18,160 matches
-
moral și prin excelență activ...". Urmând această cale, religiile protestante cad în eticism, eliminând orice aspect estetic și orice misticitate, arată Lupașcu. Așadar, religiile se îndreaptă fie spre esteticism, fie spre eticism, în scopul drenării "paroxismului dragostei, în folosul devenirii logicii, adică al existențialității, al experienței însăși"533. O ultimă experiență pe care o aduc în discuție ca aplicație la logica dinamică a contradictoriului și ca ilustrare a gândirii favorabile antinomicului a lui Ștefan Lupașcu este experiența religioasă. Energia religioasă este
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
arată Lupașcu. Așadar, religiile se îndreaptă fie spre esteticism, fie spre eticism, în scopul drenării "paroxismului dragostei, în folosul devenirii logicii, adică al existențialității, al experienței însăși"533. O ultimă experiență pe care o aduc în discuție ca aplicație la logica dinamică a contradictoriului și ca ilustrare a gândirii favorabile antinomicului a lui Ștefan Lupașcu este experiența religioasă. Energia religioasă este temeiul oricărei concepții asupra divinității, susține Lupașcu. Ea apare în interiorul grupurilor de oameni care, dintotdeauna, au fost obsedate de ideea
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
religioasă. Energia religioasă este temeiul oricărei concepții asupra divinității, susține Lupașcu. Ea apare în interiorul grupurilor de oameni care, dintotdeauna, au fost obsedate de ideea unei cauze ultime, primordiale, care trebuie să fie o forță creatoare a lumii 534. Aplicând schemele logicii dinamice a contradictoriului, filosoful francez de origine română reușește o regândire a tipurilor de religie 535. Religiile monoteiste se datorează unei logici omogenizante. Ele apar printr-o actualizare a eterogenității individuale și sociale a oamenilor, geografiei și istoriei lor, care
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
de ideea unei cauze ultime, primordiale, care trebuie să fie o forță creatoare a lumii 534. Aplicând schemele logicii dinamice a contradictoriului, filosoful francez de origine română reușește o regândire a tipurilor de religie 535. Religiile monoteiste se datorează unei logici omogenizante. Ele apar printr-o actualizare a eterogenității individuale și sociale a oamenilor, geografiei și istoriei lor, care furnizează conștiinței ca potențialitate ideea fuziunii tuturor ființelor și lucrurilor într-o divinitate unică. Acesteia i se opune o forță antagonistă, răspunzătoare
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
divinitate unică. Acesteia i se opune o forță antagonistă, răspunzătoare de eterogenitate, care lucrează împotriva normelor moniste și care amenință cu eterogenitatea completă. În creștinism, ea este reprezentată prin Satan. La polul opus, religiile politeiste par să fie rodul unei logici eterogenizante. Ele apar, crede Lupașcu, în societăți și între indivizi cu actualizări puternic omogenizante, cum erau popoarele arhaice. Actualizarea omogenității declanșează în conștiințe potențialitatea unor zeități și forțe multiple aflate în spatele lucrurilor și fenomenelor, până la animism. Forța antagonistă va fi
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
în conștiințe potențialitatea unor zeități și forțe multiple aflate în spatele lucrurilor și fenomenelor, până la animism. Forța antagonistă va fi, de astă dată, o căpetenie cu putere omogenizantă, cum era Zeus sau Jupiter în mitologia greacă. Pornind de aici, în baza logicii dinamice a contradictoriului, Ștefan Lupașcu deduce "o nouă religie" și "o nouă concepție a Divinității", corespunzătoare stării T. Această deducție își are premisele în teoria celor trei materii, susținută în cartea aferentă din 1960. Dată fiind existența în universul nostru
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
acest psihism, ca atare, este Divinitatea" și, astfel, că "divinitatea astfel concepută se află la baza și în esența lucrurilor"538. Am să rezum această lungă prezentare spunând că, pentru Ștefan Lupașcu, lumea în întregul ei este organizată după o logică dinamică a contradictoriului. Esența acesteia este principiul antagonismului sau principiul contradicției dinamice. În această organizare dinamică contradictorie a realității, miezul este starea T. Toate desfășurările antagonice ale energiei trec periodic prin starea T. Lumea, în toate aspectele ei, își află
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
chiar în debutul acestei secțiuni. Vorbeam acolo de anumite asemănări între cei doi gânditori: ambii debutează în jurul anului 1930, prin proiecte de resemnificare a contradicției, sub impulsul dat de experiența microfizică, promițând instaurarea unor moduri noi de gândire, în care logica clasică să fie depășită. La Blaga, acest lucru se concretizează într-o nouă metodă, orientată spre minus-cunoaștere, care procedează prin formule contradictorii sau antinomice. La Ștefan Lupașcu, este vorba de o logică dinamică a contradictoriului, ce instituie o nouă formă
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
instaurarea unor moduri noi de gândire, în care logica clasică să fie depășită. La Blaga, acest lucru se concretizează într-o nouă metodă, orientată spre minus-cunoaștere, care procedează prin formule contradictorii sau antinomice. La Ștefan Lupașcu, este vorba de o logică dinamică a contradictoriului, ce instituie o nouă formă a rațiunii, una care funcționează pe un principiu al contradicției sau al dualismului antagonist. Există chiar și anumite asemănări în privința mecanismului contradicției, antinomia blagiană și starea T lupașciană ocupând un loc similar
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
este un mod alternativ de cunoaștere în raport cu cea obișnuită, care evită contradicția. Și Lupașcu se delimitează de acest mod de gândire non-contradictoriu, urmărind un altul, care ia în stăpânire contradictoriul. Însă, la el contradictoriul este ceva specific întregii existențe, astfel încât logica acestui mod de gândire devine o formă generală, în raport cu care gândirea obișnuită (cu logica ei) devine un caz particular. "Aceasta înseamnă că noile fenomene și noua modalitate de a gândi nu sunt excepții față de o logică absolută, care ar fi
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
se delimitează de acest mod de gândire non-contradictoriu, urmărind un altul, care ia în stăpânire contradictoriul. Însă, la el contradictoriul este ceva specific întregii existențe, astfel încât logica acestui mod de gândire devine o formă generală, în raport cu care gândirea obișnuită (cu logica ei) devine un caz particular. "Aceasta înseamnă că noile fenomene și noua modalitate de a gândi nu sunt excepții față de o logică absolută, care ar fi cea clasică, ci, dimpotrivă, aceasta este o formă absolutizată a unuia dintre aspectele multiple
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
specific întregii existențe, astfel încât logica acestui mod de gândire devine o formă generală, în raport cu care gândirea obișnuită (cu logica ei) devine un caz particular. "Aceasta înseamnă că noile fenomene și noua modalitate de a gândi nu sunt excepții față de o logică absolută, care ar fi cea clasică, ci, dimpotrivă, aceasta este o formă absolutizată a unuia dintre aspectele multiple ale logicii dinamice a contradictoriului. Spre deosebire de Blaga, pentru care logica, identificată tacit cu cea clasică, nu face decât să "închidă" misterul în
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
devine un caz particular. "Aceasta înseamnă că noile fenomene și noua modalitate de a gândi nu sunt excepții față de o logică absolută, care ar fi cea clasică, ci, dimpotrivă, aceasta este o formă absolutizată a unuia dintre aspectele multiple ale logicii dinamice a contradictoriului. Spre deosebire de Blaga, pentru care logica, identificată tacit cu cea clasică, nu face decât să "închidă" misterul în corsetul noncontradiției, prin actualizarea totală a uneia dintre laturile antagoniste, ceea ce înseamnă și potențializarea absolută a celeilalte, adică dispariția ei
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
fenomene și noua modalitate de a gândi nu sunt excepții față de o logică absolută, care ar fi cea clasică, ci, dimpotrivă, aceasta este o formă absolutizată a unuia dintre aspectele multiple ale logicii dinamice a contradictoriului. Spre deosebire de Blaga, pentru care logica, identificată tacit cu cea clasică, nu face decât să "închidă" misterul în corsetul noncontradiției, prin actualizarea totală a uneia dintre laturile antagoniste, ceea ce înseamnă și potențializarea absolută a celeilalte, adică dispariția ei, la Lupașcu tot logica, în accepția ei dinamică
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Spre deosebire de Blaga, pentru care logica, identificată tacit cu cea clasică, nu face decât să "închidă" misterul în corsetul noncontradiției, prin actualizarea totală a uneia dintre laturile antagoniste, ceea ce înseamnă și potențializarea absolută a celeilalte, adică dispariția ei, la Lupașcu tot logica, în accepția ei dinamică, însă, este capabilă să mențină contradicția"540. În sfârșit, pentru Lucian Blaga metoda antinomiei transfigurate este o modalitate de raportare la acele realități care transcend cunoașterea și logica obișnuite și o formă de potențare a misterului
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
a celeilalte, adică dispariția ei, la Lupașcu tot logica, în accepția ei dinamică, însă, este capabilă să mențină contradicția"540. În sfârșit, pentru Lucian Blaga metoda antinomiei transfigurate este o modalitate de raportare la acele realități care transcend cunoașterea și logica obișnuite și o formă de potențare a misterului lor. Pentru Ștefan Lupașcu, logica dinamică a contradictoriului are aspectul unei forme de raționalizare, chiar dacă una mai suplă decât cea pe care o permite logica clasică. Altfel spus, demersul lupașcian este unul
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
însă, este capabilă să mențină contradicția"540. În sfârșit, pentru Lucian Blaga metoda antinomiei transfigurate este o modalitate de raportare la acele realități care transcend cunoașterea și logica obișnuite și o formă de potențare a misterului lor. Pentru Ștefan Lupașcu, logica dinamică a contradictoriului are aspectul unei forme de raționalizare, chiar dacă una mai suplă decât cea pe care o permite logica clasică. Altfel spus, demersul lupașcian este unul puternic explicativ, logicizant, acoperind și acele zone de cunoaștere și gândire care rămâneau
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
la acele realități care transcend cunoașterea și logica obișnuite și o formă de potențare a misterului lor. Pentru Ștefan Lupașcu, logica dinamică a contradictoriului are aspectul unei forme de raționalizare, chiar dacă una mai suplă decât cea pe care o permite logica clasică. Altfel spus, demersul lupașcian este unul puternic explicativ, logicizant, acoperind și acele zone de cunoaștere și gândire care rămâneau în afara "spațiului logic" clasic. Cel blagian, dimpotrivă, pare unul protector pentru aceste realități care scăpau logicii clasice. 4.2. Hermeneutica
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
pe care o permite logica clasică. Altfel spus, demersul lupașcian este unul puternic explicativ, logicizant, acoperind și acele zone de cunoaștere și gândire care rămâneau în afara "spațiului logic" clasic. Cel blagian, dimpotrivă, pare unul protector pentru aceste realități care scăpau logicii clasice. 4.2. Hermeneutica paradoxală a sacrului și simbolului Mircea Eliade intră în orizontul gândirii antinomice prin hermeneutica experienței religioase și simbolice. Aplecându-se asupra acestei hermeneutici, Sergiu Al-George observă că ea poate fi înțeleasă mai degrabă din perspectiva culturii
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
poate fi înțeleasă mai degrabă din perspectiva culturii indiene, decât a celei occidentale. Argumentul său este că, la Mircea Eliade, descifrarea limbajului sacru și simbolic "presupune un demers diferit față de discursivitatea conceptuală ce stăpânește spiritul occidental și o intrare în logica de adâncime a fantasticului"541, în logica imaginarului, a mitului și simbolului. Structurile simbolice ale imaginarului scot gândirea din logica elementară, pentru că ele fac trimitere la "modalități excepționale ale conștiinței"542. Hermeneutica presupune o pătrundere dincolo de zona superficială a conștiinței
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
culturii indiene, decât a celei occidentale. Argumentul său este că, la Mircea Eliade, descifrarea limbajului sacru și simbolic "presupune un demers diferit față de discursivitatea conceptuală ce stăpânește spiritul occidental și o intrare în logica de adâncime a fantasticului"541, în logica imaginarului, a mitului și simbolului. Structurile simbolice ale imaginarului scot gândirea din logica elementară, pentru că ele fac trimitere la "modalități excepționale ale conștiinței"542. Hermeneutica presupune o pătrundere dincolo de zona superficială a conștiinței, în partea abisală și fantastică, acolo unde
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
descifrarea limbajului sacru și simbolic "presupune un demers diferit față de discursivitatea conceptuală ce stăpânește spiritul occidental și o intrare în logica de adâncime a fantasticului"541, în logica imaginarului, a mitului și simbolului. Structurile simbolice ale imaginarului scot gândirea din logica elementară, pentru că ele fac trimitere la "modalități excepționale ale conștiinței"542. Hermeneutica presupune o pătrundere dincolo de zona superficială a conștiinței, în partea abisală și fantastică, acolo unde discursul ghidat de logica obișnuită nu mai are nici o putere. Datorită acestui lucru
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
și simbolului. Structurile simbolice ale imaginarului scot gândirea din logica elementară, pentru că ele fac trimitere la "modalități excepționale ale conștiinței"542. Hermeneutica presupune o pătrundere dincolo de zona superficială a conștiinței, în partea abisală și fantastică, acolo unde discursul ghidat de logica obișnuită nu mai are nici o putere. Datorită acestui lucru, hermeneutica lui Mircea Eliade are puține afinități cu hermeneutica occidentală. Aceasta din urmă "este în primul rând o hermeneutică a "textului", căruia îi subsumează și simbolul, deci o hermeneutică a discursivității
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
în Occident în secolul al XX-lea, avându-i printre protagoniști pe Lucian Blaga și Ștefan Lupașcu, curent "care repune în drepturi gândirea antinomică". El va ajunge la concluzia că "Orice hermeneutică a gândirii simbolice trebuie să accepte aprioric o logică antinomică, să rupă cu tradiția logicii aristotelice; univocitatea aparține discursivității și gândirii empirico-raționale. Hermeneutica nu trebuie să fie deci o ieșire din incertitudine, ci tocmai o instalare deliberată în zona incertitudinii și ambiguității, zonă în care își află rădăcinile nu
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
-lea, avându-i printre protagoniști pe Lucian Blaga și Ștefan Lupașcu, curent "care repune în drepturi gândirea antinomică". El va ajunge la concluzia că "Orice hermeneutică a gândirii simbolice trebuie să accepte aprioric o logică antinomică, să rupă cu tradiția logicii aristotelice; univocitatea aparține discursivității și gândirii empirico-raționale. Hermeneutica nu trebuie să fie deci o ieșire din incertitudine, ci tocmai o instalare deliberată în zona incertitudinii și ambiguității, zonă în care își află rădăcinile nu numai poezia și fantasticul, ci însăși
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]