16,454 matches
-
care cuvintele un și a să aibă valori morfologice diferite. 2. Precizați valoarea morfologică și cazul cuvintelor subliniate: În sfârșit o constatare precisă / Pe piatră sau în suflet cioplită / Zâmbetul e o rană deschisă / În infinit infinit infinită." (Marin Postu, Zâmbetul) 3. Alcătuiți enunțuri în care: (a) substantivul carte să îndeplinească funcția sintactică de atribut substantival prepozițional; (b) adjectivul înțelept să fie la gradul comparativ de superioritate; (c) subiectul să fie inclus (persoana a doua singular); d) predicatul să fie exprimat
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
mai aduce, poate, acestei unități, nu i se va putea reproșa nimic în legătură cu probatoriile pe care anchetatorii le-au administrat în cauzele penale instrumentate. De aceea - fără a încerca să fac vreo paralelă cu prezentul -, nu pot să-mi stăpânesc zâmbetul când aflu că o persoană este pusă sub învinuire pentru, de pildă, luare de mită, în condițiile în care nu există nici constatarea infracțiunii flagrante, nici declarații de recunoaștere din partea mituitului și a mituitorului! Ar fi inutil un eventual reproș
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
a condamnat-o pe J.I. exact la 5 ani închisoare și a dispus punerea ei de îndată în libertate! „Ai știut ceva din toate astea?”, m-a întrebat în final șeful direcției, fără a se mai strădui să-și ascundă zâmbetul. „Nu am știut nimic, tovarășe colonel!”, i-am răspuns militărește, fără să clipesc. „Pe naiba, n-ai știut...”, mi-a replicat, după care a pus mâna pe telefonul guvernamental și a format trei cifre. A raportat ferm, tărăgănat, ca de
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
o impresie plăcută. Tatăl său fusese ministru al agriculturii în Iowa, așa că avea din familie înclinare spre agrarianism. Aproape înalt, blond, figură adevărată de neamț, cu părul mereu răvășit, cu dinți mari, îngălbeniți, ce-i arăta la cel mai mic zâmbet, cu pantalonii mereu necălcați. Wallace dădea mereu impresia unui cowboy, pe care elementele de dreapta îl caricaturizau și-l temeau din cauza ideilor inaintate ce le manifesta. Wallace era inginer agronom și om de teren, fermier, ce și-a făcut primul
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
politica internă a imperiului. Se pune întrebarea la cine va apela împăratul, și părerea unanimă este că nu există o asemenea persoană. Primoli mi-a spus că s-ar fi vorbit despre prințul Radolin, dar că această posibilitate stârnește aici zâmbete în rândul celor care îl cunosc. Se vorbește, de asemenea, de un domn von Voedel. Nu cred că este simpaticul nostru tovarăș din mașină, care l-a lăsat pe cățelușul Trick să se piardă într-un mod atât de nefericit
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
un dram de simpatie pentru aceste păduri, aceste nisipuri și lacuri care îmi sunt atât de străine? Privesc lângă mine, desenate pe șesul întins al Prusiei, acest nas lung și subțire, aceste buze strânse, această bărbie mică și ascuțită, acest zâmbet viclean și mâinile mici, puternice și fine, profilate deasupra ținutului de lacuri albastre și a luncilor care se întrevăd printre degetele lui. Îmi descrie ținutul: la orizont, acolo, la linia de păduri, cu desăvârșire albastră, este Potsdam. Aici, pe apă
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
în fiecare colț al peisajului. Încă un minut de contemplare mută, în vârful turnului, apoi trebuie să coborâm. Ne mai duce puțin pe drumul spre Potsdam, ca să nu ne despărțim. Dar e târziu, a trecut o oră. Îmi spune cu zâmbetul lui ușor malițios: Aseară când m-am întors acasă, le-am găsit pe toate îmbufnate și prost dispuse. Era așa de târziu! Așteaptă să te vadă. În după-amiaza asta să fii aici începând cu ora cinci, te rog. Îți voi
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
Sunt și buchete făcute din frunze, nu din flori, din toate frunzele pădurii. Pe aleea laterală trecem pe lângă un ofițer de infanterie și soția sa care aduc de la plimbare cinci copii, băieți și fete, toți blonzi, cu năsuc mic și zâmbet larg. Familia asta frumoasă, aclamă moștenitorul pe toate registrele, joase, înalte, ascuțite. Iar el le face în trecere gestul cel mai grațios, un gest amical care-i îmbrățișează pe cei cinci copii, pentru a o complimenta astfel pe mama fermecată
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
domeniului disciplinei, cealaltă fiind pozitivă și manifestându-se prin atenția sistematică acordată elevilor care se poartă în mod adecvat. Dintre consecințele pozitive care joacă un rol semnificativ în motivarea acestora amintim: • atenția personală din partea profesorului: saluturile, discuțiile scurte, complimentele, înțelegerea, zâmbetele, contactele prietenoase din priviri etc. • scrisorile/telefoanele pozitive la părinți; • premiile speciale, de la comentariile pe lucrări până la diplome; • privilegiile speciale (cinci minute în plus pentru o activitate dorită de întreaga clasă, libertatea de a alege un prieten pentru respectiva activitate
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
și în alte situații. Singura opțiune a profesorului rămâne aceea de a-l ignora și de a ruga pe altcineva să răspundă. În mod contrar, dacă elevul oferă un răspuns cuminte, dar greșit, profesorul trebuie să-l recompenseze printr-un zâmbet și să-l încurajeze, înainte de a numi pe altcineva să răspundă 137. Există mai multe tehnici legate de condiționarea operantă 138: Recompensele sunt de două feluri: recompense interne (fixarea unor teme care să nu fie nici prea grele, nici prea
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
ochi este necesară și eficientă. Premierea verbală poate fi întărită printr-o serie întreagă de semnale non-verbale, care toate semnifică aprobarea profesorului; evident, aceste semnale pot fi utilizate și în alte contexte cu același sens, de aprobare. De pildă, un zâmbet, o înclinare afirmativă a capului, o mângâiere pe spate, o mână pusă pe umăr toate indică acceptarea comportamentului elevului. În mod similar se mai pot folosi: expunerea ideilor unui elev pe tablă ori publicarea lor în revista școlii, expunerea unei
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
albe și pâraie. Fântâni arteziene și soarele născând curcubee în pulberea udă. Fascinante flori de gheață, povești întregi scrise pe geamul de la dormitor. N-am știut să fac altceva decât să privesc. Joaca s-a rezumat la împroșcări dătătoare de zâmbet și cufundări leneșe. Pentru William Pye (www.williampye. comă însă, apa nu e un element manipulat doar de natură. Precum șamanii, el o transformă în ploi, în izvoare, o taie ca pe un calup de unt moale, o curge și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2198_a_3523]
-
-ne că azi o să fie "o zi mare". În dicționare "o zi mare" înseamnă măreață, glorioasă, importantă, unică. Nu gravă, nu neliniștitoare, nu, la o adică, chiar nefastă. Și cu atât mai puțin, rușinoasă, păguboasă, dementă. O domnișoară cu un zâmbet excitat, ne asigura explicit că nu ne vom plictisi. S-o fi gândit că dacă vrem să nu ne plictisim trebuie să acceptăm și primejdiile, ca pe corabia cu pricina, în fond. O altă duduie ne explica, cocoțată pe un
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
fiți toleranți și zâmbiți. 4. Cumpărați produse românești și cereți de fiecare dată bon. 5. Promovați-vă pozitiv țara. Voi puteți schimba lucrurile, implicându-vă. 6. Deșeurile sunt problema tuturor. Și, firește, m-au Întrebat: - Madame, dar ce legătură au zâmbetul, bonul, cu Limba Franceză? - Păi, au, pentru că Învățarea unei limbi se face asociindu-i concepții, mentalități, atitudini, nu poate fi separată de secolele de civilizație din spatele său, am răspuns eu doct. Am prezentat cursul colegilor, unii au aplicat, alții s-
Caleidoscop by Anca Aparaschivei () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93364]
-
o categorie pe care aș numi-o scato-clovnesc. Jurnaliștii de la Academia Cațavencu au intuit și sancționat tocmai trăsătura suburbană a politicienilor români, zugrăviți în portrete demistificatoare: Ion Iliescu zis (nea) „Nelu”, „babacul”, „despotul de Călărași”, „Titanul”, „Feldwebelul de la Cotroceni” cu zâmbetul „Dalbei ca Zăpada”, „Ioan Gură de aur”, „Emanația Sa”, „Urmașul Împușcatului la Sceptru”, „Ion Săracu”; sau „Führerul” C.V. Tudor, „puhav erou”, „mâncău național”, „inegalabil mahalolog”, „spirochet” care îi repartizează pe foștii securiști în funcții de „bone” ale românilor, fiind „Mamă
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
depindem de obiectul exterior și că nu ne putem simți cu totul noi înșine decît în opoziție cu el. Chiar cînd nu în cercăm pentru el vreo simpatie pozitivă, el poate fi totuși recunoscut prea bine la propria valoare și zîmbetul sau rîsul poate fi condiționat și de înțelegere. Se poate dura o punte între cel ce rîde și obiectul rîsului. β) Întrucît superioritatea reală dispune de mai multă energie decît se poate pentru depășirea rezistenței și asigurarea propriei existențe, se
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
depășirea rezistenței și asigurarea propriei existențe, se ivește aici posibilitatea unei generozități care nu numai că înțelege obiectul, dar caută să-l și protejeze și să-l apere atunci cînd se dovedește micimea și neputința lui. Mărinimia suportă cu un zîmbet nu doar propria povară ci și pe aceea a altora, adăugîndu-și propria forță acelei mici puteri care l-a provocat. Recunoașterea valotii a ceea ce este mic și neputincios este mai pozitivă, în acest caz, decît atunci cînd domină simpla superioritate
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
mea, IX, 1; XII, 2), care e înrudită cu dreptatea. În țelegerea este, în acest caz, cea a simpatiei (pe cînd forma precedentă de humor poate fi caracterizată ca simpatie a înțelegerii). Cu cît legătura este mai puternică, cu atît zîmbetul sau rîsul se vor putea manifesta mai liber. Forțele care altminteri pot acționa în sensul respingerii vorba de spirit și simțul pentru comic vor depune mărturie aici despre trăinicia legăturii și o vor strînge, poate, și mai tare. Toate aceste
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
spre un țel înalt, fie că e acea înțelegere ce vede totul rînduit într-o mare coerență, fie că e simpatia ce simte pulsul vieții deopotrivă în lucrurile cele mai mărunte ca și în cele mai mari există posibilitatea unui zîmbet sau a unui rîs în fața a tot ce apare, cu adevărat sau doar părelnic, ca o contradicție față de ceea ce ne umple sufletul. Contradicțiile vieții, dizarmoniile, deziluziile ți grijile ei se evaporă în fața bazei și a fundalului ce determină efectul diverselor
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
ca elemente esențiale în religia totalmente nouă, care este de fapt creștinismul modern 48. În situația în care predomină amintirea sau așteptarea, multe lucruri ce ar fi putut trece altminteri drept importante, energice și fatale vor provoca acum doar un zîmbet. Ceea ce-l emoționează atît de puternic pe cel semiexperimentat încît își pierde echilibrul se evaporă acum prin umplerea sufletului cu tot ce este măreț. Iar cînd încearcă totuși să-și exercite puterea asupra sufletului, nu face decît să apară un
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
seamă în chip deosebit este "gingășia". Este aptitudinea de a te purta grijuliu și înțelegător față de tot ce-ți aduce viața, fără să te lași impresionat de deosebirile exterioare pe care le prezintă. Multe lucruri pot fi întîmpinate cu un zîmbet, lucruri care i-ar provoca celui fără experiență neliniște, durere sau dispreț. Suferința a avut, ca să spunem așa, o putere de vaccin. Prin ea, femeia simplă a putut să însemne atît de mult pentru nefericita eroină a nuvelei, luîndu-i soarta
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
soarta. Așa cum domnește peste cei drepți și peste nedrepți, durerea îi lovește atît pe cei liniștiți cît și pe cei plini de aspirații. Dar așa cum marele humor nu-și pierde surîsul fiindcă strădania serioasă este obligată să lupte cu îngrădirile, zîmbetul său nu dispare nici pentru că suferința se insinuează și pe drumul fericirii liniștite. Dizarmoniile vieții se evaporă pînă la urmă în fața marii forțe cu care este trăită. Humoristul nu se refugiază în pustiu pentru că nu se împlinesc toate visele înflorate
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
Nu e deloc o treabă măruntă să ordonezi și ceea ce este mai amar și mai întunecat în imaginea de ansamblu a existenței; dar această muncă poate să-ți mai lase totuși puterea să întîmpini ceea ce e mic și irațional cu zîmbetul pe care îl merită. 25. Humorul ca tip vital Marele humor este o artă de a trăi. Dincolo de orice joc estetic, el ne îndrumă cu priceperea lui în dizarmoniile vieții și, în același timp, în valorile ei. El nu zăbovește
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
elementele unui sentiment mai complex 71. 29. Tragicul ca limită a humorului Marele humor își are una din limite în tragic. Humoristul nu se apleacă asupra rănii precum eroul tragic. Leziunile sale nu sînt mortale și nu obișnuiesc să reprime zîmbetul. Eroul tragic poate dovedi măreție în însăși dispariția sa, dar durerea și tristețea exclud posibilitatea surîsului. Humoristul știe că viața are în aceeași măsură tragediile și comediile sale. Experiența sa de viață, fie datorată propriului destin, fie trăirii unor destine
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
va trata "humoristic", fiindcă va exista mereu posibilitatea unor noi enigme și noi soluții. În spatele oricărui fundal, se ivește posibilitatea altuia și mai cuprinzător. Renașterea permanentă a problemelor în forme noi apare ca un fenomen comic, eventual comitragic, și un zîmbet poate încolți cu referire la sîrguincioasa activitate cognitivă. Dar această dispoziție nu va apărea la cei situați în plin purgatoriul problemelor și care le resimt arsura dureroasă. Faptul că Socrate este printre filosofi unicul humorist de mare stil se întemeiază
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]