KorAP: Find »[drukola/base=verb & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...603 604 605 ...633 >

15,817 matches

Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785

înrudită cu HURRIAN, din familia hurro-urartian, vorbită în nord-vestul Anatoliei (Turcia), în mileniul I î. Cr. Scriere cuneiformă și hieroglifică. VAKH Dialect al limbii KHANTY. Minimă ergativitate, partiție ergativă: A primește cazul instrumental, O primește acuzativul, iar S primește absolutivul (nemarcat). Verbele tranzitive se acordă cu A, ca în sistemele de tip acuzativ. VAYU − Vezi HAYU. VIZCAINO − Vezi BISCAZEN. WAGA-WAGA Limbă australiană vorbită în Papua Noua Guinee. Limbă cu partiție ergativ/acuzativ, determinată de semantica nominalelor. Distribuție foarte limitată a marcării de tip acuzativ

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
s-a simplificat, sistemul absolutiv−ergativ generalizându-se și la pronume; în stadiul actual al limbii, marcarea se face prin acord, care funcționează după sistemul nominativ− acuzativ pentru pronume și absolutiv− ergativ pentru nume. Ergativul este omonim cu instrumentalul. Tranzitivitatea verbului este slab reflectată în sistemul de conjugare. Nu există procese de detranzitivizare. Morfologia acordului este de tip acuzativ. Nu există pronume de persoana 3, în locul acestora fiind folosite demonstrativele. În lexiconul acestei limbi există numai categoriile nume și verb, care

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
Tranzitivitatea verbului este slab reflectată în sistemul de conjugare. Nu există procese de detranzitivizare. Morfologia acordului este de tip acuzativ. Nu există pronume de persoana 3, în locul acestora fiind folosite demonstrativele. În lexiconul acestei limbi există numai categoriile nume și verb, care pot fi deosebite pe baza proprietăților morfologice. Incoativele și cauzativele sunt derivate morfologic prin derivări separate de la rădăcini adjectivale. Nu există determinanți. WARRAGAMAY Limbă australiană indigenă care ilustrează trecerea de la sistemul ergativ la cel acuzativ. Partiție determinată de conținutul

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
aflate în distribuție complementară (-ma vs -na, -nma), iar ultimele două, în variație liberă. Omiterea mărcii ergative determină defocalizarea agentului (așteptat, cu grad mic de agentivitate). Orice nume poate fi marcat cu ergativ, adică poate fi argumentul A al unui verb tranzitiv, indiferent de animare, timp, mod, aspect. Relațiile gramaticale sunt marcate prin postpoziții și prin clitice pronominale. Acordul pronominal urmează tiparul nominativ−acuzativ. Nu există o construcție medio-activă, prezentă în alte limbi din aceeași familie. WARRUNGU (WARRANGU, WARRANGO) Limbă ergativă

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
de tip ergativ. Există grade de ergativitate. WAYO/WAYU − Vezi HAYU. WICHITA Limbă amerindiană (vorbită în sudul Oklahomei) din familia caddoan, (aproape) stinsă. Caracteristici de tip acuzativ și de tip ergativ. Limbă în care se manifestă scindarea subiectului intranzitiv: unele verbe intranzitive (tipul 'a merge') au același prefix pentru S și A, iar altele (tipul 'a-i fi cald/foame') au același prefix pentru S și O. XANTY − Vezi KHANTY. XUNZA Dialect al limbii AVAR. XWLEMI − Vezi LUMMI. YALARNNAGA Limbă australiană

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
papua. Este considerată și ca aparținând familiei de limbi papua. 6 000 de vorbitori. Forme superficiale de ergativitate. Limbă în care se manifestă scindarea subiectului intranzitiv, marcată cazual și prin acord verbal. So este o clasă închisă, cuprinzând numai 12 verbe al căror prefix (marcând acordul) este omonim cu cel pentru O din structurile tranzitive. Sa este o clasă deschisă. YAZGULYAM Limbă indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul iranian, subgrupul Pamir, vorbită în Tadjikistan. 4 000 de vorbitori. Marcare tripartită numai la timpurile

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
satisfăcut independent, subiectul intranzitiv este în ergativ, ca și subiectul tranzitiv. Ordine relativ liberă a cuvintelor în propoziție. YUCATEC Limbă MAYAN, vorbită în Mexic. 800 000 de vorbitori. Partiție morfologică acuzativ/ ergativ determinată de aspect. Marcare prin acord (afixe atașate verbului). A marcat prin prefix, O marcat prin sufix, iar S, prin prefix la aspectul imperfectiv și prin sufix la aspectul perfectiv. Topică: verbul pe primul loc. YUKULTA Limbă indigenă australiană, din subgrupul tangrik. Partiție morfologică acuzativ/ ergativ determinată de timp

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
Mexic. 800 000 de vorbitori. Partiție morfologică acuzativ/ ergativ determinată de aspect. Marcare prin acord (afixe atașate verbului). A marcat prin prefix, O marcat prin sufix, iar S, prin prefix la aspectul imperfectiv și prin sufix la aspectul perfectiv. Topică: verbul pe primul loc. YUKULTA Limbă indigenă australiană, din subgrupul tangrik. Partiție morfologică acuzativ/ ergativ determinată de timp−aspect și de semantica nominalelor. Nominalul primește cazul ergativ numai dacă verbul e la aspectul perfectiv. Pentru ierarhia nominală, sunt relevante două criterii

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
prefix la aspectul imperfectiv și prin sufix la aspectul perfectiv. Topică: verbul pe primul loc. YUKULTA Limbă indigenă australiană, din subgrupul tangrik. Partiție morfologică acuzativ/ ergativ determinată de timp−aspect și de semantica nominalelor. Nominalul primește cazul ergativ numai dacă verbul e la aspectul perfectiv. Pentru ierarhia nominală, sunt relevante două criterii: persoana 1, nonsingular. Într-o altă interpretare, limba a trecut de la sistemul ergativ (vizibil astăzi numai sub forma unor argumente ergative fosilizate) la cel acuzativ. YUWAALARAAY Limbă ergativă aborigenă

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
din familia eschimo-aleută, răspândite în zona de sud și centrală a peninsulei Alaska și în nord-estul Siberiei. Caracter aglutinant, polisintetic, afixal. Fiecare cuvânt conține obligatoriu numai o rădăcină, aflată în poziție inițială. Sufixele cazuale sunt la finalul cuvântului. Limbă ergativă. Verbul se acordă atât cu subiectul, cât și cu obiectul, cu excepția situației în care acesta din urmă este tema unui verb tranzitiv. ZAN Familia caucaziană de sud, grupul KARTVELIAN. Limbă vorbită în Georgia. 500 000 de vorbitori. Într-o fază anterioară

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
afixal. Fiecare cuvânt conține obligatoriu numai o rădăcină, aflată în poziție inițială. Sufixele cazuale sunt la finalul cuvântului. Limbă ergativă. Verbul se acordă atât cu subiectul, cât și cu obiectul, cu excepția situației în care acesta din urmă este tema unui verb tranzitiv. ZAN Familia caucaziană de sud, grupul KARTVELIAN. Limbă vorbită în Georgia. 500 000 de vorbitori. Într-o fază anterioară a limbii, cazul ergativ marca nominalul din poziția A numai dacă verbul era la aorist. Ambele dialecte ale acestei limbi

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
în care acesta din urmă este tema unui verb tranzitiv. ZAN Familia caucaziană de sud, grupul KARTVELIAN. Limbă vorbită în Georgia. 500 000 de vorbitori. Într-o fază anterioară a limbii, cazul ergativ marca nominalul din poziția A numai dacă verbul era la aorist. Ambele dialecte ale acestei limbi (MINGRELIAN și LAZ/CHAN) au eliminat partiția aspectuală, dar în direcții diferite: în mingrelian, ergativul marchează pozițiile A și S la aorist, ceea ce înseamnă că trece la sintaxa de tip acuzativ; în

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
în mingrelian, ergativul marchează pozițiile A și S la aorist, ceea ce înseamnă că trece la sintaxa de tip acuzativ; în LAZ, ergativul marchează nominalul din poziția A (și niciodată pe cel din poziția S) la orice timp. Anexa 2 INVENTARUL VERBELOR INACUZATIVE/ERGATIVE DIN LIMBA ROMÂNĂ 1 (DEX 1998) A. PRIMARE (a) SCHIMBARE DE STARE REFLEXIVE A SE ABȚIGUI După ce a băut două pahare, Ion s-a abțiguit part. abțiguit, -ă nom. abțiguirea A SE CLOCI Apa s-a clocit în

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
crăpat, -ă nom. crăparea, crăpatul A (SE) CRISTALIZA Numai mierea de calitate cristalizează Mierea se cristalizează în 10−12 zile tranz.: Iodul cristalizează sarea part. cristalizat, -ă nom. cristalizarea, cristalizatul A (SE) DIFTONGA Vocala o se diftonghează în oa Anumite verbe diftonghează Ion are un defect de vorbire și diftonghează toate vocalele part. diftongat, -ă nom. diftongarea A (SE) DIMINUA Valoarea tranzacțiilor se diminuează Profitul marilor companii diminuează tranz.: Problemele politice diminuează profitul marilor companii part. diminuat, -ă nom. diminuarea, diminuatul

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
română − stadiul actual al cercetării, București, Editura Universității din București, p. 51−58. Baker, Mark C., 1997, "Thematic Roles and Syntactic Structure", în: L. Haegeman (ed.), p. 73−137. Baker, Mark C., Osamuyimen Thompson Stewart, 1997, "Unaccusativity and the Adjective/Verb Distinction: Edo Evidence", Proceedings of NELS, 27, p. 33-48. Belletti, Adriana, 1988, "The Case of Unaccusatives", Linguistic Inquiry, 19, 1, 1−34. Bennis, Hans, 2004, "Unergative adjectives and psycs verbs", în: A. Alexiadou, E. Anagnostopoulou, M. Everaert (eds.), p. 84-113

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
Rouveret (éd.), p. 67-94. Bickel, Balthasar, 1999, "From ergativus absolutus to topic marking in Kiranti: A Typological Perspective", Proceedings of the 25th Annual Meeting of the Berkeley Linguistics Society, p. 38-49. Bickel, Balthasar, Johanna Nichols, 2001, "Syntactic Ergativity in Light Verb Complement", Proceedings of the Twenty-Seventh Annual Meeting of the Berkeley Linguistics Society, p. 39-52. Bidu-Vrănceanu, Angela, Cristina Călărașu, Liliana Ionescu-Ruxăndoiu, Mihaela Mancaș, Gabriela Pană Dindelegan, 2005, Dicționar de științe ale limbii, [București], Nemira [DSL]. Bittner, Maria, Ken Hale, 1996, "Ergativity

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
București], Editura Universității din București. Costa, Joăo, 1998, "L'opposition ser/estar en Portugais", în: A. Rouveret (éd.), p. 139-153. Coteanu, Ion, 1982, Gramatica de bază a limbii române, București, Editura Albatros. Cotte, Pierre, 1998, "Have n'est pas un verbe d'action: l'hypothèse de la réélaboration", în: A. Rousseau (éd.), p. 415-439. Coyos, Jean-Baptiste, 2002, "Parcours de type passif et de type antipassif en basque souletin parlé actuel", Bulletin de la Société de Linguistique de Paris, 97, p. 283-314. Coyos, Jean-Baptiste

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
ms., SynCom Project, www.llf.cnrs.fr/fr/Sorin/SE SI Carmen Sorin.pdf Dobrovie-Sorin, Carmen, 1998, "Impersonal se Constructions in Romance and the Passivization of Unergatives", Linguistic Inquiry, 29, 3, p. 399-437. Dragomirescu, Adina, 2007, "Observații asupra grilei de roluri tematice a verbelor ergative", în: G. Pană Dindelegan (coord.), Limba română - Stadiul actual al cercetării, București, Editura Universității din București, p. 105−112. Dragomirescu, Adina, 2008, "Ipoteze privind statutul de verb inacuzativ al lui a avea", în: N. Saramandu, M. Nevaci, C. Radu

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
p. 399-437. Dragomirescu, Adina, 2007, "Observații asupra grilei de roluri tematice a verbelor ergative", în: G. Pană Dindelegan (coord.), Limba română - Stadiul actual al cercetării, București, Editura Universității din București, p. 105−112. Dragomirescu, Adina, 2008, "Ipoteze privind statutul de verb inacuzativ al lui a avea", în: N. Saramandu, M. Nevaci, C. Radu (eds.), Lucrările primului simpozion internațional de lingvistică, București, Editura Universității din București, p. 277−287. Dragomirescu, Adina, 2009a, "Verbele inacuzative/ergative din limba română: definiție, tipologie, inventar", în

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
105−112. Dragomirescu, Adina, 2008, "Ipoteze privind statutul de verb inacuzativ al lui a avea", în: N. Saramandu, M. Nevaci, C. Radu (eds.), Lucrările primului simpozion internațional de lingvistică, București, Editura Universității din București, p. 277−287. Dragomirescu, Adina, 2009a, "Verbele inacuzative/ergative din limba română: definiție, tipologie, inventar", în: B. Croitor, A.-M. Mihail, R. Zafiu (eds.), Studii de gramatică. Omagiu Doamnei Profesoare Valeria Guțu Romalo, București, Editura Universității din București, 2009, p. 71−79. Dragomirescu, Adina, 2009b, "Est-ce qu

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
qu'il y a/il y avait en roumain un auxiliaire a fi 'être' pour le passé composé ?", în: R. Zafiu (coord.), Grammaticalzation and Pragmaticalization in Romanian, București, Editura Universității din București (sub tipar). Dragomirescu, Adina, 2009c, "A fi ca verb inacuzativ. Pentru unificarea interpretării", în: G. G. Neamțu, Ș. Gencărău, A. Chircu (eds.), Limba română - abordări tradiționale și moderne, Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană, 2009, p. 65−70. Dragomirescu, Adina, Alexandru Nicolae, 2009, "Relics of Auxiliary Selection in Romanian", comunicare prezentată

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
Aspects of Word Order in The Languages of Europe", în: A. Siewierska (ed.), p. 283-319. Du Bois, John W., 1987, "Absolutive Zero: Paradigm Adaptivity in Sacapultec Maya", Lingua, 71, p. 203−222. Dubois, Jean, 1968, Grammaire structurale du français: le verbe, Paris, Librairie Larousse. Duchateau, Jean-Paul, 1998, "Critères de transitivité. Essai de systématisation des critères, indices, tests de transitivité", în: A. Rousseau (éd.), p. 113-129. Embick, David, 2004a, "Unaccusative Syntax and Verbal Alternations", în: A. Alexiadou, E. Anagnostopoulou, M. Everaert (eds

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
Embick, David, 2004a, "Unaccusative Syntax and Verbal Alternations", în: A. Alexiadou, E. Anagnostopoulou, M. Everaert (eds.), p. 137-158. Embick, David, 2004b, "On the Structure of Resultative Participles in English", Linguistic Inquiry, 35, 3, p. 355−392. Evseev, Ivan, 1974, Semantica verbului. Categoriile de acțiune, devenire și stare, Timișoara, Facla. Feuillet, Jack, 2006, Introduction à la typologie linguistique, Paris, Honoré Champion Éditeur. Folli, Raffaella, Heidi Harley, 2007, "Causation, Obligation, and Argument Structure: On the Nature of Little v", Linguistic Inquiry, 38, 2

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
Jay Keyser, 1993, "On Argument Structure and the Lexical Expression of Syntactic Relations", în: K. Hale, J. Keyser (eds.), The View from Building 20: Essays in Honor of Sylvain Bromberger, Cambridge, Massachusets, MIT Press, p. 53-105. Harrison, Carl H., 1998, "Verb Prominence, Verb Initialness, Ergativity and Typological Disharmony in Guajajara", în: D. C. Derbyshire, G. Pullum (eds.), p. 407-439. Haspelmath, Martin, 1991, "On The Question of Deep Ergativity: The Evidence from Lezgian", Papiere zur Linguistik, 44/45, 1−2, p. 5-27

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
1993, "On Argument Structure and the Lexical Expression of Syntactic Relations", în: K. Hale, J. Keyser (eds.), The View from Building 20: Essays in Honor of Sylvain Bromberger, Cambridge, Massachusets, MIT Press, p. 53-105. Harrison, Carl H., 1998, "Verb Prominence, Verb Initialness, Ergativity and Typological Disharmony in Guajajara", în: D. C. Derbyshire, G. Pullum (eds.), p. 407-439. Haspelmath, Martin, 1991, "On The Question of Deep Ergativity: The Evidence from Lezgian", Papiere zur Linguistik, 44/45, 1−2, p. 5-27. Hewitt, B.

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]