15,310 matches
-
petrecut în illo tempore, ceea ce au făcut ființele divine la începuturile Timpului, arată cum a ajuns să existe o realitate (cosmosul sau o parte a lui), explicația acestei realități. Miturile, aceste construcții spirituale, înfățișează sacralitatea absolută; ele sunt revelări ale misterului, după Lucian Blaga. Miturile sacralizează crearea și evoluția universului, timpul și spațiul, apariția divinităților și faptele lor, sacralizează evenimentele cosmice, naturale, apariția, evoluția și afirmarea omului. Acestuia îi oferă trasee sacralizate de existență, modele de exprimare a conduitei prin iubire
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
viață, de comportare, de activități. Cunoașterea și asumarea miturilor permite accesul omului la sacralitate, integrarea sacrului în viața omului, trăirea lui în lumea sacrului și îngemănarea sacrului cu profanul. Cunoașterea și asumarea mitului înseamnă pentru om, după Lucian Blaga, revelarea misterului, privilegiul de a trăi întru mister și revelare, ceea ce reflectă nevoia de religiozitate primară, cunoașterea unei realități originare ce codifică credințe, aspirații morale, imperative, constrângeri și interdicții morale, acțiuni practice întemeiate pe înțelepciune. În construcția mitică de creație teogonică, cosmogonică
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
și asumarea miturilor permite accesul omului la sacralitate, integrarea sacrului în viața omului, trăirea lui în lumea sacrului și îngemănarea sacrului cu profanul. Cunoașterea și asumarea mitului înseamnă pentru om, după Lucian Blaga, revelarea misterului, privilegiul de a trăi întru mister și revelare, ceea ce reflectă nevoia de religiozitate primară, cunoașterea unei realități originare ce codifică credințe, aspirații morale, imperative, constrângeri și interdicții morale, acțiuni practice întemeiate pe înțelepciune. În construcția mitică de creație teogonică, cosmogonică și antropogonică, sexualitatea are un rol
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Bacchus, zeul vinului, viței de vie, al beției, cu concursul bacantelor, preotesele zeului, al faunilor (perechile romane ale satirilor), reprezentați ca oameni cu coarne, copite și coadă de țapi. Cotytto este zeița romană Porneo, a nerușinării. Era celebrată în cadrul unor mistere cotyttia acestea erau ceremonii religioase secrete inițiatice, cu ritualuri magice și cu efecte purificatoare. Ele se practicau și în Egipt, în Iran, în India, în Grecia, în America precolumbiană, în Africa. Zeități americane precolumbiene Creația la popoarele Americii precolumbiene olmeci
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Asemenea așezăminte în care se practica prostituția sacră erau și în Asiria, Armenia, Palestina, Lidia, Cartagina, Sicilia, Mecca, Mexic, în teritorii din Oceania și Australia. Deseori practicile sociale imitate după tradițiile mitice ale hierogamiei, ale unirilor sacre, intrau în procesiunile misterelor, ceremonii secrete inițiatice cu caracter magic și purificator ce includeau și unirile sexuale cu preoți (hierofanți) și cu preotese. Asemenea procesiuni se desfășurau și în Iran, America precolumbiană, India, cele mai cunoscute erau cele din Grecia: misterele eleusine (din Eleusis
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
intrau în procesiunile misterelor, ceremonii secrete inițiatice cu caracter magic și purificator ce includeau și unirile sexuale cu preoți (hierofanți) și cu preotese. Asemenea procesiuni se desfășurau și în Iran, America precolumbiană, India, cele mai cunoscute erau cele din Grecia: misterele eleusine (din Eleusis, în Atica), în cinstea zeiței agrare Demeter, misterele orfice, în cinstea poetului și cântărețului mitic Orfeu, misterele dionysiace, pitagoreice, apolinice. Procesiunile mistice organizate în cinstea zeilor Bachus și Dionysos erau animate de bacante și de menade ce
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
purificator ce includeau și unirile sexuale cu preoți (hierofanți) și cu preotese. Asemenea procesiuni se desfășurau și în Iran, America precolumbiană, India, cele mai cunoscute erau cele din Grecia: misterele eleusine (din Eleusis, în Atica), în cinstea zeiței agrare Demeter, misterele orfice, în cinstea poetului și cântărețului mitic Orfeu, misterele dionysiace, pitagoreice, apolinice. Procesiunile mistice organizate în cinstea zeilor Bachus și Dionysos erau animate de bacante și de menade ce se antrenau în orgii sexuale sub influența afrodisiacelor. În serbările liberalia
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
și cu preotese. Asemenea procesiuni se desfășurau și în Iran, America precolumbiană, India, cele mai cunoscute erau cele din Grecia: misterele eleusine (din Eleusis, în Atica), în cinstea zeiței agrare Demeter, misterele orfice, în cinstea poetului și cântărețului mitic Orfeu, misterele dionysiace, pitagoreice, apolinice. Procesiunile mistice organizate în cinstea zeilor Bachus și Dionysos erau animate de bacante și de menade ce se antrenau în orgii sexuale sub influența afrodisiacelor. În serbările liberalia, festivaluri romane ale fertilității, organizate în cinstea zeului Liber
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
î.H, pe carapace de broască, ulterior au apărut pe mătase, pe foi de bambus, pe hârtie. Dintre cele mai cunoscute lucrări cu caracter erotic, amintim: Cartea Doamnei Pure / Su Nu Jing, Rețetele Femeii Pure / Su Nu Fang, Cartea Femeii Misterelor / Xuan Nu Jing, Interludiu la arta secretă a Camerelor Interioare / Xu Fang Nei Mi Shu, Secretele Camerei de Jad / Yu Fang Mi Jue, Proză și poetică asupra bucuriei supreme / Da Le Fu, Însemnări privind viața erotică a împăratului Yang din
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
trăit pasiuni trecătoare ori stabile, au creat pasiuni trecătoare ori stabile; au iubit ori au simulat iubire, au urât, s-au răzbunat, au trădat. Pentru aceste considerente, au stârnit admirație, dar și invidie, ură, răzbunare. Multe au fost învăluite în mister, s-au țesut în jurul lor legende. Unele au sfârșit, părăsind scena vieții, zeificate (în antichitate), admirate, eternizate de artiști, altele au sfârșit disprețuite și uitate. Viața le-a fost marcată de nefericire, multe au părăsit scena vieții singure și sărace
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
fost omorâtă. Se spune că, după acest incident, dinastia Zhou a căzut și de atunci a rămas butada un imperiu pentru un zâmbet. Capitala a fost mutată de la Xian la Luoyang. Sapho (? 625-580 î.H.) Legende și anecdote învăluie în mister biografia poetei Sapho. Date cu privire la viața și opera ei se află în relatările geografului Strabon, ale lui Plutarh, ale lui Ovidiu, în papirusuri egiptene, în texte bizantine. I-au admirat talentul poetic: Solon, Platon, Catul, Ovidiu, Plutarh. Se spune că
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Sevigné, îndrăgostit de mademoiselle Ninon ce avea doar cincizeci și șapte de ani. Epistolele au fost adunate și publicate în 1720. Circulau deja fragmente din textele ei: Dacă Dumnezeu apare des femeilor este că ține să facă parte dintr-un mister pe care vrea să-l redea oamenilor... Care e rolul femeii? Farmecul figurii, grațiile persoanei. Numai femeile le posedă în gradul suprem și prin aceste calități ele sunt destinate să vă facă fericiți... Femeile s-au însărcinat să vă risipească
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
suferința. Emma, prototip al soției și amantei suferinde, rătăcite, mereu în căutarea unei fericiri iluzorii, este fiica unui fermier prosper care, la treisprezece ani, a intrat într-o mânăstire, atmosfera căreia a impresionat-o și, cu imaginația-i bogată, amplifica misterul simbolurilor sacre. Cu aceeași exaltare retrăia romanele citite precum Paul și Virginia de Bernardin de Saint Pierre, se transpunea în postura Louisei de La Vallière, metresa lui Ludovic al XIV-lea, sau a Heloïsei, amanta filosofului Abélard. Lecturile din cărțile de
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
ei, și-a construit un fel de a trăi ca o femeie întreținută, ascunzându-se după vălul pe care-l purta. A trezit mirare și curiozitate din cauza vălului, a fost și ținta ironiilor și batjocurii. Voalul stârnea curiozitatea, ascundea un mister. Lucia era mult mai relaxată în relațiile cu clienții, avea libertatea să-i aleagă, se antrena în conversații elevate cu cei inteligenți și culți. Pe de o parte, voalul a separat-o de lume, pe de altă parte, a apropiat
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
să-i aleagă, se antrena în conversații elevate cu cei inteligenți și culți. Pe de o parte, voalul a separat-o de lume, pe de altă parte, a apropiat-o de oameni, le-a stârnit curiozitatea, a creat în juru-i mister. Lucia se simțea răsplătită și stăpână pe viața ei, ducea un trai îmbelșugat. De multe ori își derula amintirile și a realizat că s-a înjosit. Credea că a învins, când de fapt a fost învinsă. N-a uitat că
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
La o reeditare, LCF, 1993, 10; Dan Cristea, Realism fantastic, LCF, 1993, 24; Constantin Cubleșan, „Nunțile necesare”, ST, 1993, 7; Florin Sicoie, Un joc strălucit de-a „normalitatea”, CNT, 1993, 40; Octavian Soviany, Miracolul textului, CNT, 1993, 40; Ioana Pârvulescu, Misterele Parisului și misterele Bucureștiului, RL, 1993, 42; Andreea Deciu, Scenariul și regia, RL, 1993, 47; Simion, Mercuțio, 309-311; Spiridon, Cuprinderi, 137-141; Eugen Simion, Exhibiționist și sartrian, L, 1994, 6; Octavian Soviany, Onirici și optzeciști, CNT, 1994, 7; Florin Sicoie, „Criterii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290151_a_291480]
-
LCF, 1993, 10; Dan Cristea, Realism fantastic, LCF, 1993, 24; Constantin Cubleșan, „Nunțile necesare”, ST, 1993, 7; Florin Sicoie, Un joc strălucit de-a „normalitatea”, CNT, 1993, 40; Octavian Soviany, Miracolul textului, CNT, 1993, 40; Ioana Pârvulescu, Misterele Parisului și misterele Bucureștiului, RL, 1993, 42; Andreea Deciu, Scenariul și regia, RL, 1993, 47; Simion, Mercuțio, 309-311; Spiridon, Cuprinderi, 137-141; Eugen Simion, Exhibiționist și sartrian, L, 1994, 6; Octavian Soviany, Onirici și optzeciști, CNT, 1994, 7; Florin Sicoie, „Criterii bizantine”, CNT, 1994
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290151_a_291480]
-
nu prea făcea deosebire (par a exista totuși unele simpatii liberale). Excelând în parodierea stilului bombastic, revista publică imitații, scrise cu spirit și vervă, ale stilului rapoartelor oficiale. La „Partea literară” periodicul tipărește două foarte reușite parodii (Orașul morții și Misterele nopței sau Natura siluită de infami), în care se ironizează clișeele romantismului decadent și ale foiletoanelor mediocre ale epocii. Rubrica „Feliurimi” cuprinde, uneori, judicioase observații asupra incorectitudinii limbii din periodicele vremii. D. M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289418_a_290747]
-
Mens, Meșterul Rembrandt, București, 1971; Graciliano Ramos, Săo Bernardo, București, 1972; Simon Vestdijk, Grădina de aramă, București, 1972, A cincea pecete, pref. Andrei Pleșu, București, 1976; Literatura mărturisirilor, I-II, pref., Silvian Iosifescu, București, 1972 (în colaborare); Hella S. Haasse, Misterul Bomarzo, pref. Ion Frunzetti, București, 1973; Raffaello Brignetti, Pescărușul albastru, pref. Rodica Locusteanu, București, 1973; Dialogul neîntrerupt al teatrului în secolul XX, I-II, postfață B. Elvin, București 1973 (în colaborare); Hugo Raes, La stânga liniei de elicoptere, pref. Ion Hobana
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289087_a_290416]
-
în diverse epoci ale istoriei teatrului. Pentru a reprezenta acțiuni simultane, ei nu au rezolvat altfel problema decât prin coexistența pe platou a unei scene dialogate și a unei scene mute, numai pantomimică. O asemenea soluție este folosită uneori în Misterele din Evul Mediu 14 . Căzută în uitare în timpul Renașterii, ea este regăsită de Diderot care preconizează folosirea ei în drama burgheză. De o utilizare dificilă, de fapt ea nu este decât rareori adoptată. Să cităm totuși două excepții importante: Musset
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
sens psihologic, este folosit pentru descrierea ușurării sufletului, debarasat de tulburările care îl agitau. În sens religios, este sinonim cu purificarea. El ajută la înțelegerea stării create, datorită unei exaltări provocate, în anumite ceremonii, ritualurile inițiatice mai exact, cu ocazia Misterelor din Eleusis sau a Misterelor Orfice. Platon înțelege termenul în a doua accepțiune, definind catharsisul drept starea de liniștire a sufletului care, eliberat de tirania corpului și de dorințele sale, se apropie de Bine. "Dar catarsisul nu este chiar ceea ce
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
descrierea ușurării sufletului, debarasat de tulburările care îl agitau. În sens religios, este sinonim cu purificarea. El ajută la înțelegerea stării create, datorită unei exaltări provocate, în anumite ceremonii, ritualurile inițiatice mai exact, cu ocazia Misterelor din Eleusis sau a Misterelor Orfice. Platon înțelege termenul în a doua accepțiune, definind catharsisul drept starea de liniștire a sufletului care, eliberat de tirania corpului și de dorințele sale, se apropie de Bine. "Dar catarsisul nu este chiar ceea ce spune un text de odinioară
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
putând fi folosit pentru a desemna cele două durate în secolele al XVI-lea și al XVII-lea. Cât despre expresia "în același timp", ambiguă, ea înseamnă fără îndoială că reprezentația trebuie să aibă loc într-o singură zi, spre deosebire de Mistere, care se desfășurau în mai multe zile. Unitatea de loc trebuie înțeleasă aici ca o unitate complexă, acțiunea fiind situată în locuri apropiate. În Saul de exemplu, unde se înfruntă israeliți și filistini, conform povestirii biblice, Jean de la Taille situează
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
celeilalte, ele formează un tot. Abandonată din cauza condițiilor de reprezentare pe care le impunea, trilogia cu legătură constituia un mijloc comod de rezolvare, prin alăturare, a problemei legăturii între mai multe acțiuni. Cât despre teatrul medieval, cu foarte lungile sale Mistere, și teatrul baroc, cu intrigi complicate, ele înmulțesc acțiunile secundare unindu-le, fără să se preocupe de legătura dintre ele. Pentru clasicism, în schimb, acțiunile secundare trebuie în mod necesar să exercite o influență directă asupra acțiunii principale. Ele sunt
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
Curiaților. Corneille face aceeași constatare pentru Theodora, fecioară și martiră (Théodore, vierge et martyre), unde eroina se oferă martiriului, după ce a scăpat de prostituție. Se poate totuși măsura, într-o piesă ca cea care se inspiră din Istoria Sfântă, ca Misterele medievale, diferența de compoziție dintre mister, care prezenta în tablouri succesive toate momentele marcante ale vieții sfântului, și tragedia clasică care, nealegând decât ultimele momente pentru a le sublinia caracterul exemplar, restrânge acțiunea și o concentrează în jurul eroului unic. Racine
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]