirea veșnică a lui Vasile Sofroni Iftimie, căruia oamenii îi mai ziceau Ciobănosu, că era foarte bărbătos. Când am venit acasă de Crăciun, am găsit pe bunica Ancuța, mama mamei mele, foarte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
precum și Iftodin Haralambie, ficiorul preotului din târgușorul Săveni, județul Dorohoi, mi-au scris. Acești doi colegi aveau suflet de înger nu de om. E adevărat că le-am plătit dar nu m-au dat niciodată de sminteală. Dumnezeu să-i ierte că amândoi sunt de mult în mormânt! În 1906 după ce am dat examen pentru diplomă în iunie, spre sfârșitul lunei am făcut o excursie cu școala la Galați, Brăila Lacul Sărat și Constanța. Galațiul nu mi s-a părut frumos
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
și tot frumoasă până la 1 iunie 1965 când a închis frumoșii ei ochi pe veșnicie. Soțul ei a murit mai înainte. Au fost doi feciori preoți, unul învățător și unul factor poștal. Au trăit în satul Oprișeni. Dumnezeu să le ierte păcatele și să le fie țărna ușoară și amintirea veșnică! Cine a fost Vasile Călugărescu din Rădășeni? A fost un flăcău foarte frumos, blond, înalt și mustecios și cu 3 ani mai în vârstă ca mine. A fost negustor de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
s-a dat jos să-și facă nevoile. Și cum era beat, 2 copii răi l-au omorât și i-au luat 70 de bani din curea că atâta avea. A fost om bisericos și mare naționalist. Dumnezeu să-i ierte păcatele, să-i fie țărna ușoară și amintirea veșnică lui Vasile Călugărescu din Rădășenii cei vestiți! În toamna anului 1906, s-a făcut Expoziția Jubiliară, 40 de ani de domnie a Regelui Carol I. Am fost și noi din Baea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
spus cum m-a scăpat de la moarte. Și i-am scris în fiecare an până în ziua de 20 februarie 1960 când Neculai N.Tiron, cel cu suflet de înger a închis ochii lui cei buni pe vecie. Dumnezeu să-i ierte păcatele, să-i fie țerna ușoară și amintirea veșnică. Și a rămas Doamna Elena soția lui de zbucium și de chin. Și a murit la 2 ianuarie 1966 și înmormântată în 4 ianuarie 1966. A trăit în strada Mihai Kogălniceanu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
despărțit în condiții foarte bune. Mai târziu am aflat de la un vecin de-al lor că ea Maria a murit cu picioarele tăiate de tren, iar el din pricina unei conserve stricate s-a otrăvit și a murit. Dumnezeu să le ierte păcatele, să le fie țerna ușoară și amintirea veșnică că au fost oameni foarte buni. Popota ofițerilor a fost la un neamț Venzel Singer care avea fabrică de cărămizi, om foarte cumsecade. Avea 2 domnișoare și frumoase și foarte de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Lupu "din Iași în 1906 la Sf. Petru. Dar colegul meu de clasă Luca Toadere din Fălticenii vechi doarme somnul cel de veci din 1961 în cimitirul bisericei din orașul Botoșani și el și dna lui Maricica. Dumnezeu să-i ierte. Până aicia am scris ce mi-a spus dl. înv. Gh. Papadopol, str. Română din Fălticeni, învățător fruntaș care a stat mulți ani în com. și satul Mălini, jud. Suceava. Iar de aici încolo voi scrie ce mi-a spus
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
de deochi că și eu am pățit tot așa. Și iaca ce m-a făcut să scriu cine a fost Costachi Ștefănescu. Nu știu dacă dintr-un milion, găsești unul cu suflet așa bun ca Costachi Ștefănescu, Dzeu să-i ierte toate păcatele ! Și Luxița Paladi proprietara, proprietara moșiei Baea, a lăsat un testament ca moștenitorii ei, fii și fiice, din vânzarea moșiei Baea să repare Biserica Albă din Baea făcută de Ștefan cel Mare în urma bătăliei de la Baea. În anul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
din 1916-1918. 18 iulie 1971. Iată cine a fost Aneta Grigorescu, cu care am dansat la horă în Rădășeni în 1904 și la bal în Baea, scris de fiica sa. Gh. N. Rădășanu Stimate domnule Rădășanu! Vă rog să mă iertați că nu v-am răspuns imediat la deosebit de frumoasa dumneavoastră scrisoare. Sunt la Vatra-Dornei de mult timp și abea acum, împreună cu altă corespondență, am intrat în posesia scrisorii. Vă mărturisesc sincer că mi-ați prilejuit o mare plăcere. Am încercat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
soția, bolnavă a stat o lună la ei, măcar că ea avea frate colonel pe Vasilică, dar de foarte mare sgârcenie. Și când te duceai la ei te primeau cu foarte mare drag și nu erau oameni bogați. Dumnezeu să-i ierte păcatele și a Anicăi și a lui Nae Jindiceanu, să-i fie țerna ușoară și amintirea veșnică. Cum am fost să mă prăbușesc eu în 1930 cu familie cu tot În 1930 m-am dus la Prefectură și am cerut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
a fost un om de mare bunătate și mare modestie. Și așa s-a stins familia lui Edmund Vișec și a Mariei, doi soți care ne-au primit și omenit cu mare bunătate în casa lor. Bunul Dumnezeu să le ierte păcatele, să le fie țerna ușoară și amintirea veșnică ! Azi 28 iulie 1972, Bogata Vențel Zingher În gospodăria lui Vențel Zingher a fost popota ofițerilor coloanei noastre. El era mare fabricant de cărămizi. Și avea un foarte mare fabricant de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
au băgat cu capu în apă și i-au luat un ceas și vreo 2-3 lei. Iar ce s-a mai făcut cu fetele nu mai știu. De-or fi trăind fie sănătoase, de-or fi murit, Dumnezeu să le ierte păcatele, să le fie țerna ușoară și amintirea veșnică că au fost fete foarte cinstite și de rară vrednicie. Azi 28 iulie 1972. Bogata 20 noiembrie 1972 Bogata Rânduri închinate în amintirea elevului Alexandru A.Ștefănescu de la Școala Normală de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
am fost tot prieteni buni. Și n-a fost odată să ne întâlnim și să nu bem un pahar de vin ori de bere ori să nu mă ia acasă la el să stăm la masă împreună. Dumnezeu să-i ierte păcatele, să-i fie țerna ușoară și amintirea veșnică. Ei n-au avut copii. Ea, Elisabeta C. Maxim trăiește singură, îi foarte slăbită și foarte supărată, și rudele ei toate îs la Piatra Neamț. Azi e 4 iunie 1974 Scriu plângând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
ce se învârt mereu în același ritm. Ajung și pe vârf lângă grupul de figuri din fier, Alto del Perdón. Se pot vedea în multe fotografii. Nu prea m-au impresionat însă m-am întrebat ,,Eu pe cine trebuie să iert și cui ar trebui să-i cer iertare pentru ca pelerinajul să fie cu folos?” în gând am cerut iertare lui Dumnezeu pentru toate slăbiciunile mele și apoi tuturor, în general, pentru tot ce leam greșit. De pe această culme unde
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
atunci se ajunge la soluții de compromis, adică iei de la vecin una, prinzându-i două piese de lenjerie cu una singură iar cu cea luată îți rezolvi problema ta. Nu-i prea etic dar cred că poți fi înțeles și iertat. Mărturisesc cu rușine că eu așa am procedat astăzi dar vreau să nu se mai repete. Pe holuri italienii sau spaniolii se remarcă imediat. Au mereu ceva de vorbit cu voce tare și gesticulând din plin. Nemții, olandezii, slavii, nu
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
preia “virginitatea”, cea mai sfântă calitate a primei feminități și s-o atribuie unor celule din sistemul imunitar. Am citit ceva În viața mea, dar n-am citit nicăieri despre “celule purtătoare de himen” principalul semn de secole al virginității. Iartă-mă! Bătrânii suntem mai conservatoriști. Am Învățat din viață că “nu tot ce zboară, se mănâncă” și “nu tot ce vede bărbatul trebuie să vadă și satul”. Îți mulțumesc pentru Înțelegere. Iași, 15 martie 2005 Motto Ce sunt eu, Doamne
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
fumător, mă Încerca adesea, dându-mi În tindă o țigară ca s-o aprind În bucătăria de vară. Mă Înapoiam cu jăratecul pe vătrai și țigara În cealaltă mână, fără să o pun În gură. Poate mă vor Înțelege și ierta studentele pe care adesea le admonestez părintește pe culoarele facultății și chiar colegii mai tineri, care Îmi umplu biroul de fum, deși știu că sunt nefumător. În vacanța de vară 1938, m-am Înhămat la muncile agricole, lucrând În rând
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
noaptea ne-a interogat și a băut. Ne Înțelegeam foarte greu. Dimineața, probabil sub influența alcoolului și-a adus aminte de origine și a Început să vorbească În limba română. Ne-am dat mâna la despărțire, dar nu l-am iertat pe trădătorul de neam. În această atmosferă generală am urmat cursul superior de liceu. Am Început să activez În societățile de elevi, prezentând referate ca “Ideea națională În revoluția lui Horea, Cloșca și Crișan”, “Axente Sever - tribunul lui Avram Iancu
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]