KorAP: Find »[drukola/base=stăpân & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...603 604 605 ...768 >

19,182 matches

Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413

o îndrăgise până atunci cu fervoare, și anume: expulzările, confiscările de terenuri, demolarea caselor. Restriștea unor oameni tratați ca intruși într-o țară în care locuiau de secole, de către niște străini debarcați aici în ajun, și care le vorbesc ca stăpâni pentru că pot invoca argumentul unei mame evreice. Și fără a ține cont și de amabilitatea palestinienilor. Atunci a formulat în sinea lui o întrebare care, în poziția lui ar fi fost mai bine să n-o pună: întoarcerea unui popor

Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
Dioceza lor se restrânge la o vatră, enoriașii se răspândesc în cele patru colțuri ale lumii. Trei sferturi dintre credincioșii aflați sub jurisdicția patriarhiei grecești ortodoxe din Antiohia se află acum în America Latină. În liturghia ortodoxă, episcop se spune despotes, stăpânul. Înțelesul franțuzescului despote e prea mult. Să zicem: ceea ce a mai rămas din puteri, din dominații și seniorii pentru cel de-al doilea rând al îngerilor. În Egipt, Shenuda al III-lea, papa copt, ia loc chiar în primul rând

Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
popoarelor. Între noi, democrațiile liberale, care cerem libertate pentru indivizi, și islam, care desfășoară steagul Dreptății și al Binefacerii. Magistratul occidental veghează asupra drepturilor persoanei, și bine face, atâta doar că sacrifică acestei nobile cauze aspirația fiecăruia de a fi stăpân acasă la el. Inculpatul oriental se bate contra punerii sale sub tutelă, și bine face, numai că el nu va ezita să trimită alți și alți oameni la pușcărie pentru ca planul lui să reușească. Tu voiai să ataci pe ambele

Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-o la toți frații tăi arabi, laici și progresiști. Ei ne iubesc pentru că la noi au învățat să gândească și să trăiască liberi. Și ne detestă pentru că v-am colonizat și pentru că încă n-am renunțat la insolența noastră de stăpâni. Fără îndoială că resimțiți aceeași ambivalență și față de islamism. Islamul le-a permis popoarelor voastre să rămână ele însele în timpul colonizării. Aceasta a înghițit totul, în afară de nucleul dur. Dar fără religie, ce mai rămânea din cultura arabă? Deci, mâna întinsă

Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
spunea Lenin, "comunism înseamnă puterea sovietelor plus electrificarea", atunci sionism înseamnă Moise plus Caterpillar. Împreună cu acest sector Construcții-Lucrări Publice ofensiv, departamentul Drumuri și Poduri îndeplinește promisiunea făcută poporului ales. Ambalajul elastic face cucerirea mai soft. Pe drumul nou, realizare a stăpânului și semn de elecțiune, se întâlnesc David și Moise, Iosua și Ezechiel. Profetul este cel care deblochează o perspectivă, ducându-i pe ai săi către un punct de fugă situat dincolo de orizont. Regele închide peisajul și face să conveargă privirile

Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
ulterior ștafetele subversiunii creștine. Focul aprins în Palestina de Isus și de ai săi n-ar fi putut cuprinde întreg Imperiul dacă Templul ar fi rămas în picioare și dacă iudaismul ar fi rămas circumscris în Casa în care era stăpân. Oare ce va face mâine diaspora palestiniană? Roma a plătit scump faptul de a fi strivit naționalismul evreu și, încercând să spulbere naționalismul arab, Washingtonul a deschis porțile talazului lui Mahomed. Habent sua fata imperii*. Când istoria își reia cu

Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849

povestirea Vremuri de bejenie. În același 1906, la 23 iunie: "Un pădurar întunecos mă întâmpină și mă duce la coliba lui singuratecă, unde are o femeie tăcută, chinuită, nenorocită pe care o tiranizează. Bănuiește că femeia a trăit cu boierul, stăpânul moșiei de 1400 de fălci? Bănuiește, se încredințează și ucide pe boier? Nu știu. Dar boierul a fost găsit ucis..." Pe fundal analog alt proiect narativ; apa Siretului umflat de ploi aduce o moară "ș-o morăriță frumoasă, tânără și

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
pe când umblam la vânat printr-o pădure-n munți. Un pădurar întunecos mă întâmpină și mă duce în coliba lui singuratecă, unde are o femee tăcută, chinuită, nenorocită pe care el o tiranizează. Bănuește că femeia a trăit cu boerul, stăpânul moșiei și al pădurii de fagi de 1400 fălci? Bănuește, se încredințează și ucide pe boer? Nu știu. Dar boerul a fost găsit ucis. Eu trag în gazdă ca totdeauna la pădurar și mă primește cu bunătate. Femeia trăiește acuma

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
care privește cu curiozitate, întinzând sacadat gâtul și privind când cu un ochiu când cu altul. Un magar: Ianoș (adă-ți aminte de Anghel) Moș-Brebu: Înnaintea celor mari nu fi îndrăzneț la vorbă și nesocotit la răspuns... Pe vorbe ești stăpân până nu-ți es din gură. La drum înnaintea tovarășului să nu pleci, ci așteaptă să mergeți împreună. Păzește-te de drum părăsit; vama împărătească să n-o ocolești și la crâșma unde vezi nevastă tânără și bărbat bătrân să

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
Încotro mergeți? de unde veniți? De la Probota? La Hârlău? Aha! da! aha! da! Vra să zică ești bine! Ești sănătos? dar Agache ce mai face? Care Agache? zice doctorul cu mirare; apoi se reculege. Bine, e bine, e sănătos. Așa? zice stăpânul hambarelor și al batozelor. E bine? și pare foarte fericit. Și începe a vorbi iar repede, repede bolborosind. La revedere, la revedere! zice doctorul depărtându-se; mă grăbesc. Trebue să ajung coloana. Care coloană? care coloană? ce coloană? strigă bărbosul

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
e departe. Vătavul stă într-o moară veche de vânt. Acolo fac gospodăria pe vară, într-o singurătate grozavă. Acolo, calul, vaca, doi purcei și câteva găini... Oho ho. Buna vremea logofete Cum ți-i habaru, băete, Foarte bine, măi stăpâne, C-am ajuns sara lui sf. Vasile. Sara a înserat Noi cu plugul ne-am luat Pe la curțile astea nalte, minunate, Cu aur suflate, Pe temelii de piatră așezate. Dar d-lui ieși într-o grădioară părăsită Să facă oleacă

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
trecuți în buget. Boccea, basma, bașibalâc, tonga. Văleanu (nenea Gogu) răspunde unui deputat, care cerea bilete jumătate pentru soțiile parlamentarilor. "Puteam să vă dau și gratuite, dar am vrut să vă protejez împotriva cucoanelor dv." Se cunoaște: Ciobanul după glugă Stăpânul după slugă După voce cântărețul După pinteni călărețul, După mână tăbăcarul, După urechi măgarul. Vremea după vânt, Omul după cuvânt. Moș Tonea, care are ca studii o clasă și jumătate de gimnaziu, povestește cu multe amănunte, ce năcazuri și nostimade

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
înecat în Bistrița)] Sâmbătă 29 August. Durău Caii primeau în nări fiori de spaimă. Caii adulmecau spaima. 9 Septemvrie. Căci fiecare poartă destinul în sine. 21 Sept. Ivan Vasilievici Ninco e slujitor vechi la o proprietate unde s-a schimbat stăpânul. Deci el se consideră temeiul locului, și oamenii noi sunt trecători. El e stăpânul adevărat. Asta se lămurește mai bine în mintea lui, când se îmbată. Deci într-un rând, într-o stare teribilă de beție, se înfățișează la haziaica

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
Caii adulmecau spaima. 9 Septemvrie. Căci fiecare poartă destinul în sine. 21 Sept. Ivan Vasilievici Ninco e slujitor vechi la o proprietate unde s-a schimbat stăpânul. Deci el se consideră temeiul locului, și oamenii noi sunt trecători. El e stăpânul adevărat. Asta se lămurește mai bine în mintea lui, când se îmbată. Deci într-un rând, într-o stare teribilă de beție, se înfățișează la haziaica și-i spune hotărât că el vra să curme odată orice fel de așteptare

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
așa de puternice și de prezente totuși, sunt singura și adevărata sursă de poezie. Inteligența și rațiunea n-au ce căuta acolo unde forța aceasta misterioasă are rol întreg. Natural este să le izgonim și să lăsăm subconștientului, care e stăpân adevărat și firesc al sufletului nostru, dreptul să se producă fără piedici și restricții. Așa încât poezia devine un lucru simplu. Spui ori scrii ce-ți trece prin minte, așa la întâmplare. Aceasta este exteriorizarea celuilalt, care reprezintă adevărul și arta

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
postelnic al doilea jold podvezi Când era în pedeapsă la Cetatea Neamțu, Ionuț se ducea în săptămâna slobodă trei zile la părintele Nicodim la învățătură: amintire nu tocmai dulce; dar învățătura mai pe urmă i-a priit. Marele paharnic e stăpân peste slujitorii și călăreții dela Cotnari. La moartea lui Petru Aron, Ștefan și-a luat canon pe nouă ani post în fiecare Vineri. tripticul și spada dreaptă cu mâner în chip de cruce. Cultura e în legătură nu numai cu

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
iubit al Împărăției persienești. Înduioșându-se d. de tulburarea prea frumoasei sale a dat poruncă să fie tăiat coconul. Atunci d. ridicându-se cu putere din jilț a poruncit ca să nu mai omoare pe fiul său. O dulce al meu stăpân, uită-te la ochii mei căci în curând n-au să mai vadă strălucirea ființei tale! L 27 M 28 M 29 J 30 Iunie L-au îndemnat la vânătoare cu hultanul cel mare ce se chiamă SCRISOARE Pan Tricolici-Vornicul

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
ucis frații când a luat tronul. Grecia Serbia 1459 Trapezunt 1461 Lesbos 1462 Muntenia 1463 Coramania 1464 Negroponte (a Veneției) 1470 Bate pe Perși la Capadochia 1472 Caffa 1475 Sultan al otomanilor trimisul lui Alah pe pământ domnul Domnilor Lumii stăpân al tidvelor omenești. Mai-marele Credincioșilor și Necredincioșilor. Regele Regilor Împărat al Răsăritului și Apusului Împărat plin de putere a șahhacilor Prinț și Domn al preafericitei constelații Voevod măreț Sigiliu al Biruinței Adăpost al tuturor noroadelor lumii Umbră a Puternicului împărțitor

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
cu mâna în buzunar. Dealurile se vedeau în zare șterse, într-o fumegare de culoarea cerului. Secetă 30 Iulie. Câte-un vârtej de praf se isca, fugind, rotindu-se pe drumul cotit, prin holde. Vai! vai! când te-a vedea stăpânul îți pune mânile-n cap! Să trăiești ca banu-n punga săracului! Zarea parcă ardea, cercuită, înăbușită de ceață, de fum vânăt. (Înserare. Secetă. Câmpie) Ispol = cupa de dat afară apa din luntre Clonc = instrument de chemat somnul Uronița = o luntre cu

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
ar fi spânzurat câțiva care pretindeau dreptul lor mai energic, ca să-i învețe respectul față de nobili. Împrejurimile Dobrišului pădure de brad, pini, larice, mesteacăn, stejari bine întreținută. Vizitiul, slujbaș vechi al curții, deplânge schimbările din vremea nouă. Sluga ține cu stăpânul care-i dădea simbrie și mâncare și pe care îl și prăda puțin. Ultimul stăpân de aici, un Coloredo neînsemnat, a pierdut castelul și moșia prin confiscare și a murit la Paris. Alte două castele au rămas fraților lui. Au

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
nobili. Împrejurimile Dobrišului pădure de brad, pini, larice, mesteacăn, stejari bine întreținută. Vizitiul, slujbaș vechi al curții, deplânge schimbările din vremea nouă. Sluga ține cu stăpânul care-i dădea simbrie și mâncare și pe care îl și prăda puțin. Ultimul stăpân de aici, un Coloredo neînsemnat, a pierdut castelul și moșia prin confiscare și a murit la Paris. Alte două castele au rămas fraților lui. Au fost naționalizate și acelea. Se zice că scriitorii cehi au pus toate stăruințele ca să se

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
sufli așa greu? Ori ți-e foame, ori ți-e sete? Nu mi-i foame Nu mi-i sete. Ori ți-i greu de trupul meu? Nu mi-i greu de trupul tău, Dar mi-i greu năravul tău, Holteieș stăpânul meu. Câte sate te-am purtat Pe la multe mândre-ai stat. Mă țineai de gard legat Și-mi dai fân nuielile Și grăunțe stelele. Cum ți-i drag cu puica-n pat Și mie cu traista-n cap. Cum ți

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
pat Și mie cu traista-n cap. Cum ți-i drag cu mâna-n sân Și mie cu capu-n fân. Lasă sate, lasă fete Și hai iar la codru verde, N-auzi codri șușuind? N-auzi Bistrița mugind? Holteieș stăpânul meu! De când eram copil mic Doină știu și doină zic. Boii mei când aud doină Ară-n țelină ca-n moină, Și cu doina mă plătesc Drept o zi de boieresc. Subt poale de codru verde Mititel foc mi se

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
oieri); însuși numele autorului Arsene Cațoi, care a trăit la Tbilisi; și alte observații deocamdată puține și superficiale, ne-ar îndreptăți să cercetăm de unde au venit acești ciobani ai Caucazului. Izolați în pustietatea muntelui, necunoscând valea și orașele, exploatați de stăpâni feudali și de popi ortodoxi, care este acuma soarta lor? Să fie ardeleni duși cu turmele spre Crâm și Caucaz și rămași aici, ori Cuțovlahi? Poate ne înșelăm, dar mi-am simțit inima neliniștită. În dicționarul cel nou Larousse se

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
blânde. Temperatura încă răcoroasă 3 aprilie am găsit însă primăvara instalată. Printre munții ninși, până aproape de Dubrovnic, nu se putea bănui înflorirea de aici. Uniunea Interparlamentară Moară mare Umblă tare; Dar făină Văd puțină. Latră cânele bătrân: Veste rea pentru stăpân. Le grand moulin marche avec force, mais on ne voit que peu de farine. Alors ce n'est pas de la force, c'est plutôt de la farce. Cine mâțele le-alungă Îi intră șoarecii în pungă Constat că hotărârea asupra intrării

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]