KorAP: Find »[drukola/base=amplu & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...604 605 606 ...608 >

15,180 matches

Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508

otomane, au precipitat eforturile de centralizare a autorității statale. În special începând cu deceniul al șaptelea al secolului al XVIII-lea, prin acțiunile întreprinse de unii fanarioți precum Alexandru Vodă Ipsilanti sau Nicolae Mavrocordat, principatele danubiene au cunoscut un proces amplu de raționalizare a instituțiilor vieții publice și politice. Prin reforme succesive, fanarioții au declanșat procesul de organizare a guvernării pe baze raționale, de concentrare și centralizare a puterii în figura domnitorului, de extindere a aparatului birocratic, de codificare legislativă, însoțite

Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU (2015) [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
secularizare a vieții publice (Hitchins, 1998, p. 15). Rămas în conștiința istorică românească mai degrabă ca "sistema fatală" care "a supt măduva țării", făcând ca "nefericirea țării rumânești să ajungă la vârf", "veacul de durere" al epocii fanariote ascunde un amplu proces modernizator suferit de societățile principatelor dunărene (Aaron, 1835, pp. xviii, xii). Corectând astigmatismele opticii naționaliste, F. Constantiniu (2011) pledează pentru ideea că "secolul fanariot" (1711-1821) ar putea fi numit, dacă ar fi privit dintr-un alt unghi, "secolul reformelor

Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU (2015) [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
succesiv de nu mai puțin de 28 de ori, între ediția princeps din 1834 și ultima reeditare din 1889 (Murgescu, 1999, p. 40). Conținutul său ortodox politic este reflectat și de faptul că manualul de catehism a continuat să fie amplu utilizat în Țara Românească mult după ce autorul ei a fost silit de împrejurări să abandoneze catedra pe care o deținea la Colegiul Sf. Sava. Alcătuit ca un index al obligațiilor omului în tripla sa ipostază de creștin, agent moral și

Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU (2015) [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
creștinarea regelui Ștefan în anul 1000, "ca schismatici [îi țineau pe români], pentru că țineau legea grecească" (p. 196). Motivul mito-tematic al sacrificiului românesc întru credința creștină capătă primele contururi încă din istoriografia Școlii Ardelene. După cum vom vedea, acesta va fi amplu și intens elaborat ulterior, devenind un nod central în conștiința istorică a ființei naționale românești sub forma temei sacrificiale a apărării creștinătății și a crucii prin sabie împotriva avansului semilunei propulsată de iataganul otoman. Ca o concluzie provizorie, se poate

Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU (2015) [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
Daciei: "Aceste trei țări din Dacia cuprinse de Unguri [Banat, Crișana și Transilvania], au rămas pentru tot d-auna despărțite de celelalte, adică de România sau Țara Romănească, Moldova, Bucovina și Basarabia" (Aaron, 1839, p. 30). Unitatea etnică a românilor este amplu argumentată în toate manualele epocii. Ea decurge logic cu necesitate din originea comună a muntenilor, moldovenilor și transilvănenilor, din obârșia lor romană. Ideea unității etnice primește un accent suplimentar în lucrarea lui Albineț, în care moldovenii sunt numiți "Moldo- Români

Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU (2015) [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
a tezei imigrațiunii, urmată de reacția tăioasă a românilor care au reafirmat teza permanenței neîntrerupte a românității, s-a strecurat și în ariergarda literaturii școlare. Xenopol, protagonismul contra-ofensivei românești, alocă în manualele sale de istorie destinate învățământului primar spații relativ ample dedicate problematicii spinoase a continuității. Teoria lui Roesler este atacată frontal și demantelată sistematic. În urma administrării probelor istorice cu care Xenopol își susține cazul continuității, concluzia cu privire la teoria lui Roesler survine cu necesitate: "Acéstă părere este falsă din rădacina, căcĭ

Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU (2015) [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
devenirii naționale a românilor în perioada pe care o avem în vizor: Unirea principatelor danubiene din 1859 și obținerea autonomiei statale prin câștigarea Războiului de Independență în 1878. După cum am văzut în secțiunea precedentă, Unirea principatelor române a inițiat un amplu proces de reorganizare națională a memoriei colective în jurul ideii de unitate primordială. În secțiunea de față vom urmări mutațiile paralele în memoria colectivă aflată în curs de coagulare în cadrul unitar național ocazionate de dobândirea independenței. Ideea unei independențe primordiale legată

Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU (2015) [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
a însemnat apariția unui stat profund scindat" (Livezeanu, 1998, p. 345). Motivul central al dramei României Mari rezidă în "ofensiva culturală" declanșată de statul expandat pentru a îmblânzi diferențele culturale, nivela variațiile instituționale și omogeniza diversitatea educațională. Pe fondul mai amplu al acestui "Kulturkampf național" lansat de către autoritățile statale, vom urmări în cele ce urmează drama unificării sistemului educațional. Pilonii fundaționali ai educației publice românești au fost așezați, în principatele danubiene, abia în epoca regulamentară. Legea instrucției publice din 1864, foarte

Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU (2015) [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
a fost facilitată în sociogeneza sa de un alt complex de factori. Dintre aceștia, decisiv s-a dovedit a fi occidentalizarea politică și mentalitară a societăților din răsăritul Europei. Începutul acestei masive cotituri occidentaliste a Răsăritului poate fi găsit în amplul program lansat de Petru cel Mare în Rusia încă din debutul secolului al XVIII-lea. Țările române s-au dezbrăcat (literal și figurativ) de veșmintele levantine începând cu anii 1830, momentul crucial fiind adoptarea Regulamentelor Organice pentru principatele danubiene. Aceasta

Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU (2015) [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
iar institutele sale de istorie sunt desființate pentru a se crea un institut unic în București cu filiale în teritoriu). Tot în 1948 este realizată reforma învățământului, care instituie principiul manualului unic. Toate acestea sunt ecourile răsfrânte ale procesului mai amplu al "unificării comunismului" simbolizată de adoptarea Constituției din 1948 care a legiferat unipartidismul în politica românească. Strângerea controlului exercitat de autoritățile statale asupra sistemului educațional, în special prin impunerea principiului manualului unic, a făcut ca literatura didactică ce s-a

Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU (2015) [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
noii epoci istorice de construire a societății socialiste în RPR "după exemplul și cu ajutorul" URSS. În al doilea rând, evidentă este rejectarea sistemului creștin de cronologizare. Introducerea modalității de datare non-religioasă trebuie înțeleasă ca parte integrantă a politicii mult mai ample de ateizare a societății românești. Pentru prima dată în istoriografia românească, după cronologia romană promovată fără succes de A.T. Laurian (1853), își face apariția un sistem laic de cronologizare. Chiar dacă păstrează numerotația creștină, în care anul I își are

Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU (2015) [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
moral politică a poporului muncitor" (Roller, 1952, p. 754). Spiritualitatea. Schimbarea de paradigmă întreprinsă de comunismul incipient s-a răsfrânt inevitabil și asupra ideii de spiritualitate românească, până acum identificată exclusiv cu ortodoxia. Această reconsiderare trebuie pusă în contextul mai amplu al programului de ateizare societală demarat de autoritățile comuniste. Din punctul de vedere al materialismului dialectic, religia în general și ortodoxia în particularul românesc a fost un opiu al popoarelor care le-a alterat conștiința de clasă și adormit avântul

Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU (2015) [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
cea național-comunistă justifică denominația de "revoluție mnemonică" pentru a descrie metamorfoza produsă în gestiunea politică a trecutului între cele două faze ale socialismului românesc. Modelul evolutiv al memoriei istoricepe care îl avansăm afirmă, de asemenea, că revoluțiile mnemonice sunt procese ample de reconfigurare dramatică a înțelegerii trecutului survenite în urma unor revoluții politice. Or, revoluția mnemonică petrecută în național-comunism arată că astfel de mișcări tectonice în structura și conținutul memoriei colective pot avea și un caracter intra-sistemic. Ruptură față de paradigma rolleriană

Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU (2015) [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
totuși PNȚCD și PNL), mesajul politic secretat de coaliție era unul omogen, structurat în jurul unei serii de idei forță: anticomunism, reformă structurală, anticorupție, drept la proprietate, probitate morală (Gallagher, 2004, p. 167). Sub inspirația acestor idei, CDR a demarat un amplu program renovator, menit să grăbească tranziția către capitalism și democrație atât de încetinită de moștenitorii PCR. În 1998, guvernul Ciorbea a lansat, cu întârziere de un deceniu, "terapia de șoc" în economia românească, liberalizând complet prețurile la energie și alimente

Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU (2015) [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
Doftana și Pitești sunt echivalente structural, îndeplinind aceleași rosturi politice și fiind produsele acelorași principii de construire a memoriei colective. Piața memoriei colective și limitele hetorodoxiei istoriografice. Implozia regimului totalitar nu doar că a antrenat în cele din urmă un amplu proces de rescriere a trecutului (Culic, 2005), ci a creat condițiile pentru o mutație decisivă survenită la nivel infrastructural. Pluralizarea discursurilor despre trecut, cauționată de autoritățile statale prin introducerea principiului manualelor alternative în pedagogia românească, a avut ca efect direct

Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU (2015) [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
instituția sclaviei și a legilor Jim Crow (1876-1964) care au instituit segregarea rasială în societatea americană. Iar țările înscrise în cel de-al treilea val democratic au inițiat programe statale de confruntare a trecuturilor dictatoriale ca parte a procesului mai amplu de "justiție tranzițională" prin care s-au demarat eforturi de reparație a injustițiilor istorice (Olick și Coughlin, 2003, p. 37). Toate aceste măsuri emblematice pentru "politicile regretului" relevă că trecutul își păstrează relevanța simbolică și însemnătatea politică, iar memoria colectivă

Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU (2015) [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
românești a continuat impetuos în direcția eticii europene a memoriei. La modul general, comparând universul discursiv despre trecut închegat înainte de 1999 cu modul în care trecutul a fost asumat, înțeles și interpretat după acest punct critic, se poate oberva o amplă revizuire a memoriei colective, desfășurată simultan pe dimensiuni multiple, care merită pe deplin titulatura de "revoluție mnemonică". În mare, asistăm la o tranziție paradigmatică dinspre o memorie eroic-celebrativă a trecutului național monumentalizat către o memorie reflexivă post-eroică a unui trecut

Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU (2015) [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
revoluție mnemonică". În mare, asistăm la o tranziție paradigmatică dinspre o memorie eroic-celebrativă a trecutului național monumentalizat către o memorie reflexivă post-eroică a unui trecut național deglorificat. Intrarea memoriei istorice românești în condiția postnaționalistă este parte a unui proces mai amplu de reconstrucție identitară pe aliniamentele unui ethos postnaționalist. Această vastă transformare consistă într-o serie de deplasări discursive simultane, pe care le vom despleti din totul organic în care sunt legate din rațiuni strict analitice. După cum se va vedea, ele

Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU (2015) [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
continua, însă cele deja redate sunt suficiente pentru a face să se resimtă clar ecourile vechii paradigme monumentalist-eroizante a trecutului și culturii române. Lucrurile aveau să se schimbe dramatic după 1998, când ideea de identitate națională a făcut obiectul unei ample operațiuni de reconstrucție, care a întronat civicul (îndeplinirea responsabilităților civile) în locul etnicului ca factor definitor al identității naționale. Națiunea este acum înțeleasă într-o cheie subiectivă, ca o comunitate afectivă, în care ceea ce contează este sentimentul apartenenței și nu descendența

Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU (2015) [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
s-a prefăcut în "Istorie", iar trecutul românesc a fost abordat doar din perspectivă europeană și într-un cadru de referință continental. Liniile de forță pe care se înscriu mutațiile pe care le-am cartografiat sunt subsumabile unui proces mai amplu de reconstrucție identitară prin revizuirea memoriei colective. Procesul general este cel de "ieșire de sub vraja ideologică a naționalismului" odată cu tranziția de la paradigma tradițională, triumfalist-eroică, spre cea post-eroică, europenistă. Drumul intrării politice a societății românești în Uniunea Europeană, sfârșit în 2007, a

Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU (2015) [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
elaborat de către "comisia adevărului" condusă de V. Tismăneanu. Examinarea procesului de impunere a unei grile oficiale de interpretare a trecutului recent, o grilă descrisă de axa pozitivă a democrației occidentale și de cea negativă a anticomunismului, prilejuiește o abordare mai amplă asupra politicilor memoriei recente. Totodată, plasând cazul românesc în context politicilor memoriei în cadrul justiției tranziționale, analiza deschide posibilitatea pentru explorarea mecanismelor operante în gestionarea politică a trecutului. 4.2. Memoria colectivă în contextul justiției tranziționale Cel de-al "treilea val

Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU (2015) [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
comunismului ca traumă societală și regim criminal evidențiază disensiunea atitudinală existentă în societatea românească, precum și eforturile elitei anticomuniste, încununate cu succes odată cu publicarea Raportului Tismăneanu, de definire a memoriei publice a comunismului împotriva curentului nostalgic. Intentând "procesul comunismului" în cadrul mai amplu al justiției tranziționale, statul român postcomunist a reușit să statueze prin decret în cultura publică memoria oficială a comunismului ca traumă istorică totală a societății românești pe fondul unei rezistențe populare pasive, exprimată de o largă nostalgie colectivă față de același

Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU (2015) [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
lor prozaice de toate zilele, în fabrici și birturi, în CAP-uri și cârciumi, muncind și bârfind, au făcut sistemul să meargă. Memorialul durerii, cu protagoniștii săi umani divizabili în disidenți și torționari, trebuie plasat și înțeles pe fundalul mai amplu al socialismului real, în care, pe lângă îngeri și demoni au existat, printre alții, și bișnițari, descurcăreți, supraviețuitori (Rostás și Momoc, 2013). Astfel, imaginea alb-negru pictată de modelul carceral al societății românești sub comunist este pătată cu culoare, chiar dacă fresca rezultată

Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU (2015) [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
exprimă față de vechiul regim arma decretului oficial este fără efect. Concluzii generale Demersul analitic pe care tocmai l-am încheiat și-a propus să surprindă punctele de inflexiune ale procesului de construire, deconstruire și reconstruire discursivă a memoriei naționale românești. Ampla analiză diacronică pe care am întreprins-o a încercat să surprindă, inițial, geneza culturală a primei formule a memoriei istorice românești, produsul intelectual al cărturarilor Școlii Ardelene. Prelucrând materiale deja existente în tradiția cronografică românească, literații ardeleni au reușit să

Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU (2015) [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
istorice românești este fundamentată, în mare, pe aceleași baze structurale în care a fost turnată și formula națională a memoriei românești. Marja de variație în cadrele căreia a fost construită versiunea socialistă a memoriei românești, deși cu siguranță a fost amplu lărgită, este totuși definită de o serie de parametri absoluți. Cel puțin la nivel structural, jgeaburile formale care au asigurat continuitatea structurală a memoriei istorice românești au fost date de mitul fondator al originii, chestiunea continuității, mitologema arhetipală a unității

Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU (2015) [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]