15,855 matches
-
Constituției României, înregistrat la Curtea Constituțională cu nr. 6.786 din 18 iulie 2016, se arată că propunerea de revizuire a Constituției nu încalcă limitele prevăzute de art. 152 din Legea fundamentală. 21. Cu privire la toate aceste memorii, Curtea reiterează cele statuate în jurisprudența sa, în sensul că "procedeul intervenției în calitate de amicus curiae în procedura din fața Curții Constituționale nu reprezintă o extindere a cadrului procesual existent [...] Depunerea de note scrise, în aceste condiții, nu echivalează cu atribuirea vreunei calități procesuale [...], ci are
DECIZIE nr. 580 din 20 iulie 2016 asupra iniţiativei legislative a cetăţenilor intitulate "Lege de revizuire a Constituţiei României". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276417_a_277746]
-
Legea nr. 393/2004 "legea face referire numai la tipul de pedeapsă aplicată, respectiv privativă de libertate, fără a distinge în funcție de modul de individualizare a executării pedepsei privative de libertate aplicate." De asemenea, Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat că "suspendarea condiționată a executării pedepsei, ca măsură de individualizare judiciară a pedepsei, nu are ca efect modificarea calificării juridice a pedepsei aplicate, în sensul înlăturării caracterului său privativ de libertate, ci are ca efect provizoriu neexecutarea pedepsei privative de
DECIZIE nr. 544 din 12 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 15 alin. (2) lit. e), art. 16 alin. (1) şi (2) şi art. 17 alin. (5) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, precum şi ale art. 57 alin. (2), art. 69 alin. (2) şi (3) şi art. 72 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276446_a_277775]
-
judecătorească definitivă", Curtea reține că asemenea aspecte vizează exclusiv probleme privind interpretarea și aplicarea legii în cauza dedusă judecății, ceea ce excedează controlului de constituționalitate. În jurisprudența sa, Curtea Constituțională a reținut că atribuția sa de soluționare a excepției de neconstituționalitate, statuată de art. 146 lit. d) din Constituție, nu constă în analizarea conformității cu normele fundamentale a anumitor interpretări pe care organe, instituții sau autorități publice competente le dau textelor legale în procesul de aplicare a legii la diferite cazuri și
DECIZIE nr. 544 din 12 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 15 alin. (2) lit. e), art. 16 alin. (1) şi (2) şi art. 17 alin. (5) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, precum şi ale art. 57 alin. (2), art. 69 alin. (2) şi (3) şi art. 72 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276446_a_277775]
-
sau al tribunalului, învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, constatând că o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, este nouă și asupra acesteia Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va putea solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a
DECIZIE nr. 13 din 16 mai 2016 privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 35 din Codul de procedură civilă, art. 111 din Codul de procedură civilă din 1865, art. 2.502 din Codul civil, art. 268 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată şi Ordinul nr. 50/1990. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276444_a_277773]
-
din Codul de procedură civilă și dispozițiile din materia care reglementează nondiscriminarea, depinde soluționarea litigiului. Problema de drept enunțată este nouă, întrucât, prin consultarea jurisprudenței, s-a constatat că asupra acestei probleme Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. VI. Punctul de vedere al completelor de judecată 17. Cele două complete de judecată au reținut că acțiunea în constatare este acea acțiune prin care reclamantul
DECIZIE nr. 13 din 16 mai 2016 privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 35 din Codul de procedură civilă, art. 111 din Codul de procedură civilă din 1865, art. 2.502 din Codul civil, art. 268 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată şi Ordinul nr. 50/1990. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276444_a_277773]
-
această perspectivă. Așa fiind, condiția noutății se verifică, devenind actuală cerința interpretării și aplicării normei de drept respective. 29. Textul art. 519 din Codul de procedură civilă mai prevede condiția ca Înalta Curte de Casație și Justiție să nu fi statuat asupra problemei de drept ce face obiectul sesizării pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile sau ca această problemă să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. În legătură cu chestiunea de drept adusă în dezbatere se reține că
DECIZIE nr. 13 din 16 mai 2016 privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 35 din Codul de procedură civilă, art. 111 din Codul de procedură civilă din 1865, art. 2.502 din Codul civil, art. 268 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată şi Ordinul nr. 50/1990. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276444_a_277773]
-
și art. 26 din Declarația Universală a Drepturilor Omului. 14. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, prin Decizia nr. 832 din 3 decembrie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 226 din 28 martie 2016, a statuat că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002 constituie cadrul normativ prin care sunt reglementate intrarea, șederea și ieșirea străinilor pe teritoriul României sau de pe teritoriul României, drepturile și obligațiile acestora, precum și măsurile specifice de control al imigrației, în conformitate cu
DECIZIE nr. 496 din 30 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 71 alin. (1) lit. a) pct. (i) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276531_a_277860]
-
martie 1994, sau Decizia nr. 755 din 5 noiembrie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 105 din 10 februarie 2016). 18. În ceea ce privește invocarea prevederilor constituționale referitoare la libera circulație, Curtea observă că, în jurisprudența sa, a statuat că dreptul la liberă circulație vizează libertatea de mișcare, textul constituțional reglementând ambele aspecte care formează acest drept fundamental, și anume: libera circulație pe teritoriul României și libera circulație în afara teritoriului țării. Libera circulație însă nu poate fi absolută, ea
DECIZIE nr. 496 din 30 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 71 alin. (1) lit. a) pct. (i) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276531_a_277860]
-
378 din 17 mai 2016, Decizia nr. 213 din 12 aprilie 2016 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 439 din 13 iunie 2016), instanța de contencios constituțional a respins, ca neîntemeiate, excepțiile de neconstituționalitate. Astfel, Curtea a statuat, în esență, că recunoscând dreptul la despăgubire născut sub imperiul vechii legi, prevederile legale criticate care instituie reguli privind plata despăgubirilor nu au caracter retroactiv. Ipoteza avută în vedere de prevederile art. 3 alin. (2) din Legea nr. 164/2014
DECIZIE nr. 426 din 21 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 alin. (2), art. 10 şi art. 11 din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Editura Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276492_a_277821]
-
I, nr. 63 din 24 ianuarie 2014, Curtea constată că acestea nu pot fi reținute, de vreme ce considerentele și soluția deciziei menționate nu pot fi aplicate mutatis mutandis la soluția legislativă criticată. Astfel, prin decizia menționată, instanța de contencios constituțional a statuat că instituirea unui termen de 10 ani pentru executarea unei creanțe asupra statului "nu satisface exigențele unui termen rezonabil, care să asigure deplina valorificare a dreptului de creanță, constituind o ingerință disproporționată asupra dreptului". Or, prin Legea nr. 164/2014
DECIZIE nr. 426 din 21 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 alin. (2), art. 10 şi art. 11 din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Editura Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276492_a_277821]
-
aprilie 2015 , că înțelesul acestei noțiuni este unul larg, ce include și urmărirea penală, ca primă fază a procesului penal. Prin urmare, dispozițiile art. 53 din Legea fundamentală nu sunt încălcate. Pe de altă parte, instanța de contencios constituțional a statuat că art. 53 din Constituție nu poate avea o existență de sine stătătoare, ci trebuie corelat cu un alt text constituțional care să reglementeze un drept sau o libertate fundamentală ( Decizia nr. 1 din 12 ianuarie 2010 ). Un asemenea raționament
DECIZIE nr. 542 din 12 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 250 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276026_a_277355]
-
vedea, de exemplu, markt intern Verlag GmbH și Klaus Beermann împotriva Germaniei, 20 noiembrie 1989, pct. 33, seria A nr. 165; și Sosinowska împotriva Poloniei, nr. 10.247/09, pct. 70, 18 octombrie 2011). Prin urmare, Curtea este competentă să statueze cu caracter definitiv asupra chestiunii de a ști dacă o "restrângere" poate fi reconciliată cu libertatea de exprimare protejată de art. 10 (a se vedea Tușalp împotriva Turciei, nr. 32.131/08 și 41.617/08, pct. 41, 21 februarie
HOTĂRÂRE din 19 ianuarie 2016 în Cauza Aurelian Oprea împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276053_a_277382]
-
personalul angajat pe funcții de execuție nu poate constitui un argument care să fundamenteze încălcarea art. 16 din Constituție, întrucât cele două categorii de personal - directori/directori adjuncți, respectiv personal de execuție - se află în situații diferite. Curtea Constituțională a statuat prin numeroase decizii că principiul egalității nu înseamnă uniformitate, așa încât, dacă la situații egale trebuie să corespundă un tratament egal, la situații diferite tratamentul juridic nu poate fi decât diferit. De aceea, nu sunt excluse, ci, dimpotrivă, sunt admise soluții
DECIZIE nr. 571 din 12 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 18 alin. (3) din Legea nr. 356/2003 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Institutului Cultural Român. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276189_a_277518]
-
raporturi juridice consumate sau intrate sub autoritatea de lucru judecat anterior intrării lor în vigoare. Cât privește posibila nesocotire a principiului egalității în fața legii, prevăzut de art. 16 din Constituție, Avocatul Poporului reamintește jurisprudența Curții Constituționale prin care s-a statuat că situația diferită în care se află cetățenii în funcție de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi asociată cu încălcarea principiului amintit și că reglementările juridice succesive pot prezenta în mod firesc diferențe determinate de condițiile obiective în
DECIZIE nr. 388 din 14 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 teza a doua raportate la cele ale art. 1 alin. (2) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, astfel cum au fost modificate prin art. I pct. 1 din Legea nr. 368/2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276198_a_277527]
-
ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. 9. Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, sens în care reține că prevederile referitoare la principiul constituțional al "deconcentrării serviciilor publice" statuat prin art. 120 alin. (1) din Constituție și definit potrivit legislației în vigoare, nu au incidență în prezenta cauză, iar problemele sesizate apar ca fiind aspecte de interpretare și aplicare a legii, care se soluționează de către instanțele judecătorești competente potrivit
DECIZIE nr. 386 din 14 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 6 din Legea serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276143_a_277472]
-
Avocatul Poporului consideră că prevederile art. 6 din Legea nr. 51/2006 sunt constituționale. Reține că autorul excepției își motivează critica de neconstituționalitate prin compararea soluțiilor legislative consacrate de două acte normative distincte. Or, în jurisprudența Curții Constituționale, s-a statuat că examinarea constituționalității unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestuia cu dispozițiile constituționale pretins a fi încălcate, iar nu compararea mai multor prevederi legale între ele și raportarea concluziei ce ar rezulta din această comparație la dispoziții ori
DECIZIE nr. 386 din 14 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 6 din Legea serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276143_a_277472]
-
constată că, analizând o critică de neconstituționalitate identică, a respins excepția de neconstituționalitate, prin Decizia nr. 424 din 9 iunie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 636 din 21 august 2015. Cu acel prilej, Curtea a statuat că, potrivit noului Cod de procedură penală, recursul a devenit o cale extraordinară de atac, denumită recurs în casație, ce are ca scop controlul legalității hotărârilor judecătorești definitive, finalitatea acestuia fiind aceea de a înlătura erorile de drept comise de
DECIZIE nr. 490 din 30 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 436 alin. (1), art. 438 şi art. 440 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276148_a_277477]
-
juridice trebuie să le îndeplinească, Curtea reține că dispozițiile de lege criticate sunt redactate într-o manieră clară, lipsită de orice echivoc, de natură să satisfacă aceste exigențe, în acord deplin cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, care a statuat, de exemplu, prin Hotărârea din 20 mai 1999, pronunțată în Cauza Rekvenyi împotriva Ungariei, că previzibilitatea consecințelor ce decurg dintr-un act normativ determinat nu poate avea o certitudine absolută, întrucât, oricât de dorită ar fi aceasta, ea ar da
DECIZIE nr. 564 din 12 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 61 alin. (3)-(5) şi ale anexei nr. 5 lit. a)-o) din Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276152_a_277481]
-
Hotărârea din 24 mai 2007, pronunțată în Cauza Dragotoniu și Militaru-Pidhorni împotriva României, precum și hotărârile din 25 mai 1993 și din 20 mai 1999, pronunțate în cauzele Kokkinakis împotriva Greciei și Cantoni împotriva Franței, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că însemnătatea noțiunii de "previzibilitate" depinde în mare măsură de contextul textului de lege, de domeniul pe care îl acoperă, precum și de numărul și calitatea destinatarilor săi. Previzibilitatea legii nu se opune ca persoana interesată să fie nevoită să recurgă
DECIZIE nr. 564 din 12 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 61 alin. (3)-(5) şi ale anexei nr. 5 lit. a)-o) din Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276152_a_277481]
-
10/2013 , prin Decizia Curții Constituționale nr. 528 din 12 decembrie 2013 , subzist�� și în privința prevederilor de lege criticate. Cu toate acestea, Guvernul și Parlamentul au nesocotit Decizia nr. 528 din 12 decembrie 2013 , emițând acte normative care încalcă cele statuate de Curtea Constituțională: faptul că nu este permisă sistarea plății despăgubirilor sau instituirea unei a doua eșalonări a plății acestora. De asemenea, atât timp cât art. 11 alin. (3) din Legea nr. 164/2014 dispune suspendarea de drept a tuturor procedurilor de
DECIZIE nr. 430 din 21 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 10/2014 privind unele măsuri temporare în vederea consolidării cadrului normativ necesar aplicării unor dispoziţii din Legea nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi din Legea nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Editura Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, precum şi ale art. 10 alin. (1), (2), (3) şi (6) şi ale art. 11 alin. (3) din Legea nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Editura Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276288_a_277617]
-
menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. 22. Distinct de cele reținute în deciziile menționate, Curtea reține, cu acest prilej, că garanția de bună conduită trebuie restituită dacă nu s-a reținut un comportament necorespunzător al contestatarului, așa cum a statuat prin Decizia nr. 5 din 15 ianuarie 2015 , prin care a admis excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 271^2 alin. (1) și (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006 . Acesta reprezintă un argument suplimentar în sprijinul
DECIZIE nr. 476 din 30 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 271^1 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275883_a_277212]
-
trebuie să fie competentă să analizeze atât aspectele de fapt, cât și pe cele de drept ale cauzei. Arată că, prin Hotărârea din 10 mai 2001, pronunțată în Cauza Z și alții împotriva Marii Britanii, paragraful 93, Curtea de la Strasbourg a statuat faptul că dreptul la un proces echitabil nu este un drept absolut, acesta putând fi supus unor restricții legitime. Dispozițiile art. 434 alin. (1) teza întâi din Codul de procedură penală sunt, așadar, în acord cu prevederile care reglementează dreptul
DECIZIE nr. 540 din 12 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 434 alin. (1) teza întâi din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276241_a_277570]
-
alin. (2) din Legea nr. 47/1992 , "Sunt neconstituționale prevederile actelor [...] care încalcă dispozițiile sau principiile Constituției", alin. (3) al aceluiași articol stabilind că instanța constituțională "se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată [...]". Curtea Constituțională a statuat în repetate rânduri că nu intră în atribuțiile sale cenzurarea aplicării legii de către instanțele judecătorești, controlul judecătoresc realizându-se exclusiv în cadrul sistemului căilor de atac prevăzut de lege. În acest sens, potrivit art. 126 alin. (1) din Constituție, "Justiția se
DECIZIE nr. 340 din 24 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 129 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276250_a_277579]
-
din 20 iunie 2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 598 din 11 iulie 2006). Or, profesioniștii nu se află în aceeași situație cu aceea a consumatorilor. 55. De altfel, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a statuat în Ordonanța din 16 noiembrie 2010, pronunțată în Cauza C76/10 Pohotovost s.r.o. împotriva Iveta Korckovska, punctul 37, că "potrivit unei jurisprudențe constante, sistemul de protecție pus în aplicare prin Directiva 93/13/CEE se bazează pe ideea
DECIZIE nr. 353 din 24 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 12 şi 13 din Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesionişti şi consumatori. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276197_a_277526]
-
26 octombrie 2006, pronunțată în Cauza C-168/05, Mostaza Claro, punctul 25)". 56. Prin Hotărârea Curții (Camera întâi) din 26 aprilie 2012, pronunțată în Cauza C-472/10, Nemzeti Fogyasztovedelmi Hatosag împotriva Invitel Tavkozlesi Zrt, Curtea de la Luxemburg a statuat că articolul 6 alineatul (1) din Directiva 93/13 coroborat cu articolul 7 alineatele (1) și (2) din aceasta trebuie interpretat în sensul că nu se opune posibilității ca o constatare a nulității unei clauze abuzive care figurează în condițiile
DECIZIE nr. 353 din 24 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 12 şi 13 din Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesionişti şi consumatori. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276197_a_277526]