15,436 matches
-
(la plural în ) este denumirea modernă dată de către numismați unor monede mici, subțiri, din argint, emise în Imperiul Roman începând cu secolul al IV-lea. Emiterea ei a fost făcută pentru stabilizarea sistemului monetar roman. Denumirea monedei "siliqua" provine de la unitatea de măsură romană, cu același nume, "siliqua". Aceasta provine de la sintagma latină
Siliqua () [Corola-website/Science/316996_a_318325]
-
românilor din Basarabia a cunoscut primele ei succese importante. Greve și manifestații de stradă au avut loc și în Chișinău. Zamfir C. Arbore, împreună cu P.Cazacu, au tipărit la Geneva în anul 1905, periodicul „Basarabia” în limba latină, pe hârtie subțire, format mic, tocmai pentru a putea fi răspândit prin corespondență. Mai târziu, P.Cazacu avea să declare că fondurile necesare pentru punerea în funcțiune a acestei întreprinderi au fost oferite de Banca Națională. Au apărut în total șase numere ale
Mișcarea de eliberare națională a românilor din Basarabia () [Corola-website/Science/328854_a_330183]
-
În primele două săptămâni puii sunt acoperiți și îngrijiți de către femelă; în următoarele două săptămâni, femela rămâne în apropierea cuibului alimentând puii; în acest timp, hrana este procurată numai de mascul. Prima îmbrăcăminte a puilor este formată de un puf subțire și lung, smântâniu până la maro-cenușiu, și este mai întunecat pe aripi și târtiță și mai deschis pe beregată. A doua haină este formată din puf mai lung și mai lânos. Primele pene apar la pui la aproximativ o lună. Puii
Codalb () [Corola-website/Science/329006_a_330335]
-
ossis parietalis") este groasă, dințată și cea mai lungă; se întinde de la bregma la lambda și se articulează cu cea de partea opusă, formând sutura sagitală ("Sutura sagittalis"). Marginea inferioară sau solzoasă ("Margo squamosus"). Porțiunea anterioară a marginii este scurtă, subțire și trunchiată, oblică la exterior și acoperită în parte de aripile mari ale sfenoidului, și se articulează cu marginea superioară (parietală) a aripilor mari a sfenoidului, formând sutura sfenoparietală ("Sutura sphenoparietalis"). Porțiunea mijlocie a marginii inferioare este concavă și acoperită
Osul parietal () [Corola-website/Science/325330_a_326659]
-
Sub acest înveliș în interiorul unei pulpe cărnoase se află bobul de cafea. Este format din două părți aplatizate pe o parte și despărțite de o adâncime longitudinală. Bobul de cafea este de culoare verde în interior, acoperit de o peliculă subțire argintie, peste care se află un înveliș pergamentos de culoare galben-brună. Există și fructe în interiorul cărora se găsește un singur bob de cafea de formă rotundă și care este denumit de cultivatori „Caracoli”. Aceste boabe provin din fructele arbuștilor îmbătrâniți
Arborele de cafea () [Corola-website/Science/325323_a_326652]
-
chirurgicale, majoritatea de chirurgie generală: peste 2000 intervenții pe ficat și căile biliare, cam tot atâtea pe stomac și duoden, 500 intervenții pe colon, 2500 intervenții pe glanda mamara (din care aproape 1000 numai pentru cancer); intervenții pe esofag, intestin subțire, aparat genital feminin, glanda suprarenala, pancreas, etc. Aproape 2000 intervenții au fost pe torace: pe plămân (pneumonectomii, lobectomii, bilobectomii, segmentectomii), pe mediastin (ablații de tumori și chiște), pe pleura (pleurectomii, decorticări pleuro-pulmonare), pe pericard (pericardectomii pentru pericardita constrictiva - 1969), ligaturi
Traian Oancea () [Corola-website/Science/325935_a_327264]
-
mic cu ochi rotunzi de culoare maro închis. Pe frunte prezintă o creastă și o dipsersie de pene albe filoplume care coboară pe gât, spate, coadă și părțile inferioare. Ciocul cormoranului mic adult este scurt, de culoare neagră, gâtul este subțire, prevăzut cu un sac gular. Juvenilii au cioc de culoare gălbuie, pe spate penajul lor este maro închis iar abdomenul și bărbia au o tentă albicioasă. Cormoranii nu prezintă glande uropigiene (glande care se găsesc la majoritatea păsărilor acvatice în
Cormoran mic () [Corola-website/Science/326006_a_327335]
-
părul de pe cap lung. Femelele au sânii ceva mai proeminenți în contrast cu sânii aproape plați ai altor maimuțe, deși nu atât de mari ca și cei ai oamenilor. Bonobo are de asemenea partea superioară a corpului zveltă cu umerii înguști, gâtul subțire iar picioarele sunt lungi în comparație cu cimpanzeul obișnuit. Bonobo sunt atât terestre și arboricole. Locomoția terestră este caracterizat de mersul patruped. Mersul biped a fost înregistrat în mai puțin de 1% din locomoția terestră din sălbăticie, în timp ce în captivitate există o
Bonobo () [Corola-website/Science/324873_a_326202]
-
se opun planului. Un consorțiu marțian îl abordează pe Morgan pentru a dezvolta conceptul liftului pe Marte, ca parte a unui program vast de terraformare. Pentru a demonstra viabilitatea proiectului, Morgan leagă o stație orbitală de Taprobane printr-un cablu subțire de ‘hiperfilament’. Unul dintre călugării mănăstirii, un fost astrofizician și geniu al matematicii, încearcă să saboteze demonstrația creând un un uragan artificial cu ajutorul unui satelit meteorologic. Tentativa sa este încununată de succes, dar printr-o ironie a sorții, uraganul împrăștie
Fântânile Paradisului () [Corola-website/Science/324402_a_325731]
-
ca și subiectul ales”, pe care o caracterizează astfel: „În ciuda faptului că include unu-două fire narative neplauzibile, câștigătoarea premiilor Hugo și Nebula este o poveste frumos scrisă despre nevoia omenirii de a atinge - ad literam - stelele și despre granița subțire dintre geniu și megalomanie. Ea reprezintă, de asemenea, romanul de bază în ceea ce privește «liftul spațial», un concept care a fost la modă o vreme prin anii '80 în cercurile SF.”
Fântânile Paradisului () [Corola-website/Science/324402_a_325731]
-
capătul căruia se află petrolul. Această transformare în zonele fosilifere s-a blocat într-o fază incipientă. Cernute foarte fin, sedimentele s-au depus peste corpurile ființelor, generând o rocă deosebită care se desface sub muchia ciocanului geologic în foi subțiri - asemenea foilor unei cărți. Fauna marină fosilă găsită aici este foarte bogată, acoperind toate nișele ecologice disponibile - de la apele de litoral până la cele mai adânci zone propice vieții. Astfel numai Profesorul Ion Th. Simionescu (întemeietorul școlii paleontologice românești) a descris
Locul fosilifer Agârcia () [Corola-website/Science/327411_a_328740]
-
Tigveni, Curtea-de-Argeș, Valea Faurului, Poienari, Jugur și Ungureni. Extremitatea sudică a acestei regiuni este ocupată de Romanian, când se termină sedimentarea din zona subcarpatică și lacul pliocen este umplut cu nisipuri gălbui, argile și marne în care se găsesc strate subțiri de lignit. Zona Romanianului (levantinului) este afectată de cutări și include o parte din ’’pietrișurile de Cândești’’ alcătuite din șisturi cloritice, cuarțite, gresii cuarțitice, gnaise și micașisturi, ce apar pe platoul Grui de la Câmpulung, pe versantul nordic al masivului Ciocanu
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
Dog Mendoza") este un serial pentru copii creat de Scott Musgrove și produs de TMO Loonland, Sunbow Entertainment și Cartoon Network Europe. Serialul urmărește aventurile lui Mendoza, un câine incredibil de obez de forma unei mingi cu picioare mici și subțiri. Celelalte personaje sunt Puștiul costumat, Piranha Mae și Băiatul ceapă. Grupul încearcă să lupte împotriva crimei în cartierul fictiv "Cartierul X" și încearcă să caute după justiție dar adesea eșuează în mod umoristic. Desenul a durat până în 2001. Este prima
Mendoza, câinele grăsan () [Corola-website/Science/327453_a_328782]
-
sau mii de metri. Din acest gen de nori pot cădea precipitații care se evaporă înainte de a atinge solul (virga) sau ploaie slabă. Norii pot fi compuși din cristale de gheață. În unele varietăți compuse din cristale de gheață, foarte subțiri, cristalele de gheață se pot transforma rapid în picături de apă. Mărimea cristalelor de gheață tinde să creasca odată cu altitudinea. Oamenii de știință au descoperit faptul că la nivelele superioare ale norilor Altostratus, cristalele de gheață tind să fie hexagonale
Altostratus () [Corola-website/Science/327484_a_328813]
-
din California și-au manifestat un mare interes în ceea ce privește acest aspect, astfel că, în anul 2003, au arătat că, calotele polare ale planetei în cauză sunt constituite aproape în întregime din apă înghețată iar gheața carbonică reprezintă doar un strat subțire aflat la suprafață, îngroșându-se și subțiindu-se în funcție de sezon. Un fenomen numit furtună de gheață uscată a aparut în regiunile polare de pe planeta Marte. Aceasta poate fi comparată cu furtunile de pe planeta Pământ, dioxidul de carbon cristalin luând locul
Gheață carbonică () [Corola-website/Science/327487_a_328816]
-
clorură de amoniu, 6 g de bicarbonat de sodiu și 1 litru de oțet, încălzit la 90°C. Foaia de tablă de cupru prelucrată se pensulează cu această substanță de 10 ori, după care se pulverizează peste ea un strat subțire de ceară de albine. După câteva ore, lucrarea se lustruiește cu o bucată de material moale, după care se execută ultima finisare, folosind o radieră de bună calitate, cu ajutorul căreia se șlefuiesc părțile care trebuie scoase mai mult în evidență
Metaloplastie () [Corola-website/Science/327508_a_328837]
-
capătul căruia se află petrolul. Această transformare în zonele fosilifere s-a blocat într-o fază incipientă. Cernute foarte fin, sedimentele s-au depus peste corpurile ființelor, generând o rocă deosebită care se desface sub muchia ciocanului geologic în foi subțiri - asemenea foilor unei cărți. Fauna marină fosilă găsită aici este foarte bogată, acoperind toate nișele ecologice disponibile - de la apele de litoral până la cele mai adânci zone propice vieții. Astfel numai Profesorul Ion Th. Simionescu (întemeietorul școlii paleontologice românești) a descris
Locul fosilifer Cernegura () [Corola-website/Science/327507_a_328836]
-
apă de la robinet, iubește sucul de grapefruit, iar într-unul din episoade a băut 300 de căni de cafea. Pe plan extern, Fry este un tânăr obișnuit: are părul roșcat-brun, pe care îl poartă ciufulit, nu este gras, dar nici subțire și de înălțime medie. Îmbrăcat de obicei în blugi albaștri, adidași negri cu margini albe, cămașă albă și un sacou scurt cu buzunare. La ocazii speciale, Fry poartă și smoching. În general, Fry este întruchiparea americanului mediocru al secolului al
Philip J. Fry () [Corola-website/Science/326973_a_328302]
-
inferior, "Sulcus precentralis inferior"). Șanțul precentral limitează anterior girusul precentral; el ia naștere jos în unghiul format de ramura ascendentă și ramura posterioară a șanțului lateral, de care este întotdeauna separat de un pliu anastomotic mai mult sau mai puțin subțire, situat uneori adânc în șanțul lateral - pliul de inserție a girusului frontal inferior pe girusul precentral (partea operculară a girusului frontal inferior). De aici, șanțul precentral se îndreaptă oblic în sus și înapoi, paralel cu șanțul central Rolando, dar ajunge
Șanțul precentral () [Corola-website/Science/327005_a_328334]
-
înghesuite. Frunzele de pe tulpină sunt tot înguste, scurte și grupate în 2-3 perechi. Are numeroase flori, de culoare albă, grupate în mănunchiuri dese la capătul superior al tulpinii. Florile sunt rotunde, ca niște măciulii. Corola are cinci petale. Staminele sunt subțiri și lungi. Ipcăriga de stâncă înflorește în lunile iulie-august. În România, ipcăriga de stâncă crește pe stâncile calcaroase din munții Bârsei, Bucegi, Buzăului, Ceahlău, Ciucașului, Ciucului, Giurgeului, Retezatului. Uneori crește și în etajul subalpin. Este o plantă endemică pentru Carpații
Ipcărigă de stâncă () [Corola-website/Science/323523_a_324852]
-
sau apendicele vermiform; de asemenea apendicele cecal [sau caecal]; de asemenea vermix) este un tub cu terminație oarbă conectat la cecum, din care se dezvoltă embriologic. Cecumul este o structură a colonului asemănătoare unei pungi, localizat la joncțiunea dintre intestinul subțire și intestinul gros. Termenul „vermiform” vine din latină și înseamnă „în formă de vierme”. La mamifere, apendicele vermiform ("appendix vermiformis") este o prelungire a cecului, în formă de tub închis la un capăt sau vermiform (de unde și numele). La om
Apendicele vermiform () [Corola-website/Science/323575_a_324904]
-
bună. Se consumă și proaspătă, dar se pregătește mai ales sărată. Babușca poate fi prinsă de către pescarii sportivi cu momeli naturale: rame, viermuși, pâine, mămăligă, folosind o undita telescopica de 4 - 5 m, cârlig mic nr. 14 - 16 și fir subțire 0,10 - 0,12.
Babușcă () [Corola-website/Science/323633_a_324962]
-
a zăpezii duce la înmuierea solului, favorizând solifluxiunile și șiroirea. Procesele sunt mai eficace la sfarsitul iernii mai ales în regiunile latitudinilor medii. Acțiunea vântului (eolizația) este legată de ariditatea climatului, ce impune un covor vegetal redus și o pătură subțire și discontinua de zăpadă. În plus apar elemente fine, uscate, ușor de deplasat. Vântul inarcat cu nisip, cu zăpadă și cristale de gheață acționează prin coroziune și deflație, adică izbește cu putere și șlefuiește proeminentele rocilor, lărgește spărturile, spulberă materialele
Relief periglaciar () [Corola-website/Science/323639_a_324968]
-
uneori încă din Pleistocen. În timpul verii, în ultimul caz apare un strat dezghețat - molisolul; aici procesele periglaciare sunt foarte active. Pergelisolul se extinde în N Canadei, Alasca, Groenlanda, Spitzberg, Asia Centrală și de nord-est. În sudul tundrei el devine discontinuu și subțire. Atinge grosimi diferite, între 150-300 m în Spitzberg și 600 m în Siberia. Este legat de regiunile fără zapezi abundente și cu temperaturi scăzute (media anuală sub 2șC). A.I. Popov distinge două tipuri: pergelisol epigenetic dezvoltat prin pătrunderea gerului pe
Relief periglaciar () [Corola-website/Science/323639_a_324968]
-
distinge două tipuri: pergelisol epigenetic dezvoltat prin pătrunderea gerului pe adâncimi mari și înghețarea apei în toate spațiile din depozitele argilo-maloase; pergelisol singenetic rezultat prin acumularea treptată de depozite aluviale concomitent cu înghețarea lor. În primul caz rezultă o rețea subțire de vine de gheață, iar în al doilea o rețea mult mai groasă ce leagă blocuri mari de gheață. Molisolul reprezintă un orizont supus înghețului și dezghețului sezonier, variază în grosime de la câțiva decimetri până la 6-7 m (în zona pergelisolului
Relief periglaciar () [Corola-website/Science/323639_a_324968]