15,985 matches
-
nerecunoașterea resurselor. Indică în plus absența conștientizării. Este simbolul iluziei în care evoluează cel ce visează. Trezirea și toate formele sale derivate (ceas deșteptător, revelion) simbolizează ieșirea din iluzie și deci accesul la lumină și la adevăr. Consolidând această semnificație, verbul «a resuscita» înseamnă, conform etimologiei sale, «a se trezi» și «Buddha», «trezitul». Astfel, a vedea în vis un ceas sau a se trezi indică faptul că subiectul este gata să găsească soluția, să evolueze de la apatie la acțiunea creatoare. Revelionul
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
celui ce visează. Tămâie Tămâia înnobilează sufletul în trei moduri: - prin foc, în sensul său purificator; - prin fum, care, urcând spre cer, ghidează ascensiunea spirituală; - prin subtilitatea parfumului, care șterge mirosurile vulgare și profane. Înălțarea este de altfel redată prin verbul «a tămâia» care, în sens figurat, exprimă faptul de a purta înspre nori, de a admira și de a onora. Copil, adolescent A visa propriii copii e ceva foarte frecvent și indică, în general, dorințele sau temerile pe care subiectul
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
doar la Israel (Regatul de Nord); pe de altă parte, adăugirea nu este lipsită de sens fiindcă autorul are în minte liga tribală israelită, după cum am văzut, o încercare postexilică de reconfigurare a originilor poporului. O altă dificultate o constituie verbul ba’altî de la sfârșitul versetului 32, de tradus literal cu „am stăpânit”, dar pe care LXX (îl numerotează diferit, adică 31,33) îl înțelege diferit: kaì egò emélesa autôn, „l-am neglijat” sau „l-am disprețuit” (cf. citarea din Evr
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
eventual până la ce punct) cultul în Biblia ebraică e alcătuit din elemente atât de caracteristice încât să iasă din sfera acestor definiții generice. a) Cuvântul „cult” și termenii asemănători din limbile occidentale derivă din latinescul cultus, participiul trecut masculin al verbului colere, și de aici cultus-us, „cultură”, „cultivare”, iar la figurat „venerație”, „omagiu”, „mod de a trăi” (înțeles în sens pozitiv) și în sfârșit „cultură”. În limba greacă se găsește verbul latreûein, derivat de la o rădăcină care indică lucrul cu ziua
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
limbile occidentale derivă din latinescul cultus, participiul trecut masculin al verbului colere, și de aici cultus-us, „cultură”, „cultivare”, iar la figurat „venerație”, „omagiu”, „mod de a trăi” (înțeles în sens pozitiv) și în sfârșit „cultură”. În limba greacă se găsește verbul latreûein, derivat de la o rădăcină care indică lucrul cu ziua, în calitate de salariat (latron, „pe plata lui” și latris „zilier”); latinescul latro, „mercenar”, identic din punct de vedere etimologic, constituie un fel de caricatură. În limba ebraică noțiunea este exprimată de
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
latreûein, derivat de la o rădăcină care indică lucrul cu ziua, în calitate de salariat (latron, „pe plata lui” și latris „zilier”); latinescul latro, „mercenar”, identic din punct de vedere etimologic, constituie un fel de caricatură. În limba ebraică noțiunea este exprimată de verbul ’ăbad, „a munci”, „a sluji” și de derivatul ’ăbôdăh, „muncă”, „slujire”; aceeași termeni sunt utilizați în mod curent și pentru „cult” văzut ca „slujire [divină]”, cu diferența că nu se desfășoară în sfera obișnuită, profană, ci în cea sacră, în
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
u.). Termenul nostru derivă din latinescul holocaustum, la rândul său provenit din grecescul tardiv holokaútōma și indică arderea totală a victimei fără ca nici una din părțile sale să fie dată preoților sau credincioșilor. În limba ebraică conceptul este însă exprimat de verbul ’ălăh „a se ridica” și specifică doar actul oferirii jertfei pe altar. Când vrea să precizeze arderea în întregime a jertfei, limba ebraică utilizează termenul kălîl, de la o rădăcină care indică „totalitatea”; alte ori folosește termenul qårbăn, de la o rădăcină
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
potop) și în alte șapte cazuri, dar în alte texte e dificil de stabilit care este semnificația reală; în caz de dubiu e mereu mai prudent să traducem într-o manieră mai generică. Cu semnificația de „a înceta [un lucru]” verbul apare și într-un text extrabiblic, ostraconul de la Javne-Jam (mĕșăd ḥaṧabjăhû, în S-E Iudeii), în a doua jumătate a secolului al VII-lea (Smelik 1991, pp. 93 ș.u.); în rest, rădăcina nu este atestată în nicio limbă semitică
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
Dt 15,2 se referă probabil la sclavia din cauza acumulării datoriilor, o problemă destul de complicată. În primele două cazuri, varianta greacă propune din nou termenul áphesis, iar Vulgata remissio (despre această problemă vom trata la punctul 4). d) Alte ori verbul apare într-un context neclar: 2Sam 6,6; 1Cr 13,9; 2Reg 9,33; Ps 141,6; Ier 17,4. În primele cazuri are probabil semnificația de „a cădea” sau ceva asemănător, în ultimul caz, de „a se separa”. Aceste
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
și mintea noastră știe de ce trei ori cinci este același lucru cu cinci ori trei. Mulți studenți confundă educația cu memorarea. Sunt înclinați să creadă că dacă știm despre punctul de fierbere al berii, perioada de gestație la elefanți, conjugarea verbelor neregulate franceze și populația din Burma, alături cu multe alte astfel de "cunoștințe" despre lună, balene, protoni, sinapse, schizofrenie și ratele dobânzilor, asta înseamnă că suntem educați. O enciclopedie ambulantă este, totuși, rareori o persoană educată. Pentru un istoric, istoria
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
ele ar închide porțile unor elevi foarte buni care ar ști foarte bine cursurile, care le-ar înțelege foarte bine și care, totuși, ar fi incapabili să facă din ele cea mai mică aplicație. Am spus puțin mai devreme că verbul a înțelege are mai multe sensuri: aceștia nu înțeleg decât în primul fel, și tocmai am văzut că asta nu-i suficient nici pentru formarea unui inginer, nici pentru formarea unui geometru. Și atunci, întrucât trebuie să faci o alegere
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
moțăit de cîteva ori și-a adormit. Femeia a șezut și ea pe un scaun, că nu mai putea de picioare și de mijloc se-nțelege, de atîta alergătură și de-atîtea ridicături"; de remarcat din recuzita strategiei de comunicare perfidia verbului intercalat în discursul narativ. Cu deosebită... pudoare sunt prezentate relațiile din zona obscură a incestului fiind trecute, fabulistic, în contul regnului animalier, ca în povestea lui Bubico și a Zambilicăi: "Papadopolina are o cățelușă, Zambilica, foarte frumușică! șade alături de mine
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
unor profesori de nădejde. Dar, vai, pierdute printre munți de maculatură. Voi sunteți sarea pămîntului", spune parabola evanghelică despre orice om care se-ncumetă să-l învețe pe altul. Dacă sarea nu mai sărează, cu ce o veți săra?" Și verbul cristic continuă teribil: Atunci ea nu mai e bună decît să fie aruncată afară, cu gunoiul..."" În acest fel, vom continua să trăim mult și bine? în lumea lui Caragiale, la Mateiu limitîndu-ne doar a visa. Că slova mateină ar
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
răsplata va consta într-un angajat motivat, care se simte în siguranță și motivat pentru că face parte din echipa dumneavoastră. +++ +++ Epilog Printr-o abordare proactivă a noilor angajați, veți învinge frica de a întreba. +++ Ideea 34. Investiți în oameni Două verbe importante pot determina dacă aveți de gând să vă ajutați oamenii să evolueze și să le dați șansa de a-și maximiza abilitățile individuale sau dacă o veți lua pe calea tradițională, de a trece cu vederea și a tolera
151 De Idei Eficiente Pentru Motivarea Angajațilo by Jerry Wilson [Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
la conflicte înguste de dragoste, de onoare, de bani, de prejudecăți morale, pe când secolul are probleme grave, tratate în marile cicluri ale lui Balzac și Zola. Odată cu revoluția, teatrul iese în stradă; episodul napoleonian, încărcat cu imagini și mișcare, trimite verbul pe planul al doilea. Teatrul își deplasează "scenă" din sălile tradiționale (Palais Royal, Théâtre français, Odéon-ul cu repertoriu clasic și recent) și, avid de senzații puternice mai mult decât de rafinamente estetice, migrează spre cartierele populare. Evoluția teatrului în jumătatea
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Brăilean • Eléments de phonétique française, Anca-Maria Rusu • Everyday Topics, Gheorghe Stan • Geografia mediului, Irina Ungureanu • Introduction to Linguistics (vol. I), Calina Gogălniceanu • Medieval Britain, Calina Gogălniceanu, Corina Mihăilescu • Narrative Poetry, Sorin Pârvu • The Infinitive, Alexandra Cornilescu, Ioan Iclezan-Dimitriu • The Phrasal Verb, Mihai Stroe, Oana Godeanu • Theories and Practice of Translation, Rodica Dimitriu Colecția ALBION BOOKS • Essays on American Literature and Ideas, Manfred Pütz • Fabula identității, Manfred Pütz • Introduction to Poetics vol. 1, Ștefan Avădanei Colecția UNIVERSITARIA • Creativitatea pentru studenți și profesori
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
să beauté irrégulière, bizarre et captivante" [Maupassant, Notre cœur, p.83], ilustrând parcă ceea ce spunea Baudelaire: "frumosul trebuie să fie întotdeauna bizar". Saccard o apreciază pe baroana Sandorff cu un superlativ al frumuseții "fort jolie", dar care este relativizat prin verbul "sembler": "Elle semblait fort jolie" [Zola, L'Argent, p.29]. 103 Important ne pare faptul că termenul de modernitate este utilizat pentru "facultatea de a nu vedea în deșertul marelui oraș numai decăderea omului, dar și de a simți o
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
simplu reflex al nostalgiei pe care defunctul i-o inspiră postum supraviețuitorului. Numele de familie „Ravelstein” trimite deopotrivă la iudaitatea eroului (-stein) și la firea lui sucită, ciudată, dubioasă: substantivul ravel înseamnă „încâlceală”, „încurcătură de ițe”, „nod”, „complicație”, „confuzie” etc.; verbul to unravel are denotații și conotații corespunzătoare, plus sensul figurat de decădere treptată. În consecință, exercițiul memorialistic-romanesc în care se angajează neiertătorul „Chick” este unul de aducere la lumină, descâlcire a ițelor, lămurire a unui mister, poate chiar demascare. Portretul
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
a ținut astfel să Încoroneze poemul său și să-și Înnobileze jalea printr-o referință din afara spațiului său de meditație. Acela sugera o statornicie, marea (un spațiu străin) dublează sugestia insecurității și limitează perspectiva salvării. VI Ion Heliade Rădulescu. Trei verbe esențiale: a crea, a plasma, a edifica. Impaciența și lăcomia acumulării „În sfîntul meu nesațiu, delirul meu cel mare” Pentru Ion Heliade Rădulescu a scrie Înseamnă, În sensul cel mai plin, a crea, a face. Noțiunea de gratuitate (plăcere) nu
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
a fi o manifestare a eului, de a exprima un mod de a fi, poezia este conștiința unei nații și rolul ei este să formeze o limbă și să creeze o mitologie națională. Din Cartea cărților (Vechiul Testament), Heliade reține trei verbe active traduse În trei acțiuni esențiale: crearea, plasmarea (sau formarea) și edificarea (ci. art. Literatura = politica). SÎnt și verbele lui. A crea, a plasma, a edifica corespund unui vast proiect politic și spiritual. Acestea pot cuprinde și ordona lumea materiei
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
și rolul ei este să formeze o limbă și să creeze o mitologie națională. Din Cartea cărților (Vechiul Testament), Heliade reține trei verbe active traduse În trei acțiuni esențiale: crearea, plasmarea (sau formarea) și edificarea (ci. art. Literatura = politica). SÎnt și verbele lui. A crea, a plasma, a edifica corespund unui vast proiect politic și spiritual. Acestea pot cuprinde și ordona lumea materiei și lumea spiritului. Ion Heliade Rădulescu se simte pregătit să exprime toate lucrurile, văzute și nevăzute. Ce orgoliu teribil
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
la Început este ordinea cerească, armonia elementelor, „angelica tărie”. Peste ea stăpînește divina providență Înconjurată de legiunile de Îngeri. LÎngă Pater (Dumnezeu) stă Fiul, iar lîngă ei se află spirite, geniuri, miniștrii lui Dumnezeu, angeli miriade care, toți, glorifică forța verbului: „Cerești, eterii trombe În spațiuri răsună, Puteri, tării de angeli svol răpezi, lin se pun; În giuru-Omnipotenței miniștrii toți s-adună, Atenți În tot amorul, ascultă, se supun. Văd toți pe Fiul gloriei l-a Patrelui său dreaptă Și cunoscut
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
În toată-a lor ființă Si-ntr-Însele să cheme al lui coborămînt. O nouă sărbătoare În ceruri se serbează: Trag toți cu-ardoare sîntă, aduc carul cel viu Ce splende de lumină și de științi derază. Pe dînsul se așează Divinul Verb și Fiu, A lui de flăcări roate iau drumu-ntraripate; SÎnt cherubimi prea răpezi ce-n mii de ochi lucesc; Orele-eternității la dînsul Înhămate, D-apocalipse duse, spre secoli propășesc; De angeli miriade preced și Îl urmează, Și carul naintării propasă
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
poetică Își creează propriul limbaj. Bachelard plasează imaginația literară În rîndul activității naturale corespunzînd „unei acțiuni directe a imaginației asupra limbajului” (L’air et les songes). Heliade năzuiește mai sus. Prin poezie se exprimă, după opinia sa, impulsiunile, puterile Marelui Verb. Ca și acesta, verbul scriitorului poate naște obiectul dîndu-i un nume. Deocamdată, preocuparea lui Heliade este să folosească bine verbele existente și să umple golul prin altele, adaptate din limbile romanice. El pune cuvintelor prefixe, inventează verbe din substantive, calchiază
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
limbaj. Bachelard plasează imaginația literară În rîndul activității naturale corespunzînd „unei acțiuni directe a imaginației asupra limbajului” (L’air et les songes). Heliade năzuiește mai sus. Prin poezie se exprimă, după opinia sa, impulsiunile, puterile Marelui Verb. Ca și acesta, verbul scriitorului poate naște obiectul dîndu-i un nume. Deocamdată, preocuparea lui Heliade este să folosească bine verbele existente și să umple golul prin altele, adaptate din limbile romanice. El pune cuvintelor prefixe, inventează verbe din substantive, calchiază expresii din alte limbi
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]