16,850 matches
-
14 noiembrie 1927, cu mare succes, asistând și directorul Teatrului, Mihai Sadoveanu, care mi-a zis (făcându-mi-se și mie cinstea de a fi În loja lui) „e admirabilă bătrânica”. Nora Niculescu-Marinescu, artistă de operetă de mare răsunet În tinerețea ei, (soția avocatului Gogu Niculescu) din Fălticeni, cu locuința pe Strada Mare colț cu str. Vârnav, lângă „Adormire”, i-a dat o masă la care au fost invitați intelectualii târgului. Nora a cântat din „Fetița dulce”, piesa ei de glorie
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Gafița, care, de fapt, nu aduce absolut nimic nou. 594 La vremea respectivă, n-am realizat la ce se referea prof. Virgil Tempeanu. 595 „Oculta” de care pomenește prof. Tempeanu, s-ar putea reduce - cred - la câteva persoane, oponente În tinerețe, dar acum prinse de grijile bătrâneței și ale bolilor... 955 Este foarte bine pentru Muzeul, pe care l-ai Întemeiat și-l conduci, faptul că legi cunoștințe atât de valoroase, care pot folosi și În viitor. Dacă nu mă Înșel
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
multă muncă, pricepere, căldură, dragoste chiar, În rândurile matale. M-a uimit ampla documentare. Sunt lucrări, pe care le-am uitat; dar talentul și pasiunea matale de cercetător le-a descoperit și mi-au făcut plăcere, aducându-mi aminte de tinerețea mea Îndepărtată. E admirabil procedeul, că ai Început cu „Istoria literaturii germane”, punând, de la Început, În temă pe cititorii care, nu știu, dacă nu vor fi numai membrii familiei și câțiva prieteni, căci, după cum i am scris și d-lui
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Fălticeni, cu casa la curba de ieșire spre Suceava. Iubitor de cultură, prieten al prof. Tempeanu. 610 Elena Calistru, prof. univ. laureată a Premiului de Stat. Chimistă. Colaboratoare a acad. Cristofor Simionescu. Azi decedată. 611 Reuven Rubin, a locuit În tinerețe În Fălticeni. Pictor, pionier al noului stat Israel. Fost ambasador la București. Unul din cei mai mari artiști ai Israelului. 612 Din Fălticeni, pe str. Pleșești-Gane, cuprinsă Între str. Botoșani și str. Matei Millo. 978 Cumnatul meu, pictorul Schweitzer se
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
mea - microroman, cum o numește d. prof. Popa - „Duduia Oli”, din viața de provincie moldovenească de altădată; dar nu mi-au dat nici un semn de viață. Poate nici n-au citit-o). Dl. Prof. Popa laudă acest „păcat mai din tinerețe” al meu, modificat la bătrânețe (mai ales epilogul). Sunt foarte afectat de moartea lui Zaharia Stancu, pe care l-am cunoscut bine În tinerețe, și cu care am colaborat la unele reviste ale lui N. Iorga. Era, pentru marele lui
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
de viață. Poate nici n-au citit-o). Dl. Prof. Popa laudă acest „păcat mai din tinerețe” al meu, modificat la bătrânețe (mai ales epilogul). Sunt foarte afectat de moartea lui Zaharia Stancu, pe care l-am cunoscut bine În tinerețe, și cu care am colaborat la unele reviste ale lui N. Iorga. Era, pentru marele lui talent - om și modest. Am de la el și vicele lui, Laurențiu Fulga o frumoasă felicitare de ziua nașterii mele (În septembrie 10), pe care
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
ar fi făcut orice, ca să se Îndeplinească. Azi, când scriu aceste rânduri, Îmi dau mai bine seama ce a Însemnat pentru el orășelul dintre dealuri, livezile, oamenii cu toate calitățile și păcatele lor. Erau la mijloc 20 de ani ai tinereții, pe care i-a folosit cu dăruire, răspândind În jur lumina culturii. 994 79 C.P. 8120 Buftea-Ilfov, 11 N-brie 1977 Iubite domnule Dimitriu, Cercetând deunăzi printre lucrările mele, dau de ciorna unui articol despre Țara de Sus, pe care
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
trăite de mine, numai de-ți vor folosi Întru câtva. Le-am scris noaptea și grăbindumă, am mai uitat cuvinte, pe care le-am complectat, ca să poți citi. La 88 ani mai tremură mâna, mai treci peste un cuvânt etc. Tinerețea e mare lucru, bătrânețea e grea!! Privitor la conacul Istrate din Rotopănești, acest conac l-au distrus țăranii (...). N-a(u) rămas decât zidurile și camerele de jos, rândul al IIlea 662 complect distrus, iar acolo colectivul se folosește de
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Str. Ghiocei, 7A 678 Dumitru Țanu a vizitat „Galeria”, cu un frate al său, colonel pensionar. Am avut cinstea să le fac ghidajul, cu care prilej mi-am dat seama Încă odată că Muzeul place, că le-a răscolit amintirile tinereții, că sunt atașați de orașul natal și de bună seamă vor face reclamă cunoscuților, pentru a dona documente și piese interesante, noii instituții culturale din casa Lovineștilor. 1016 ȚANU, George 679 1 Cluj, 29 nov. ’74 Stimate Domnule Dimitriu, Întâlnirea
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
culturale, artistice și științifice provenite sau având contacte cu zona „Băii” - Fălticeni, Suceava și apoi ceva similar despre nordul Moldovei: Botoșani, Dorohoi, Iași, Hârlău etc. (C. Petrescu, 700 D na Geta Dimitriu, născută Tomovici, originară din Fălticeni, fusese măritată În tinerețe cu un ofițer, unchi al profesorului George Țanu. Divorțată, s-a recăsătorit. Ea a locuit pe aceeași stradă cu mine și o cunoșteam de când era elevă la Liceul de fete, fiind cu patru ani mai mare ca mine. Femeie de
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
în Banat în anii de după război, în mizerie și foamete. Apoi, m-am înfruptat din anii de democrație populară ținând în stânga felia de pâine cu marmeladă și în dreapta lingura cu untură de pește. Dar pe băncile acelea șubrede ale școlii tinereții mele am visat la o lume dreaptă și îmbelșugată. Zilnic, dascălii mei îmi desenau în frumoase cuvinte paradisul ce ne așteaptă prin anii 60, apoi cândva prin anii 70, apoi pare-se prin anii 80, apoi, după ce vom fi plătit
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
plătit miliardele de datorii, deci prin anul de grație 2000, când voi fi și eu ieșind la pensie în Republica Socialistă România. Dar se pare că ați mai scăpat de-o pensie. Multe economii vă așteaptă. Ca să revin: da, în tinerețea mea credeam sincer în comunism. Am fost omul dumneavoastră, cum s ar zice. Iar pe drum, m-ați pierdut, cum se pierd grăunțele dintr-un sac găurit. Să nu vă faceți însă impresia că acum sunt omul capitalismului. Această societate
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
Ar fi echitabil? Se știe că, pentru a te căsători cu cineva de o altă cetățenie, statul român solicită asentimentul părinților celor care vor s-o facă. Dar nu numai pentru minori, ci chiar pentru oameni trecuți bine de prima tinerețe. Și aceasta nu ca o grijă față de soarta compatrioților, ci tot ca o șicană. Cei ce vor să se căsătorească sunt astfel puși în situația unor iresponsabili mintal care au nevoie de asentimentul rudelor care rămân în țară. În noile
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
Iată însă că, și în acest caz, ca și în multe altele, tenacitatea tipică a stalinismului de a reveni mereu și mereu la aceleași proiecte sinistre, la aceleași planuri absurde de distrugere a trecutului unei țări, la aceleași păcate ale tinereții, cum ar spune un clasic al nostru, această tenacitate tipic stalinistă deci se manifestă din nou, în toată urâțenia și brutalitatea ei. Despre ce este vorba? în urmă cu zece ani, deci în plină revoluție culturală de inspirație maoistă, s-
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
gândește că își leagă numele de o perioadă de mare rușine a acestei țări, că urmașii lui vor pătimi ceea ce îi face astăzi pe alții să pătimească? Ceea ce întreprinde el astăzi este conform cu convingerile sale comuniste, cu năzuințele sale din tinerețe? Dar Constantin Dăscălescu, care s-a considerat un părinte al noului Galați? Nu-i crapă obrazul de rușine acestui țăran din Breaza de Sus când semnează acte prin care nenorocește oameni ca și el? Niciunul dintre acești doi oameni, cu
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
ce îndurăm noi, femeile din România, pe dvs. nu vă interesează și ne întrebăm de ce. Dacă v-ați fi născut într-un palat, am mai înțelege. Chiar ați reușit să uitați de unde ați pornit și pentru ce ați luptat în tinerețe? Dacă într-adevăr ați fi cea mai duioasă mamă, ar trebui să vă intereseze și copiii României, nu numai ai dvs., și totodată credem că și noi și copiii noștri avem dreptul la o viață civilizată, căci datorită poporului dvs.
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
Ir Sen. Ați uitat de unde ați plecat? De ce tovarășa Ceaușescu pretinde să i se sărute mâna și își etalează toaletele și blănurile când apare la televizor? Nu am văzut-o niciodată îmbrăcată în ie, pe care a purtat-o în tinerețe! Nu vrem să se renunțe la socialism, dar să fie un socialism făcut cu capul, nu cu picioarele. De ce vine țăranul să cumpere mălaiul, pâinea și chiar zarzavatul de la oraș? Unde s-a mai pomenit ca un crescător de oi
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
animale, aș mai vrea să vă spun ce greșeală s-a făcut demolându-se casele oamenilor din cartiere, unde fiecare își făcuse o mică gospodărie. În locul acestor mici gospodării s-au ridicat blocuri de locuințe. Doi frați ai mei, în tinerețe, s-au mutat în orașul Arad și fiecare și-a înjghebat o mică gospodărie în cartierul Micalaca. În urmă cu circa 12 ani, fiecare și-a făcut casă nouă, din cărămidă, iar grădina, care era destul de mare, era plină de
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
cum îi numește SLOMR-ul, adică Sindicatul Liber al Oamenilor Muncii din România. Ministrul de Interne George Homoșteanu (căruia SLOMR ul interzis i-a cerut arestarea și judecarea lui Ceauseșcu) a rămas doar în Comitetul Central. Generalul Nicolae Pleșiță, în tinerețile lui infiltrat printre Sumanele negre, e pe o linie moartă la Comisia Centrală de Revizie un soi de cimitir al elefanților , dar în Comitetul Politic Executiv, ce e drept doar ca supleant. Din afara familiei domnitoare a intrat Tudor Postelnicu Schimbarea
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
Florin Mugur către Norman Manea ș1ț (1988) Mă gândesc la voi cu mare iubire și singurătate. „Hai să ne jucăm, copii!”, se aude un glas din stradă. O să ne mai jucăm vreodată? O partidă de ping-pong cu fantomele, cu fosta tinerețe, cu bolile. Dublu-mixt. A Început să plouă. Nu se mai pot scrie decât poezii, iar poeziile au Îmbătrânit și ele și nu mai sunt În stare să se scrie. Cum să le ajuți? Vă iubesc foarte mult. Vă iubim foarte
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
și frenetic spre prada efemeră. În ziua despărțirii de Nichita Stănescu, marele public era preocupat de altă moarte, survenită În același timp, cea a actorului Amza Pellea, incomparabil mai popular, dar dispariția Sburătorului cu blonde plete care ne marcase tuturor tinerețea nu a scăpat totuși de omagierea festivă. Fracturată, firește. Partidul devenit, În sfârșit, prin oportunismul Înmulțiților, al celor mulți, Își sporea sinistrele paradoxuri. Partidul mulțimii de oportuniști nu mai era doar Partid Unic, ci se transformase În Persoană Unică. Cultul
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
interes. Prețios, din toate, rămâne sentimentul Dumneavoastră amical și confratern 1. Sărutări de mână Doamnei. Cu cele mai bune gânduri, Radu Petrescu Modulul Mtc "Modulul M" Mutilarea la care se referă Mariana Marin În ultimul ei volum (Mutilarea artistului la tinerețe, Ed. Muzeului Literaturii Române, București, 1998) este, mai ales, a solitudinii esențiale: „Lumina nu lumina.// Timpul Înțepenise la gura cuvântului...”. Despre exilul esențializat al artistului pare a fi vorba, indiferent dacă se produce Între hotarele familiare ale Patriei („dintr-o
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
a ta”) sau Între cele, fluide, ale sufletului jefuit de alinări („Între patru pereți mă Împiedicam zilnic/ de un geamantan cu prieteni plecați/ - un fel de moarte și aceasta/ pentru cei care rămânem În viață aici”). Și indiferent dacă despre tinerețea gata să ne lase În urmă, În enclava ruinată de „acasă”, sau despre bătrânețea care ne oferă refugiul ei pocit În pustiul multicolor al străinătăților ar fi vorba. Apariția noului volum Îmi fusese semnalată Într-o notiță anodină de ziar
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
eternitatea locală”, ci și pentru prigoniții de oriunde, casa mutată de colo-colo și de nicăieri spre nicăieri. „Nu m-am gândit niciodată/ că tot acolo va trebui să așez Într-o zi/ și creierul lui Rolf Bossert/ făcut țăndări/ peste tinerețea mea căreia i-a pus punct”, mărturisea mereu tânăra poetă. Rolf Bossert, „băiatul roșcovan care a văzut lumina zilei pe pământul deluros al Banatului, mai bine zis, În micul «Eisenhuttemstatt», orașul Reșița, Întemeiat de coloniștii germani veniți din Boemia”, scrie
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
generațiilor următoare. Atacurile ordinare fuseseră declanșate, spunea fostul meu corespondent, de „câteva persoane originare din România, care aveau habar de valoarea și importanța numelui lui Eliade”. Motivul nesăbuitei acțiuni n-ar fi fost decât un pretext... „pretextul unui episod din tinerețea marelui scriitor și cărturar”. Pretexte se găsesc, firește, În toate vârstele marilor și micilor dispăruți, doar oameni sunt, nu sfinți, cum Îi vrea memoria națională, ar fi nevoie doar de persoane ordinare, dispuse să se ocupe de ceea ce Mircea Zaciu
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]