17,219 matches
-
voie: "Nu trebuie constrîns un copil să stea cînd vrea să umble, nici să umble cînd vrea să stea pe loc. Cînd voința copiilor nu este stricată prin greșeala noastră, ei nu vor nimic de prisos. Trebuie să sară, să alerge, să țipe cînd au poftă"173. Educația naturală, liberă, nu este văzută de Rousseau în sens strict biologic. O atare interpretare ar conduce la ideea inutilității educației, ceea ce ar fi departe de ceea ce a gîndit autorul. De ce i-ar fi
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
ar putea apela la frumosul vers al lui Adrian Păunescu: „Eu sunt un om pe niște scări”. Spun asta pentru că nu-l mai văzusem de când ne chema, de pe scările Palatului Victoria, să ieșim în stradă, ca să aibă uslașii după cine alerga, iar când a revenit, ca din neant, l-am văzut pe scările CNSAS, alături de fostul disident Mircea Dinescu, care, dat fiind rolul de erou al revoluției jucat cu prilejul evenimentelor din decembrie, cred că era firesc să se numere și
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
încercare de a aduce lumină acolo unde este mult întuneric, în viața noastră de zi cu zi, stăpânită și condusă de către bani, aflată la dispoziția și sub rigorile întunericului. Pentru că numai așa am putea numi o lume din ce în ce mai oarbă, care aleargă după bani, considerând că numai deținerea banilor poate oferi un sens acestei vieți. Evident că nu vom cădea pradă unor demersuri de tip irațional și vom rămâne în cadrul științei economice în încercarea de a aduce puțină lumină. Pentru că eu cred
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
curs legal. De asemenea, nu vom apela la alte definiții "funcționale" ale monedei, care iau în calcul tot felul de așa zise funcții ale banului. Considerăm că omul nu poate fi definit ca fiind o ființă care vede, merge, gândește, aleargă, doarme, mănâncă. Evident că omul este mai mult decât toate activitățile și funcțiile sale la un loc. Omul este o sinteză, un întreg. Tot astfel se întâmplă și cu banii. Discutând despre natura banilor, în cele ce urmează vom pune
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
argint într-un mod cu totul unitar. Fuga după cele două metale prețioase apare cu ocazia fiecărei crize. Nici casele nu mai sunt de ajuns de stabile ca preț și nici pământurile nu mai sunt de ajuns de stabile, lumea aleargă după aur și argint. De altfel, prețul la cele două metale scade rar sau foarte rar și privit în istorie are o tendință de creștere exponențială. Schimbul apare odată cu apariția plusprodusului și mai ales odată cu capacitatea unor comunități umane de
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
constanță sau chiar scădere ușoară a prețului. Când trăim o criză economică însă, oamenii își readuc aminte că în viața lor există o marfă care reprezintă însăși valoarea de mai multe mii de ani și această marfă este aurul. Atunci alergăm cu toții, din nou, spre aur. Nu există o marfă atât de specială precum aurul. Bancnota mijlocește schimbul și evaluează valoarea, dar semnul însuși al valorii rămâne aurul. Nu există o marfă al cărei preț să crească în permanență așa cum este
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
specialiștii erau mai puțin obișnuiți"542. (...) "Oricât de fundamentală, criza nu atrage după sine o degresiune a întregii economii occidentale și nu lovește în mod egal nici toate categoriile, nici pe toți indivizii" (...). Fără îndoială că feudalitatea atacată de criză aleargă la soluția cea mai ușoară a claselor dominante amenințate - războiul. Exemplul cel mai sugestiv este războiul de 100 de ani, voit în mod instinctiv de nobilimea engleză și franceză ca o soluție la dificultățile lor. Războiul provoacă însă apariția unei
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
condițiile în care mizeria atinsese proporții nebănuite. Oricât m-aș strădui, nu-mi ajung cuvintele pentru a descrie dezgustul și neliniștea care mă încercau în fiecare zi, epuizarea fizică și psihică însoțite de jena cumplită de a fi obligat să alergi de dimineața până seara după hrană, să te umilești pe la toți măcelarii și crâșmarii, să cerșești pe la mai-marii finanțelor Uniunii Scriitorilor câteva sute de lei... „Oare există viață înainte de moarte?” era una dintre întrebările frecvent auzite aproape pe toate palierele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
tactice. Gruparea liberal-moderată susținea în articolul Credința noastră, din toamna anului 1858, că "nu iubim urile și rezbelele între clase, nu ne plac extravaganțele nici teoriile excentrice și imposibile, nu voim a ne întoarce la întunericul trecutului, dar nici nu alergăm după un viitor ideal și iluzoriu, preferăm dar progresul moderat, treptat și convingător în locul progresului exaltat, brusc și violent"74. Din aceeași familie politică liberal-moderată și care întreține în această perioadă o corespondență intensă cu diferiți lideri politici făcea parte
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
tu, se întâmplă la fel ca atunci când un câine a văzut un iepure. Se pune în urmărirea iepurelui și latră puternic. Alți câini aud câinele care latră, fugind după iepure, și se pun și aceștia pe fugă: sunt mulți care aleargă împreună, latră, dar unul singur a văzut iepurele, unul singur îl urmează și îl urmărește. La un moment dat, unul după altul, toți aceia care nu au văzut cu adevărat iepurele și aleargă doar pentru că unul l-a văzut, obosesc
E Domnul!: aceasta este credinţa noastră by Carlo Maria Martini () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100981_a_102273]
-
și aceștia pe fugă: sunt mulți care aleargă împreună, latră, dar unul singur a văzut iepurele, unul singur îl urmează și îl urmărește. La un moment dat, unul după altul, toți aceia care nu au văzut cu adevărat iepurele și aleargă doar pentru că unul l-a văzut, obosesc, se descurajează și renunță. Cel care însă a fixat ochii asupra scopului în mod personal, ajunge până la sfârșit și prinde iepurele. Și a continuat: Vezi, la fel se întâmplă și călugărilor. Doar aceia
E Domnul!: aceasta este credinţa noastră by Carlo Maria Martini () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100981_a_102273]
-
ta; nu mai sunt vrednic să fiu numit fiul tău. Ia-mă ca pe un zilier al tău». Și, ridicându-se, a mers la tatăl său. Pe când era încă departe, tatăl l-a văzut, i s-a făcut milă și, alergând, l-a îmbrățișat și l-a sărutat. Atunci, fiul i-a spus: «Tată, am păcătuit împotriva cerului și înaintea ta; nu mai sunt vrednic să fiu numit fiul tău». Însă tatăl a spus către servitorii săi: «Aduceți repede haina cea
E Domnul!: aceasta este credinţa noastră by Carlo Maria Martini () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100981_a_102273]
-
mă înjur. Mai îmi dau cu vopsea pe față. Dar, în majoritatea timpului sunt serios. Sunt serios din cauză că timpul trece foarte repede. Eu nu am nici un merit că sunt talentat. Dumnezeu, cred că, într-un anumit moment, m-a văzut alergând. Eram foarte ager. Cred că m-a văzut ieșind din umbra unui pom, și a zis: ia să-i dau puțin talent și acestui copil. De aici vine responsabilitatea față de acest har dumnezeiesc. Sunt destule cazuri când unii cred că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
Congresului Național de Poezie (2011), Premiul publicului la Turnirul Poeților (Efes, Turcia, 2012) etc. Nominalizat de două ori la premiul național "M. Eminescu" (2014, 2015). Cărți publicate (selectiv): Mona-monada (poeme), Iași, 1981; Despre felul cum înaintez (poeme), București, 1983; Să alergăm împreună (roman), Iași, 1985; Fiul omului (poeme), București, 1986; Dincolo de disperare (poeme, antologie), Timișoara, 1995; Lucianograme (poeme), Botoșani, 1999; Șobolanul Bosch (poeme), Pitești, 2006; Sciatică de Copoutablete și enunțuri civice, București, 2010. *** Un om, un cuvânt, o idee, o faptă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
de actual. Chiar că trăim urât, domnilor! VASILE PROCA POEM TRIST ̶ Pe multe voci psalmii toamna în mahala, moartea miroase a busuioc, are în dar cămașa ta: bocet de vânt și o expresie uscată pe zilele fără oameni ...pădurea aleargă un zgomot viu: îl ademenește să-i simtă ai nimicului colți de fiară: acum, chiar acum, vorbește omul ruginit: în ploaie cântece de sete, zum face viața, zum ...latră câinii din pavaj fanfarele trecând pe biciclete și-un interior rezemat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
CU SPINI Doi călăreți pe un cal arată bătrânul ceas Dali, ei taie ceața, rup obscura zare și văd că Domnul se odihnește, lor li se vede numele, au munți în priviri, au sigiliul ceresc și glas viu, ecourile zilei aleargă prin sala de jocuri mecanice tapetată cu inimi de tablă muiate în soare, acolo ei admiră misteriosul bob de grâu și flămânzi îl mănâncă, fac zigzaguri bând bere, apoi folosind galeriile propriului trup pleacă tiptil mărturisindu-se drumului de la ecuator
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
de la ecuator la poli: ei, botezații cu nume ciudate, pleacă cu toate vânturile și cu toate silabele sângelui puternic bătând, reacția Dumnezeului față de această întâmplare e o reacție estetică ... bătrânul ceas Dali de-un veac arată o oră bolnavă: ecourile aleargă prin noul spital de păpuși, de pereți atârnă nori de sticlă, proiecte de animale, fărâme de vis un viscol isteț ca un diavol strecoară iarna pe sub uși, păpușile de orice zi nu mai au calitate, farmec și sentiment nu mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
În 2002 mi s-a făcut onoarea de a fi invitată să port torța olimpică în drumul său de la Delphi la jocurile de iarnă din orașul Salt Lake. Am fost însărcinată să port flacăra doar câteva străzi, și nu am alergat de fapt (dar mergeam repede). Torța era mai grea decât v-ați putea imagina, și ni s-a spus să purtăm mănuși, ceea ce o făcea să alunece. Eram înspăimântată să nu o scap și să sfârșesc pe prima pagină arătând
Memorandum către președintele ales by MADELEINE ALBRIGHT () [Corola-publishinghouse/Science/999_a_2507]
-
israeliților și a fost ovaționată. Iudith și-a salvat poporul datorită puterii ei de seducție, de simulare, și-a riscat viața pentru binele cetății. Gestul ei a fost apreciat, victoria fiind datorată puterii lui Dumnezeu: Și toate femeile din Israel alergau s-o vadă și o binecuvântau, iar în cinstea ei s-au prins în horă. Și ea a luat ramuri în mână și le-a dat femeilor care o însoțeau. Și s-a încununat cu ramuri de măslin, atât ea
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
spuneți ucenicilor Lui că S-a sculat din morți și iată va merge înaintea voastră în Galileea; acolo Îl veți vedea. Iată, v-am spus vouă". Iar plecând ele în grabă de la mormânt, cu frică și cu bucurie mare au alergat să vestească ucenicilor Lui. (28: 5-8). Când femeile au venit la mormânt cu miresme, îngerii le-au spus că Iisus nu mai este printre morți, El este viu, veste pe care au dus-o celor unsprezece ucenici. Iar ele erau
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
care suferea cu exerciții dure. Și-a construit un atelier subteran unde își exersa vocea, și-a ras jumătate de cap pentru a nu fi tentat să iasă în public, ținea pietre în gură în timp ce vorbea și recita versuri în timp ce alerga pe malul mării, exersa ore în șir în fața oglinzii. Un timp a fost nevoit să suporte cu stoicism râsetele ascultătorilor cauzate de vorbirea lui deficitară. Vindecat prin propria voință de defectele de vorbire, omul politic și oratorul atenian a combătut
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
cu mai multe femei. La curtea Vaticanului, se spune că aveau loc adevărate orgii. Era, spre exemplu, foarte gustat jocul erotic al sfeșnicelor. Erau dispuse în cerc sfeșnicele aprinse. Invitații, bărbații, amatori de senzații tari, aruncau castanele iar invitatele, prostituate, alergau, în râsetele celor din jur, să scoată castanele din preajma sfeșnicelor aprinse. Una dintre amantele stabile și de durată ale cardinalului Rodrigo, ulterior papa Alexandru al VI-lea, a fost Vanozza de Cattanei pe care a cunoscut-o când aceasta avea
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
simțise atras de tânăra doamnă Bovary, senzuală și romantică, și-a creat o altă iluzie de fericire. Se bucurase că o secvență a visului ei de fericire s-a împlinit, își repeta cu exaltare: Am un amant, am un amant. Alerga la el ca o curtezană, dornică să-l iubească, să se piardă în brațele lui. Câteva clipe a fost fericită, simțindu-se în postura curtezanei, doar avea modele în lecturile ei, dar este nevoită să se întoarcă la realitatea umană
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Oaie și ai săi, Patru condamnați la moarte, Tereza, Prânzul de duminică, Vânzarea de frate, Martiriul Sfântului Sebastian, Miresele. Piese de teatru: Să nu-ți faci prăvălie cu scară, Sfântul. Volume de reportaje: Cât în șapte zile, Cu o torță alergând în fața napții. Romane: Balonul e rotund, Unsprezece, 1956, Șoseaua Nordului, 1959, Facerea lumii, 1964, Principele, 1969, Incognito (4 volume), 1975, 1977, 1979, 1980, Săptămâna nebunilor, 1981. Scenarii de film: Haiducii, Răzbunarea haiducilor, Răpirea fecioarelor, Haiducii lui Șaptecai, Zestrea Domniței Ralu
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
care c-o privire m-ai renăscut de-odată, 11. Abia în veșnicie te voi vedea de-acum? 12. [P6] În alte părți, departe de-aicea! Tîrziu! Sau niciodată! 13. [P7] Căci nu-mi cunoști cărarea, nu știu spre ce alergi, 14. O tu, cea pe care-aș fi iubit-o, o, tu, care știai! Ruptura sintactică din versul 9 printr-o linioară permite identificarea unui Deznodămînt-Pn4 (apoi noapte) a cărui brutalitate este subliniată de sintaxa emotivă din P4. Avem succesiv
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]