15,170 matches
-
după sine un doliu generalizat, cosmic, sinonim cu instaurarea unei perioade de sterilitate a Întregii naturi. Eroul este căutat de mama sa, care parcurge un spațiu fabulos și interoghează stihiile prin aceleași formule prin care colindele și baladele prezintă căutarea Maicii Domnului sau a mamei ciobanului mioritic (M. Coman, 1980, pp. 221-226). Trimiterea Caloianului pe apă, Împreună cu cojile roșii ale ouălor de Paște ne duce cu gândul la legendele despre tărâmurile Blajinilor, deținători ai secretelor lumii chtoniene (A. Olteanu, 1998, pp.
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
va trece pe la vămi păzite de „tâlhari” care trebuie Îmbunați cu bani; va traversa poduri peste râuri de foc, care trebuie stinse cu apa de pe aripile unei păsări protectoare; va ajunge la un scaun unde șade fie Tatăl ceresc, fie Maica Domnului: aceștia Îi vor da să bea apă ca să uite de lumea celor vii; se va opri la un pom Înflorit, unde va primi floricele ca să uite de rudele dragi; În sfârșit, va ajunge la un leagăn dus de Îngeri
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
ludice, morale, ceremoniale etc.). Dintr-o altă perspectivă, cercetătorii vor folosi termenul mit (sau temă mitică) pentru a se referi la o singură ocurență: mitul broaștei (cosmogonice), mitul vidrei (psihopompe), mitul țurcăi, mitul uriașilor (novacilor), mitul blajinilor, mitul Solomonarului, mitul Maicii Domnului etc. Mitul trimite acum la un singur personaj și la un număr relativ limitat de acțiuni (scheme epice), atribuite prin excelență acestui personaj. Mai multe asemenea ocurențe pot conduce, eventual, la configurarea unui mit generic: diversele fapte mitice ale
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
la un număr relativ limitat de acțiuni (scheme epice), atribuite prin excelență acestui personaj. Mai multe asemenea ocurențe pot conduce, eventual, la configurarea unui mit generic: diversele fapte mitice ale animalelor psihopompe precum vidra, șarpele sau cerbul, ale personajelor precum Maica Domnului sau Solomonarul, corelate cu toposuri specifice precum vămile, apele, fântâna, masa de ospăț, configurează mitul marii treceri. Inventarul mitic popular pare a fi dominat, În opinia mea, de câteva scheme mitice principale: a) tema cosmogonică, În care prin acțiunea
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
de câteva scheme mitice principale: a) tema cosmogonică, În care prin acțiunea fie a unor operatori simbolici majori (greșeala și reparația, Înșelăciunea și Îndreptarea, binecuvântarea și blestemul) atribuiți unor ființe cu puteri creatoare (Dumnezeu, Dracul, ariciul, broasca, Sfântul Ion, Păioara, Maica Domnului), fie a unor operatori minori (hoția, minciuna, nepriceperea, lăudăroșenia) atribuiți unor pacienți (diverse animale, plantele, astrele etc.), lumea Înconjurătoare ajunge să dobândească structura actuală (vezi pe larg M. Coman, 1986, 1988, 1992, 1995); b) tema escatologică (marea trecere), care
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
1995); b) tema escatologică (marea trecere), care include salturile și integrarea, fie dintr-un nivel ontologic Într-altul (prin naștere, inițiere, căsătorie, moarte sau metamorfoză), fie călătoriile consacratoare dintr-o lume Într-alta. Aceste treceri sunt sprijinite de figuri sacrale (Maica Domnului, vidra, lupul, bradul etc.) și se realizează prin activarea unor operatori mitici precum călătoria, vânătoarea, metamorfoza, somnul, spălatul, datul peste cap ș.a.m.d.; c) temele etiologice, În care se adună istorisirile legate de acțiunea unor protagoniști benefici sau
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
lupul, bradul etc.) și se realizează prin activarea unor operatori mitici precum călătoria, vânătoarea, metamorfoza, somnul, spălatul, datul peste cap ș.a.m.d.; c) temele etiologice, În care se adună istorisirile legate de acțiunea unor protagoniști benefici sau malefici (precum Maica Domnului, Dracul, Solomonarul, Meșterul Manole, Ielele, Toderii, Priculicii, Joimărița) care, folosindu-se de operatori mitico-magici precum vraja, dansul, darul magic, obiectul fermecat, sacrificiul etc., fie făuresc diverse lucruri ieșite din comun, fie le strică pe cele ce sunt, fie instituie
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Dinia etc.). De asemenea, extrem de discutabile sunt și tehnicile de determinare a semnificațiilor mitologice (bazate pe analogii superficiale și pe asocieri hazardate). Autorul fixează 18 clase În care s-ar Îngloba figurile panteonului mitologic: divinități sincretice (Dumnezeu, Hristos, Sfântul Soare, Maica Domnului, Sântoader etc.), semizei (Zburătorul, Crăciun, Luceafărul, Trif Nebunul), strămoși arhetipali (Moșii, Uriașii, Novacii, Moș Adam, Tinerețe fără bătrânețe), personificări calendaristico-meteorologice (Paparuda, Sântilie, Baba Dochia, Zorilă), zâne bune (Sânzienele, Ileana Cosânzeana, Iana Sânziana), zâne rele (Iele, Rusalii, Brehne, Piaza Rea
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
dintre stilul de viață predicat și identificat în mod ideal cu cel al reprezentanților bisericii și artificialitatea, automatismul și banalitatea din traiul acestora. Întotdeauna însă ironia sau întrevăzuta satiră sunt îndulcite de tonul bonom, indulgent. În eroicomicul roman pseudopolițist Cazul maicii Varvara, de exemplu, deși personajele feminine au un comportament verbal asemănător mahalagioaicelor din schițele lui Caragiale, sesizăm îngăduința cu care le sunt divulgate defectele. Reproducerea certurilor dintre măicuțele al căror comportament este departe de a fi unul decent și umil
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
dintre aceste aspecte ține de revalorificarea potențialului comic al stilului telegrafic. Generatoare de paralogisme derivate din concentrarea abuzivă responsabilă de lipsa de precizie a anunțurilor, telegrama este și la Damian Stănoiu utilizată ca mijloc de informare denaturată. În microromanul Cazul maicii Varvara, poznașa notiță din telegrama prin care Trilifia informa mitropolia în legătură cu incidentul din mânăstire, are un conținut trunchiat, care produce în rândul destinatarilor nedumerire și îngrijorare și provoacă dezbateri interminabile pe marginea interpretărilor posibile. Succinta știre redată sofistic astfel: "Tănase
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
din telegrama prin care Trilifia informa mitropolia în legătură cu incidentul din mânăstire, are un conținut trunchiat, care produce în rândul destinatarilor nedumerire și îngrijorare și provoacă dezbateri interminabile pe marginea interpretărilor posibile. Succinta știre redată sofistic astfel: "Tănase Păcătosul găsit spânzurat maica Varvara"144, ridică întrebări juste: Cine este Tănase? De ce i se zice Păcătosul? Cine pe cine a ucis? Tănase pe Varvara sau invers și mai ales, de ce? Confuzia e dusă la extrem de ziarul local, în care, un alt "Caracudi", tipărește
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
pe Varvara sau invers și mai ales, de ce? Confuzia e dusă la extrem de ziarul local, în care, un alt "Caracudi", tipărește un anunț conform căruia: "Tânărul Athanasie Pakatos, mare angrosist din Brăila sau Galați, a fost găsit spânzurat în chilia maicii Varvara. Toate încercările de a-l readuce la viață s-au dovedit tardive și deci zadarnice. Mobilul crimei sau al sinuciderii pare a fi o dragoste nefericită"145. Hazul întâmplării este stârnit nu doar de confuzia ilară între motanul Tănase
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
crimei sau al sinuciderii pare a fi o dragoste nefericită"145. Hazul întâmplării este stârnit nu doar de confuzia ilară între motanul Tănase Păcătosul și tânărul angrosist, dar și de mobilul presupus al crimei, insinuarea neaplicându-se defel în cazul maicii Varvara, o bătrână trecută de șaizeci de ani, chioară și șchioapă, lipsită de "nuri care să dea prilej de aprinderi și sminteală"146. Important este și un alt aspect legat de acest incident: exact ca în unele schițe caragialiene (Telegrame
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
aprinderi și sminteală"146. Important este și un alt aspect legat de acest incident: exact ca în unele schițe caragialiene (Telegrame, Situațiunea), unei întâmplări derizorii, fără însemnătate publică, i se amplifică gravitatea în presă, atribuindu-i-se dimensiuni catastrofice. Astfel, maica Epraxia dă glas temerii tuturor cuvioaselor: "uciderea asta ce s-a făptuit în cuprinsul sfintei noastre mânăstiri, eu o socotesc drept o teribilă nelegiuire și mă tem că are s-abată mânia lui Dumnezeu asupra noastră"147, prevestind chiar, prin vocea
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
și în paginile sale de proză. De cele mai multe ori în romanele argheziene absurdul este revelat caragialește, în lipsa oricărui comentariu care să marcheze stupefacția sau revolta: agresarea micului Vintilă de către profesorul de matematici doar pentru că se dovedește un elev eminent (Ochii Maicii Domnului), numirea unui doctor în filologie drept intendent al unui cimitir (Cimitirul Buna Vestire), ca să nu mai vorbim de proiectele edililor, ale savanților și ale miniștrilor din Țara de Kuty. Iată, de pildă, planul de renovare al orașului, gândit de
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
de elemente specifice teatrului ionescian. Strămoși ai seriilor de personaje aplatizate, interșanjabile precum Boby Watson din Cântăreața cheală, Jacques I, II, III din Jacques sau supunerea, Bartolomeu I, Bartolomeu II, din Improvizație la Alma, pot fi identificați în romanul Ochii Maicii Domnului, în cele două cupluri de gemeni din sanatoriul Saconnex. Cei patru frați Filip cu mișcări de păianjen sunt identici, imposibil de individualizat, egalizați și prin similitudinea onomastică, dar cazul lor nu stârnește nedumerirea doctorului Gauthier a cărui experiență l-
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
că e vorba de un muzicant oarecare, Wagner ori Saint-Saëns, și tu ai făcut oarecare deducții..." 77. Este adevărat că la Arghezi, straniul la limita absurdului ca expresie a depersonalizării prin uniformizare și multiplicare, din exemplul menționat din romanul Ochii Maicii Domnului sau incoerențele conversației ca mărci ale noncomunicării, din fragmentul reprodus din Cimitirul Buna Vestire, sunt asociate cu patologicul. Aceste exemple însă, posibil de relaționat cu situații și personaje caragialiene (cuplul amicilor siamezi Lache și Mache, caruselul verbal din Căldură
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Dimineață pierdută, Editura Cartea Românească, 1983. Arghezi, Tudor, Tablete din Țara de Kuty, Editura "Națională Ciornei" S.A., București, 1933. Arghezi, Tudor, Tablete de cronicar, prefață de D. Micu, Editura de stat pentru literatură și artă, București, 1960. Arghezi, Tudor, Ochii Maicii Domnului, Cimitirul Buna Vestire, Lina, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1987. Arghezi, Tudor, Teatru, Editura pentru Literatură, București, 1968. Arghezi, Tudor, Dodi și Podi, în revista Manuscriptum, nr. 2/1980. Bacalbașa, Anton, Moș Teacă, Editura "Litera Internațional", București Chișinău, 2002. Băieșu, Ion
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Simionescu, Mircea Horia, Licitația, Editura Paralela 45, Pitești, 2003. Slavici, Ioan, Amintiri (Eminescu, Creangă, Caragiale, Coșbuc, Maiorescu), "Cultura națională", 1924. Sorescu, Marin, Ieșirea prin cer, Editura Eminescu, București, 1984. Stănoiu, Damian, Camere mobilate, Editura Evenimentul, București, 1990. Stănoiu, Damian, Cazul maicii Varvara, Editura Porus, București, 1991. Teodoreanu, Al. O., Hronicul Măscăriciului Vălătuc Proză umoristică, postfață de Gh. Hrimiuc, Editura Junimea, Iași, 1989. Topârceanu, George, Opere alese, vol. I, E. S. P. L. A., București, 1959. Urmuz, Pagini bizare. Weird Pages, Editura Cartea
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
contranote, ed. cit., p. 156. 184 Eugène Ionesco, Note și contranote, ed. cit., p. 156. 185 Eugène Ionesco, Note și contranote, ed. cit., p. 156. 186 Eugène Ionesco, Note și contranote, ed. cit., p. 156. 187 Tudor Arghezi, Lina, Ochii Maicii Domnului, Cimitirul Buna-Vestire, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1987, p. 179. 188Idem., p. 237. 189 Dorina Grăsoiu, "Bătălia" Arghezi, Procesul istoric al receptării operei lui Tudor Arghezi, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1984, p. 106. 190 Ibidem. 191 Tudor Arghezi, Tablete din Țara de
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Literatură, București, 1962, p. 281. 210 G. Călinescu, Istoria literaturii române de la origini până în prezent, Editura Aristarc, Onești, 1998, p. 646. 211 Ibidem. 212 D. D. Pătrășcanu, Opere alese, vol. II, Editura Junimea, 1972, p. 129. 213 Damian Stănoiu, Cazul maicii Varvara, Editura Porus, București, 1991, pp. 150-151. 214 Tudor Mușatescu, Scrieri, vol. VI, Proze, Editura Minerva, București, 1980, p. 379. 215 Idem, p. 402. 216 Idem, p. 18. 217 I. L. Caragiale, Opere, III, Nuvele, povestiri, amintiri, versuri, parodii, varia, ediție
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
revista Manuscriptum, nr. 2/1980, p. 27. 66 Tudor Arghezi, Tablete din Țara de Kuty, Editura "Națională Ciornei" S.A., București, 1933, p. 76. 67 Ibidem. 68 Tudor Arghezi, Teatru, Editura pentru Literatură, București, 1968, p. 62. 69 Tudor Arghezi, Ochii Maicii Domnului, Cimitirul Buna Vestire, Lina, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1987, p. 263. 70 I. L. Caragiale, Opere,I, Proză literară, ed. cit., pp. 858-859. 71 Sergiu Miculescu, op. cit., pp. 114-117. 72 I. Peltz, Actele vorbește!, Editura Minerva, București, 1971. 73 Mircea Horia
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Litera Internațional", București-Chișinău, 2002, p. 21. 140 Idem, p. 43. 141 Anton Bacalbașa, Moș Teacă, editura "Litera Internațional", București-Chișinău, 2002, p. 48. 142 Al. O. Teodoreanu, op. cit., p. 139. 143 Al. O. Teodoreanu, op. cit., p. 143. 144 Damian Stănoiu, Cazul maicii Varvara, Editura Porus, București, 1991, p. 100. 145 Idem, p. 103. 146 Idem, p. 97. 147 Idem, p. 25. 148 Idem, p. 26. 149 Constantin Amăriuței, Mitică sau logosul parazitar, în Caiete de dor, vol. 2, Editura "Jurnalul literar", București
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
în Cugetul românesc, în 1922, două dintre prozele sale bizare: Pâlnia și Stamate, Ismail și Turnavitu. 74 Tudor Arghezi, Tablete din Țara de Kuty, Editura "Națională Ciornei" S.A., București, 1933, p. 23. 75 Idem, p. 73. 76 Tudor Arghezi, Ochii Maicii Domnului, Cimitirul Buna Vestire, Lina, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1987, p. 58. 77 Idem, p. 309. 78 Eugen Simion, Scriitori români de azi, vol. III, Editura Cartea Românească, 1984, p. 496. 79 Teodor Mazilu, Teatru, Editura Sigma, Brașov, 2001, p. 351
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
care se adaugă creștinii, musulmanii, evreii, anemiștii, sikhii și jainiștii - prin exaltare și revelare, Își interiorizează verticalitatea ființei lor, pentru a ajunge la acea uniune extaziantă și liniștitoare a inimii 686 cu Absolutul divin, deplina lor compasiune fiind ilustrată de Maica Tereza. Așadar, din toată această fervoare a credinței și Înțelepciunii s-a născut În timp fascinanta cultură a Indiei, cu mândria și prejudecata ei, bazată pe o literatură milenară și pe monumente istorice de artă deosebite, dar și pe o
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]