15,536 matches
-
susține cu sinceritate propriile sentimente, el nu poate greși. O alt] problem] serioas] este aceea c] subiectivismul simplu nu poate s] justifice faptul c] oamenii nu sunt de acord cu etică. George Bush spune c] avortul este imoral. Betty Friedan, autoarea c]rții The Feminine Mistique [Mistica Feminin]] și o gânditoare feminist] de frunte neag] acest lucru, spunând c] avortul nu este imoral. Simplu, domnul Bush și doamna Friedan nu sunt de acord. Dar gândiți-v] ce implicații are subiectivismul simplu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
-nainte. Vom merge și noi? De altfel, și mergem. Se scrie mult. Se tipărește mult. Se comentează mult. Tînguitorii sînt mai ales vîrstnicii. Tinerii vin. Cum? Iată, între atîtea, o carte ce pare a se citi cu sufletul la gură. Autoarea? Necunoscută: brașoveanca Jolán Benedec. Cartea ei de debut se numește Sufletul Iustinei și este de o franchețe cuceritoare, după cum ne asigură recenzentul ei, Dan C. Mihăilescu. Povestea nudă: Iustina, de 20 de ani, se îndrăgostește violent de boss-ul (cu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
în sfîrșit, sub acest cer clarificator. 19 noiembrie Jurnal apăsător, cel al Norei Iuga, în România literară, nr. 40. Sînt zile consumate recent în Berlin, într-o lumină cvasimalefică, de lume damnată, fără pic de geană senină. Dacă în locul fotografiei autoarei, una decrepit-crepusculară, ar fi stat cealaltă imagine, a scriitoarei tinere, cu încîntătoarea ei față George Sand, atunci notațiile în silnic minor de-acum ar fi părut doar exerciții de orgolioasă bravadă stilistică. Dar nu, frazele de altfel extrem de păstos tratate
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
corb, să urle ca un cîine. Sînt pomenite "sufocare cu un dop", tatuajele ad-hoc, capetele rase pe loc, fierul roșu, acestea din urmă aducînd trupul supliciatului la condiția de "hartă sau pancartă". Dînd telefon, la terminarea durei lecturi, aflu că autoarea neîndurătorului eseu, Ruxandra Cesereanu, e o ființă de o neverosimilă gingășie... Contaminat de apetit doct-speculativ, simt, la rîndu-mi, nevoia recurgerii la... eseu. Dacă tot e vorba de relația călău-victimă, să revăd, la Muzeul de Artă de la Palat, marea pînză a
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
sens și, totuși, nimeni nu a mișcat, atunci ce crezi dumneata că mai putem face? Iscodită în legătură cu gingașul subiect la modă, homosexualitatea, care în trecut nu era o problemă fundamentală de... stat (Deci nu se punea problema asta, constată tînărul), autoarea "Vlașinilor" o retează: Absolut! Erai prost sau deștept. Restul erau scorneli. Mă așez vădit imprudent în condiție reportericească și-i pun lui Mihai Ursachi întrebarea: Dacă, chemat acum în fața instanței supreme, ai fi obligat să alegi: viață sau poezie, ce
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cîțiva studenți întîlniți ocupîndu-se de cu totul altceva, de nimic. Puzderia de desene agățate pe pereți are ceva de grădiniță, grupa mică. Singura reacție: stupefacția. Pandant (congener), în notă macabră însă: expoziție semnată Orlan, la promiscuul Centru de Creație Contemporană: autoarea se supune, clinic, unor intervenții chirurgicale, doar părînd plastice, pentru că duritatea lor e de infarct. Totul filmat, fotografiat și expus aici, cu o publicitate (aflu de la frumoasa și normala fată ghid) năucitoare. Nu e de disprețuit spectacolul autosacrificiului corporal, totul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
M.C. propune puncte de vedere noi asupra scrierilor unor autori foarte diferiți, cum sunt Radu Ionescu, Mihail Dragomirescu, G. Călinescu, Hortensia Papadat-Bengescu, F. Aderca, V. Voiculescu, Sextil Pușcariu, Al. Sahia ș.a. Ceea ce atrage cu precădere atenția este modul în care autoarea izolează și (re)interpretează acele elemente care conferă actualitate operelor, plasându-le într-un cadru mai vast, de amplă respirație conceptuală. Din Principiile criticei ale lui Radu Ionescu și din teoriile despre capodoperă ale lui Mihail Dragomirescu sunt reținute aspectele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288027_a_289356]
-
bazată pe identificarea unor reguli raționale de creație. Discutând poetica lui G. Călinescu din Curs de poezie, M.C. face o distincție salutară între sensul pe care criticul îl atribuie poeziei și ceea ce se desemnează îndeobște prin înțeles. Argumentele sunt convingătoare, autoarea aducând în sprijinul demonstrației sale concepte înrudite, din T. S. Eliot, I. A. Richards sau Hugo Friedrich. Sextil Pușcariu este privit, de asemenea, dintr-o perspectivă nouă, insistându-se, printre altele, asupra calităților sale de portretist și prozator. Al. Sahia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288027_a_289356]
-
încurajarea permanentă și sfaturile date. Nu în ultimul rând, le mulțumesc părinților mei, care pe parcursul elaborării tezei de doctorat, m au încurajat și m-au sprijinit, ceea ce m-a stimulat și mi-a dat încredere că pot finaliza această cercetare. Autoarea Introducere Investițiile străine directe constituie un factor care influențează direct potențialul unei economii și potențialul social de creștere sustenabilă, cu condiția să fie eficiente. Tranziția României la economia de piață, proces cu profunde transformări economico-sociale, în cadrul politicilor guvernamentale, a urmărit
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
citi și de a se afla în mijlocul familiei dragi, lumii încântătoare a poveștilor, patriei iubite în semn de recunoștință că-i sunt fii, lumii încântătoare a poveștilor, datinilor și religiei străbune, într-un cuvânt, societății de azi și de mâine. Autoarea invită cititorii să adopte o poziție personală față de modelele oferite în această carte, având convingerea că ele nu vor fi considerate nicidecum niște „ rețete „ gata preparate, ci se vor constitui mai degrabă în același repetabil îndemn : -Deschideți porțile școlilor pentru
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
Uniunii Scriitorilor), studiu critic care este în toate privințele un happax legómenon: exemplar unic al unei tipologii pe care o ilustrează în mod ideal. Cartea este o anatomo-fiziologie a operei prozatorului ardelean, semnificativă prin concluzii și exemplară prin instrumentarul folosit. Autoarea îl citește pe Slavici ca un dispecer instalat la pupitrul de comandă al unui sistem automat de conexiuni. Cartografia lumii ficțiunilor lui Slavici scoate la iveală o veritabilă arhetipologie umană. În epicentrul operei se află insul și contractul său cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288935_a_290264]
-
și avantajele unei lecturi profesioniste, bine dotate instrumental și corect conduse metodologic. Cartea scrisă de P. arată ce înseamnă practic o revizuire critică și cum poate renaște un autor plonjat în indiferență pioasă, dacă este actualizat cu fler și metodă. Autoarea uzează de o serie de stratageme sofisticate, compartimentele și etajele operei fiind explorate sistematic și după aceea puse în consonanță: descrierea, explicarea, proiecția speculativă se împletesc. Slavici este examinat într-un orizont comparatist amplu - Preda, Dostoievski, Tolstoi -, care îl situează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288935_a_290264]
-
Strâmba din Deltă, face muncă forțată la stuf, în bălțile Dunării. În 1962, beneficiind de amnistie, este eliberat și vreme de șapte ani lucrează pe diverse șantiere și în fabrică. În 1969 obține un pașaport turistic și împreună cu soția sa (autoare, mai târziu, a unui roman memorialistic, Bénie sois-tu, prison, semnat Nicole-Valéry Grossu), pleacă și rămâne în Franța ca exilat politic. Curând își începe activitatea publicistică cu editarea revistei „Catacombes” (1971-1992), consacrată cauzei creștinilor din lumea comunistă, indiferent de confesiune sau
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287370_a_288699]
-
din limba română. Concepută astfel, lucrarea de față nu se intersectează decât în câteva puncte, în care sunt prezentate studii despre verbele ergative/inacuzative din limba engleză, cu cea a Roxanei-Cristina Petcu, intitulată Ergativity in English and Romance, prezentată de autoare în 2007 ca teză de doctorat și apărută în anul 2009, la Editura Universității din București. Structura cărții: cartea cuprinde cinci capitole și două anexe. În primul capitol, Ergativitatea din perspectivă tipologică, am făcut un scurt istoric al studiilor despre
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
2 reprezintă totdeauna informație cunoscută, deci marcarea lor este superfluă. Concluzia studiului este că fenomenul disocierii persoanelor în limbile ergative poate fi atribuit caracterului specific/definit al pronumelor în dialog. Fenomenul partiției personale a fost studiat și de Nash (1997). Autoarea adoptă explicația cognitivă menționată de Dixon pentru acest fenomen − locutorul se concepe ca fiind un agent prototipic și nu este nevoie de marcarea morfologică a acestui fapt − pentru a explica de ce sunt sensibile, în general, la marcarea cu cazul ergativ
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
partiția personală în limbi cu acord pronominal marcat (eschimosa, lummi, georgiana): mărcile pronominale care se referă la agentul verbelor tranzitive (mărci de tip ergativ) și cele care se referă la subiectul verbelor intranzitive (mărci de tip acuzativ) sunt distincte. Concluzia autoarei (Nash 1997: 133) este că partiția personală este un fenomen morfologic foarte "local", fără efect asupra caracterului ergativ al frazei. (c) Timp/aspect/mod Acest tip de partiție 28 − arată Dixon (1994: 99) − este determinat de orientarea sintactică diferită spre
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
în vedere numai structurile tranzitive, excluzând complet din discuție structurile intranzitive. Cea de-a doua condiție de la Dixon, anume ca al doilea participant din construcțiile tranzitive și participantul unic din construcțiile intranzitive să fie marcați la fel, este considerată de autoare ca fiind neconcludentă. Tchekhoff (1979: 11) arată că diferențele (funcționale) dintre construcția ergativă și cea obiectivă (adică acuzativă) sunt evidente numai dacă există doi participanți la acțiune, pentru că, dacă există un singur participant, adică dacă structura este intranzitivă, orientarea este
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
și cazul ergativ, Tchekhoff (1979: 28) arată că nu în toate limbile care au construcție ergativă există un caz specializat pentru marcarea agentului, important fiind faptul că agentul este întotdeauna marcat într-un anumit fel. Exemplul pe care îl dă autoarea privește limba avar, în care agentul ar sta în cazul instrumental, ceea ce nu este foarte exact: Dixon (1994: 58 − vezi supra, 3.1.2(c)) arată că forma de ergativ poate avea și alte valori cazuale, printre care instrumentalul (vezi
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Această situație este exemplificată de Dixon chiar cu limba avar, dar există și alte limbi care prezintă omonimia ergativ−instrumental: ngandi, warlpiri. În discuția despre relația dintre construcția ergativă și diateză, Tchekhoff (1979: 38) subliniază incompatibilitatea dintre cele două concepte. Autoarea condamnă interpretarea construcției ergative ca un tip de pasiv, argumentul cel mai important fiind lipsa opoziției activ/pasiv. Exemplele autoarei sunt limbile avar și tongană, în care construcția ergativă cu două argumente nu se opune celei cu un argument, prezența
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
ngandi, warlpiri. În discuția despre relația dintre construcția ergativă și diateză, Tchekhoff (1979: 38) subliniază incompatibilitatea dintre cele două concepte. Autoarea condamnă interpretarea construcției ergative ca un tip de pasiv, argumentul cel mai important fiind lipsa opoziției activ/pasiv. Exemplele autoarei sunt limbile avar și tongană, în care construcția ergativă cu două argumente nu se opune celei cu un argument, prezența Agentului fiind singura care poate preciza rolul/funcția gramaticală a primului argument. Revenind la opoziția inițială dintre construcția ergativă și
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
avar și tongană, în care construcția ergativă cu două argumente nu se opune celei cu un argument, prezența Agentului fiind singura care poate preciza rolul/funcția gramaticală a primului argument. Revenind la opoziția inițială dintre construcția ergativă și construcția obiectivă, autoarea subliniază diferența foarte mare dintre construcția ergativă și pasiv − pasivul intră în opoziție cu activul numai pentru clasa verbelor tranzitive și numai în cazul construcției obiective: CONSTRUCȚIE ERGATIVĂ versus CONSTRUCȚIE OBIECTIVĂ 3 3 VB. INTRANZ. VB. TRANZ. 3 3 ACTIV
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
diyari, mam, eschimosă, dyirbal, quiché. Spreng (2000) observă că pasivul a fost un subiect neglijat pentru limbile ergative, în care există, de obicei, un proces de detranzitivizare considerat ca fiind corespondentul pasivului din limbile acuzative, antipasivul (vezi infra, 6.) 65. Autoarea pornește de la posibilitatea coexistenței pasivului și a antipasivului în aceeași limbă − inuktitut (o formă a eschimosei), limbă în care e posibilă pasivizarea unei propoziții antipasive active cu obiect neexprimat −; morfemul antipasiv este omis în pasivizare (Spreng 2001). Investigațiile făcute de
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
pornește de la posibilitatea coexistenței pasivului și a antipasivului în aceeași limbă − inuktitut (o formă a eschimosei), limbă în care e posibilă pasivizarea unei propoziții antipasive active cu obiect neexprimat −; morfemul antipasiv este omis în pasivizare (Spreng 2001). Investigațiile făcute de autoare (Spreng 2000) asupra limbii basce (în cazul căreia există numeroase discuții privitoare la existența pasivului) o conduc spre concluzia că această limbă nu are pasiv. Oyharçabal (2000) arată că teoria pasivității verbului în bască, constând în analiza morfologiei verbale și
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Rappaport Hovav (2005: 187): Pat hit the door/Pat hit at the door, 'Pat lovește ușa/Pat lovește în (la) ușă'. Urmându-i pe Guerssel et al. (1985)72, pe Levin (1993)73 și pe van der Leek (1996)74, autoarele consideră perechile de structuri ca reprezentând o alternanță conativă, una dintre variațiile de realizare argumentală de tipul obiect direct/oblic. Polinsky (2005), referindu-se la același tip de structuri, afirmă că alternanța conativă din engleză reprezintă o situație asemănătoare variației
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
ergativă a precedat și, poate, a și influențat dezvoltarea pasivului. Aldrige (2007a) analizează problema ergativității în limbile austroneziene de vest, demonstrând că acestea nu aparțin aceleiași clase tipologice: unele sunt ergative, altele au partiție ergativă, iar altele sunt dominant acuzative. Autoarea arată că există un continuum istoric: o limbă ergativă evoluează într-o limbă cu partiție ergativă, care devine, eventual, o limbă acuzativă. În schimb, în anumite limbi ergative, marcarea cazuală ergativă a rezultat din reinterpretarea construcțiilor pasive ca fiind active
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]