18,686 matches
-
ridicat peste vârfurile urechilor și atârnându-i până aproape de călcâie. O răsucise așa, de unde mai devreme vorbise de o manifestație. Îi era frică, desigur, nu prea le inspiram Încredere și eram oricum niște necunoscuți pentru el și pentru tot grupul. Tăceau și ne priveau pe sub băștile și căciulile trase până-n sprâncene cu o ostilitate abia reținută. Parcă ar fi așteptat să coborâm din tramvai și să ne vedem de drum. Nu aveam ce căuta printre ei și-n discuția lor, și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
suntem poporu’, restu’ s-o mai fi vărsat pe drum. Ba uite acolo În față și două femei cu copii În brațe și pe tipul ăla care-și rupe cămașa de pe el și rage cu pieptul dezgolit În fața armelor, mmmmâââomoarămmmââî! Tăceau. Țăcăneau din Încărcătoare, armau și ocheau. Și pe urmă au tras! Futu-le morții-n gât de jeguri nemernice și să le fie țărâna În ciorba copiilor și părinților lor, pentru c-au tras În popor! Dar nu vor avea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
ăla și n-am să mai găsesc În veci ce caut, pe tăticu’ meu contabuilul de cursă lungă, cu fruntea răcindu-se și dând În clocot În ritmul sacadat al pompei hidroforului, Tatăl nostru carele ești În ceruri, oh, Tatăl nostru Ceresc... Taci că ăsta-i al meu! L-am găsit! Era un puști scheletic la vreo cincisprezece ani, În bermude negre și maiou galben, cu o tavă de clătite acoperite cu celofan pe care o ducea cu amândouă mâinile, sprijinind-o cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
brațe, și să-i dezmierzi... să-i dezmierzi, pe acei copii... mari, la vârsta senectuții. Preț... de un ceas, ne-am povestit mai mult din priviri... și cu gândul... decât cu vorbe. Așa poate cinsteam mai cum se cuvine trecutul... Tăcând. Poate, am fi spus mult mai multe, acolo sub „Tei”, dar, vorbele-s prea sărace să înfățișeze faptele, așa cum au fost...” Vorba n-are puterea faptei...!” a spus cineva... Pentru o clipă, am închis ochii și, i-am văzut pe
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
va întâmpla..!”, fură risipite de glasul tremurat al Părintelui Director, care continuă... „... Luminează, Doamne, calea omenirii și fă ca învățăturile Tale să fie ascultate și de cei care au uitat că numai iubirea de oameni e calea firească a propășirii...” Tăcu o clipă, își șterse ochii din dosul ochelarilor rotunzi ca două rotițe, și reluă... glasul îi deveni mai grav și mai coborât. „... Dragi elevi!.. începând de astăzi, cursurile școlii se întrerup până după refugiu.. Trebuie să ne părăsim școala, locurile
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
se pare că ne-am aventurat prea mult, dom’le! își continuă el ideea. Expedițiile vaste, întotdeauna au fost riscante... Să ne amintim de Campania în India a lui Alexandru Machedon 1 , ori, a lui Tamerlan 2 , în China... ș.a. Tăcu o clipă și-și șterse sudoarea de pe frunte cu o batistă mare, tărcată, apoi, continuă rar și grav. Astăzi, dom’le, asistăm la un război uriaș... purtat de armate ale căror efective se ridică la milioane de luptători, pe un
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
plin de stele. Forfota zilei în sat s-a potolit. Noaptea cuprindea încet-încet... tot înconjurul. Elevii seminariști stăteau în jurul focului... Focul pâlpâia în fum, și din când în când, împroșca văpăi într-o ploaie de scântei dănțuitoare. Toți tac... și, tac apăsați de tristețe și îngrijorare... Știrile de pe frontul de la Iași îi îngrijorează mult. Se uită adânc în inima focului... O vreme n-au scos o vorbă, sperau ca printro vrajă... un miracol, să comunice cu cei de acasă... Pe chipul
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
ațintită în foc. Sub cerul albastru, înstelat, pe Lună plină, nu existau decât numai ei... și focul din fața lor, cu gândul la cei rămași acasă... cu gândul la Moldova... la școala lor. Greerii și ei țârâie prin iarbă împrejur, apoi tac o vreme, ascultă și iar încep... Primii cocoși se aud cântând... S-a intrat în a doua zi de „Probejenie”, cum se mai zice zilei de Înălțarea Domnului. Când berzele se pregătesc să se călătorească, după ele urmând cocoarele, apoi
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
mai ales nefericirea. Seminariștii își cântau, în seara aceea... nefericirea lor. Numai omul în suferință și chinuri lăuntrice o pricepe. Glasul lor cald se înălța tot mai grav, ca o rugăciune, cu modulații ca un suspin, spre înaltul slăvii. Au tăcut... Acordurile dumnezeiești s-au pierdut undeva în ceruri, lăsând în urmă zvonuri de păreri de rău ca niște vise triste. Cu chipul în bătaia focului și a lunii, fiecare părea ca cioplit în piatră cu dalta... Doar ochii, care clipeau
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
în ceruri, lăsând în urmă zvonuri de păreri de rău ca niște vise triste. Cu chipul în bătaia focului și a lunii, fiecare părea ca cioplit în piatră cu dalta... Doar ochii, care clipeau în răstimpuri, le erau vii. Toți tac și privesc cerul... „Rușii au rupt frontul la Iași!.. le revine mereu în suflet, ca un refren... Liniile de apărare, n-au mai rezistat..!”. Și greierii tac... Lucește o stea... și alta lucește... Fiecare își caută steaua lui... destinul... soarta
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
piatră cu dalta... Doar ochii, care clipeau în răstimpuri, le erau vii. Toți tac și privesc cerul... „Rușii au rupt frontul la Iași!.. le revine mereu în suflet, ca un refren... Liniile de apărare, n-au mai rezistat..!”. Și greierii tac... Lucește o stea... și alta lucește... Fiecare își caută steaua lui... destinul... soarta lui. Și tac... și iar tac. Greierii nu îndrăznesc să țârâie. Primii cocoși se auziră cântând la o casă din apropiere, apoi, alții... și, alți cocoși se
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
septembrie sosi și în același timp, în inima Banatului și Ardealului, se răspândiseră din nou zvonurile, ca un vânt rece, că: „vin rușii.. vin rușii !”, dar, de această dată chiar veneau. Nemții se retrăseseră spre granița ungară. Ulițele satului erau tăcute, ca pustii, nici un semn de viață nu se mai auzea... Totul părea ca mort. Localnicii rămași se ascunseseră în pivnițe și prin grădini. Tunurile, care au bubuit zile întregi, se auzeau când și când. Veni și octombrie... Vântul toamnei, mângâia
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
decât cele pe care le poate înțelege mintea noastră; căci, altfel cum am putea trăi de îndată ce am înțelege că viața, așa cum ni se pare că este, nu are sens!” Acolo, în tranșee a învățat să știe ce gândesc oamenii când tac, când mint sau când se căznesc să spună adevărul, și nu-l găsesc. Câte lucruri imposibile se întâmplă... câte?!, spuse el abia șoptit. Monstruosul fascinează în aceeași măsură, ca și sublimul!”, părea ca-și vorbește doar, sieși. „ Ah, da!..mă
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
bătrânul printre lacrimi, a lu’ Bojoagă, țâganu’, care o fost argat la voi și l-ați omenit.. o fost cel mai rău... acu-i mare comunist. Căpitanul Baltă tresări cu toată ființa lui, și, cu fălcile încleștate ca să nu urle.. tăcu și ascultă până la capăt supliciul... Dar, ce față înfricoșătoare avea el... e cu neputință a fi înfățișată în cuvinte. Se ridică, sărută mâna bătrânului și,fără nici o vorbă plecă. În piept inima i se zbătea să-i iasă, și s-
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
ce-ți înduioșează sufletul. Sub cerul albastru, înstelat, pe Lună plină, nu existau pe pământ, decât numai ei, și focul din fața lor, cu gândul la cei de acasă.. la libertate.. la dreptate.. Greerii, și ei țârâiau prin iarbă împrejur, apoi tăceau o vreme.. ascultau, și iar începeau. În seara aceea, camarazii lui Baltă nu cântau... nici greierii nu se auzeau țârâind.. Erau tăcuți, fiecare retrăia în el însuși, cu ochii pierduți în spuză, viața lui. Căpitanul întârzia să vină, și, îngrijorarea
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
cu gândul la cei de acasă.. la libertate.. la dreptate.. Greerii, și ei țârâiau prin iarbă împrejur, apoi tăceau o vreme.. ascultau, și iar începeau. În seara aceea, camarazii lui Baltă nu cântau... nici greierii nu se auzeau țârâind.. Erau tăcuți, fiecare retrăia în el însuși, cu ochii pierduți în spuză, viața lui. Căpitanul întârzia să vină, și, îngrijorarea crescu și se săpa adânc pe chipurile lor. Își citeau limpede, unul în sufletul celuilalt ceea ce simțeau în clipa aceea, dar le
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
și-și frânse gândul, mușcându-și buzele la sânge. Toți se strânseră într-înșii, călcați pe același gând... și, o ură fără margini, mocnită, de răzbunare li se putea citi în ochi. Și, adâncindu-se mai departe, în gândurile lor, tăceau... tăceau, și, scormoneau cu ochii mai adânc în șperlă, de parcă acolo ar fi aflat adevărul și dreptatea... O clipă, trase cu urechea înspre pădurea din vale, ca jivinele la pândă.. Nici o suflare... Pădurea părea pustie, doar... tăcerea codrilor cu clătinarea
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
și frânse gândul, mușcându-și buzele la sânge. Toți se strânseră într-înșii, călcați pe același gând... și, o ură fără margini, mocnită, de răzbunare li se putea citi în ochi. Și, adâncindu-se mai departe, în gândurile lor, tăceau... tăceau, și, scormoneau cu ochii mai adânc în șperlă, de parcă acolo ar fi aflat adevărul și dreptatea... O clipă, trase cu urechea înspre pădurea din vale, ca jivinele la pândă.. Nici o suflare... Pădurea părea pustie, doar... tăcerea codrilor cu clătinarea frunzelor
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
din inima muntelui... continuă Cârțu, ca o rugăciune. El, altfel pricepe răgetul cerbului, ori al ursului... ori susurul de izvor, foșnetul frunzei, foșnetul tainic al pădurii... El le știe limba, el privește natura vie, drept în față, ca pe Dumnezeu..!”.. tăcu o clipă, și adăugă abia auzit... „El e altfel decât noi..!”. Îl iubea mult pe Gheorghiță a lu’ Baltă, încă din copilărie, și acum l-a urmat fără nici o șovăială. Au colindat zi și noapte toți munții... uneori stăteau muți
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
la rând. În dormitor se înstăpâni o liniște, că fiecare își număra bătăile inimii. A trecut timp... mult timp, dar nimeni n-a știut cât a trecut.. de când colegul nostru a isprăvit povestea lui Baltă, „luptătorul din munți”, și a tăcut. În tăcerea aceea, din dormitor, care-ți făcea să ți tremure inima... dintr-un colț al dormitorului, se auzi glasul stins și tremurat al lui Constantinescu... „ - Și... ce-a mai fost, cu..?!”, glasul lui părea a fi înecat de lacrimi
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
grav.. dar, mulți dintre noi n-am auzit ce-a spus, ca introducere, despre prefaceri, schimbări în țară etc.. etc. „.. Ca urmare a reformei învățământului, continuă Sfinția Sa, prin planul de învățământ, începand de la toamnă... noul an școlar .. 1948-1949.. dragi elevi... Tăcu o clipă.. lungă, lungă.. care părea nesfârșită, și, pe un ton cât se putea de grav, termină fraza.. Școala noastră, Seminarul Veniamin Costache.. se desființează..!”. Vru să pară calm și stăpân pe sine, dar în sufletul său, era o adevărată
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
din nou să învățați..!”. Așa începu profesorul de greacă-veche, calm rar, grav.. fără să ne scape din ochi. „Pentru că părinții voștri... sfinții voștri părinți, fac mari sforțări să vă țină la școală.!”, adăugă el cu mai multă fermitate în glas. Tăcu o clipă, ne privi îndelung, cu o privire posomorâtă... tristă, apoi, cu o voce molcomă, mai caldă ca la început continuă. Am să vă povestesc ceva.. ceva, care...”, dar, noi n-am auzit ce-a spus, pentru că a vorbit prea
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
al lui. „..Țân minti.. că mama rămăsese văduvă de război, cu patru copchii, tăț mititei... eu aveam 11 ani, eram cel mai răsărit. Dealtfel, mama era o femeie tare și curajoasă, anii de văduvie, sărăcia și nevoile au întărit o..” Tăcu iar, pentru o clipă.. poate, ca șă-și înghită lacrimile, apoi adaugă în șoaptă, abia auzit. „.. Mama... mama era o sfântă !.. Da, era o sfântă..!” și iar tăcu. „De o bună bucată de vreme, o rodea un gând... Vorbele învățătorului nu
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
femeie tare și curajoasă, anii de văduvie, sărăcia și nevoile au întărit o..” Tăcu iar, pentru o clipă.. poate, ca șă-și înghită lacrimile, apoi adaugă în șoaptă, abia auzit. „.. Mama... mama era o sfântă !.. Da, era o sfântă..!” și iar tăcu. „De o bună bucată de vreme, o rodea un gând... Vorbele învățătorului nu-i dădeau pace..”.. dă-l, leli Ioană pe Gheorghe la școală... dă-l, leli, că-i tare silitor și are cap sănătos..!” Se frământa sărmănica de ea
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
sub bărbie, fără să scoată o vorbă, iar eu depănam mărunțel pe lângă dânsa. Când m-am uitat în sus, la dânsa, mi s-o părut că râde, dar pe obraz îi curgeau șiroaie de lacrimi..!”. Și, profesorul nostru, de greacă-veche, tăcu o vreme, poate.. ca să-și înghită lacrimile, apoi, după ce-și drese glasul continuă. „Pe aproape de amiază, am ajuns la iarmaroc, la târgu de vite. Acolo n-am zăbovit mult.. mama, de ani buni capul casei, și bărbat și femeie
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]