15,628 matches
-
LA CETATE" (1972), spectacol de revistă,libret Mihai Maximilian.-Teatrul de Revistă Deva. "PARDON, SCUZAȚI, BONSOAR" (1974), spectacol de revistă,libret Mihai Maximilian.-Teatrul „Constantin Tănase”. "ASTĂ SEARĂ, PE LOC REPAUS" (1974), spectacol de revistă, libret Mihai Maximilian.-Ansamblul Armatei „DOINA” Cluj-Napoca. "E PORMIDABIL LA REVISTĂ" (1975),spectacol de revistă,libret Mihai Maximilian și Aurel Storin.-Teatrul Muzical Brașov. "TROMPETELE REVISTEI" (1976), spectacol de revistă, libret Mihai Maximilian.-Ansamblul Armatei „DOINA” București. "CAMPING BOEMA" (1977), spectacol de revistă, libret Mihai Maximilian
Vasile Veselovski () [Corola-website/Science/310946_a_312275]
-
REPAUS" (1974), spectacol de revistă, libret Mihai Maximilian.-Ansamblul Armatei „DOINA” Cluj-Napoca. "E PORMIDABIL LA REVISTĂ" (1975),spectacol de revistă,libret Mihai Maximilian și Aurel Storin.-Teatrul Muzical Brașov. "TROMPETELE REVISTEI" (1976), spectacol de revistă, libret Mihai Maximilian.-Ansamblul Armatei „DOINA” București. "CAMPING BOEMA" (1977), spectacol de revistă, libret Mihai Maximilian.-Teatrul „Constantin Tănase”. "PARADĂ LA ESTRADĂ" (1978), spectacol de revistă, libret Mihai Maximilian.-Ansamblul Armatei „DOINA” Cluj-Napoca. "NEVESTELE VESELE DIN BOEMA" (1978), spectacol de revistă, libret Mihai Maximilian.-Teatrul „Constantin
Vasile Veselovski () [Corola-website/Science/310946_a_312275]
-
-Teatrul Muzical Brașov. "TROMPETELE REVISTEI" (1976), spectacol de revistă, libret Mihai Maximilian.-Ansamblul Armatei „DOINA” București. "CAMPING BOEMA" (1977), spectacol de revistă, libret Mihai Maximilian.-Teatrul „Constantin Tănase”. "PARADĂ LA ESTRADĂ" (1978), spectacol de revistă, libret Mihai Maximilian.-Ansamblul Armatei „DOINA” Cluj-Napoca. "NEVESTELE VESELE DIN BOEMA" (1978), spectacol de revistă, libret Mihai Maximilian.-Teatrul „Constantin Tănase”. "TOATE CORTINELE SUS" (1979), spectacol de revistă, libret Mihai Maximilian.-Teatrul Muzical Galați. "SURPRIZELE RAMPEI" (1979), spectacol de revistă, libret Mihai Maximilian.-Teatrul Muzical Brașov
Vasile Veselovski () [Corola-website/Science/310946_a_312275]
-
Maximilian.-Teatrul „Constantin Tănase”. "TOATE CORTINELE SUS" (1979), spectacol de revistă, libret Mihai Maximilian.-Teatrul Muzical Galați. "SURPRIZELE RAMPEI" (1979), spectacol de revistă, libret Mihai Maximilian.-Teatrul Muzical Brașov. "BATALIONUL VESELIEI" (1980), spectacol de revistă, libret Mihai Maximilian.-Ansamblul Armatei „DOINA” Cluj-Napoca. "BOEMA, SLĂBICIUNEA MEA" (1980), spectacol de revistă, libret Mihai Maximilian.-Teatrul „Constantin Tănase”. "BILET DE VOIE...BUNĂ" (1981), spectacol de revistă, libret Mihai Maximilian.-Ansamblul Armatei „DOINA” Cluj-Napoca. "AȘA RÂD OAMENII BUNI" (1981), spectacol de revistă, libret Mihai Maximilian
Vasile Veselovski () [Corola-website/Science/310946_a_312275]
-
Brașov. "BATALIONUL VESELIEI" (1980), spectacol de revistă, libret Mihai Maximilian.-Ansamblul Armatei „DOINA” Cluj-Napoca. "BOEMA, SLĂBICIUNEA MEA" (1980), spectacol de revistă, libret Mihai Maximilian.-Teatrul „Constantin Tănase”. "BILET DE VOIE...BUNĂ" (1981), spectacol de revistă, libret Mihai Maximilian.-Ansamblul Armatei „DOINA” Cluj-Napoca. "AȘA RÂD OAMENII BUNI" (1981), spectacol de revistă, libret Mihai Maximilian.-Teatrul de Stat din Baia Mare. "DANUBIUS EXPRESS" (1982), spectacol de revistă, libret Mihai Maximilian.-Teatrul Muzical Galați. "STELA, STELELE SI BOEMA" (1982), spectacol de revistă, libret Mihai Maximilian
Vasile Veselovski () [Corola-website/Science/310946_a_312275]
-
Cântecului și Dansului Popular Românesc Mamaia 2006. "Eu doinesc, codru’ răsună/ Mândra patru boi adună/ Eu doinesc, pădurea crapă/ Mândra patru boi adapă/ Nu-i adapă că li-i sete/ Ci-i adapă că mă vede" - sunt versuri ale unei doine de la început de drum, un început care-a confirmat încă de-atunci: “Dacă Dumitru Sopon se va îngriji să-și adune un repertoriu autentic românesc, va ajunge un mare interpret al României“. - Constantin Arvinte - Revista “Apărarea Patriei”- 1957; Așa s-
Dumitru Sopon () [Corola-website/Science/309489_a_310818]
-
(n. 15 noiembrie 1958, Chișinău, RSS Moldovenească - d. 30 octombrie 1992, București, România) a fost o cântăreață din Republica Moldova. A fost căsătorită cu Ion Aldea-Teodorovici, cu care a format un duet, începând din 1981. Doina Marin s-a născut pe 15 noiembrie 1958, în orașul Chișinău, în familia intelectualilor Eugenia și Gheorghe Marin. Tatăl său a fost scriitor și jurnalist, iar mama - profesoară de limbă și literatură română, director adjunct la școala nr.1 din
Doina Aldea-Teodorovici () [Corola-website/Science/309553_a_310882]
-
Chișinău, în familia intelectualilor Eugenia și Gheorghe Marin. Tatăl său a fost scriitor și jurnalist, iar mama - profesoară de limbă și literatură română, director adjunct la școala nr.1 din Chișinău (azi Liceul Teoretic Român-Francez „Gheorghe Asachi”). Talentul artistic al Doinei s-a manifestat încă din copilărie. Astfel, începând cu vârsta de 6 ani și până în clasa a 8-a, Doina participă la dublarea filmelor în română la Studioul "Moldova-Film". Concomitent studiază muzica în particular. De la vârsta de 14 ani ani
Doina Aldea-Teodorovici () [Corola-website/Science/309553_a_310882]
-
și literatură română, director adjunct la școala nr.1 din Chișinău (azi Liceul Teoretic Român-Francez „Gheorghe Asachi”). Talentul artistic al Doinei s-a manifestat încă din copilărie. Astfel, începând cu vârsta de 6 ani și până în clasa a 8-a, Doina participă la dublarea filmelor în română la Studioul "Moldova-Film". Concomitent studiază muzica în particular. De la vârsta de 14 ani ani activează în ansamblul "Moldoveneasca" cu care întreprinde turnee în toate republicile unionale, dar și în Mongolia, Algeria, Germania, Cipru, la
Doina Aldea-Teodorovici () [Corola-website/Science/309553_a_310882]
-
Din 1979 până în 1988 a lucrat în calitate de profesoară de literatură universală la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” din Chișinău. În anu 1981 se căsătorește cu Ion Aldea-Teodorovici. La 5 august 1982 se naște fiul lor, Cristofor Aldea-Teodorovici. Din 1982, Doina își descoperă o altă latură a talentului său, cea de interpretă de estradă. Din acest an, ea este nedespărțită atât în viață, cât și pe scenă, de compozitorul și interpretul Ion Aldea-Teodorovici. În 1988 a fost profesoară de literatură universală
Doina Aldea-Teodorovici () [Corola-website/Science/309553_a_310882]
-
poeții Grigore Vieru, Adrian Păunescu și Andrei Păunescu, a cântat în fața luptătorilor din războiul de pe Nistru, iar mai târziu, pe parcursul anului 1992, i s-a conferit titlu de Artistă Emerită a Republicii Moldova. În noaptea de 29 spre 30 octombrie 1992, Doina și Ion au murit într-un accident tragic. În 1993, Doinei Aldea-Teodorovici i se acordă Ordinul Republicii, post-mortem. Doina Aldea-Teodorovici a decedat împreună cu soțul său, în urma unui accident rutier de pe șoseaua DN2 în noaptea de 29 spre 30 octombrie 1992
Doina Aldea-Teodorovici () [Corola-website/Science/309553_a_310882]
-
luptătorilor din războiul de pe Nistru, iar mai târziu, pe parcursul anului 1992, i s-a conferit titlu de Artistă Emerită a Republicii Moldova. În noaptea de 29 spre 30 octombrie 1992, Doina și Ion au murit într-un accident tragic. În 1993, Doinei Aldea-Teodorovici i se acordă Ordinul Republicii, post-mortem. Doina Aldea-Teodorovici a decedat împreună cu soțul său, în urma unui accident rutier de pe șoseaua DN2 în noaptea de 29 spre 30 octombrie 1992. Era însărcinată și aștepta o fetiță. Accidentul a avut loc la
Doina Aldea-Teodorovici () [Corola-website/Science/309553_a_310882]
-
pe parcursul anului 1992, i s-a conferit titlu de Artistă Emerită a Republicii Moldova. În noaptea de 29 spre 30 octombrie 1992, Doina și Ion au murit într-un accident tragic. În 1993, Doinei Aldea-Teodorovici i se acordă Ordinul Republicii, post-mortem. Doina Aldea-Teodorovici a decedat împreună cu soțul său, în urma unui accident rutier de pe șoseaua DN2 în noaptea de 29 spre 30 octombrie 1992. Era însărcinată și aștepta o fetiță. Accidentul a avut loc la orele 02:15 cu o mașină de marca
Doina Aldea-Teodorovici () [Corola-website/Science/309553_a_310882]
-
cu viață. Potrivit presei românești, din mașină au fost extrase cu mare greutate trei corpuri însângerate. Două automobile i-au transportat pe Vasilii Koudalb și Alexandr Chakaunov la Spitalul din Urziceni. La 02:30 o autosanitară a preluat-o pe Doina Aldea-Teodorovici, aflată în comă. Salvarea s-a îndreptat cu toată viteza spre București. Pe drum, Doina și-a recăpătat un moment cunoștința. A strigat de câteva ori "Au, mă doare tot corpul", apoi a decedat. Corpul neînsuflețit a lui Ion
Doina Aldea-Teodorovici () [Corola-website/Science/309553_a_310882]
-
Două automobile i-au transportat pe Vasilii Koudalb și Alexandr Chakaunov la Spitalul din Urziceni. La 02:30 o autosanitară a preluat-o pe Doina Aldea-Teodorovici, aflată în comă. Salvarea s-a îndreptat cu toată viteza spre București. Pe drum, Doina și-a recăpătat un moment cunoștința. A strigat de câteva ori "Au, mă doare tot corpul", apoi a decedat. Corpul neînsuflețit a lui Ion Aldea-Teodorovici, a fost recuperat cu mare greutate. A fost nevoie ca poliția să taie cu flacăra
Doina Aldea-Teodorovici () [Corola-website/Science/309553_a_310882]
-
tot corpul", apoi a decedat. Corpul neînsuflețit a lui Ion Aldea-Teodorovici, a fost recuperat cu mare greutate. A fost nevoie ca poliția să taie cu flacăra autogenă automobilul distrus, reușind să elibereze trupul abia la ora 7:00. Ion și Doina Aldea-Teodorovici au lăsat în urmă un copil orfan de numai 10 ani, Cristofor, care a continuat activitatea muzicală a părinților.
Doina Aldea-Teodorovici () [Corola-website/Science/309553_a_310882]
-
ce mai fete...". În anii 1960 s-au bucurat de un succes deosebit "Polca dragostei" și "Mandolina mea" cu Margareta Pâslaru, "Valea Prahovei" cu Ilinca Cerbacev, " De-ar fi să mă mai nasc o dată" cu Gică Petrescu, "Spre soare" cu Doina Badea (premiată la Mamaia) etc. De-a lungul anilor, George Grigoriu o alege pe Margareta Pâslaru să-i intepreteze 29 dintre compoziții. În afară de cele deja menționate, marea artistă a mai cânat: "Aici la mine acasă", "Bună dimineața soare", " Când s-
George Grigoriu () [Corola-website/Science/309582_a_310911]
-
(n. 19 septembrie 1940, Cașva, Mureș, România) este o interpretă de muzică populară românească din zona Mureșului. A cântat timp de peste 30 de ani la ansamblul Doina Brașovului. În anul 1990 s-a pensionat. Născută la câțiva kilometri de Reghin, la Cașva, a avut primul contact cu muzica la școală, ca noi toți. După o scurtă perioadă petrecută la București, cu părinții refugiați, a revenit la Reghin
Natalia Gliga () [Corola-website/Science/309625_a_310954]
-
sonor (albumul „Ummagumma” al celebrului grup britanic Pink Floyd). După absolvirea Politehnicii din București se angajează la Studioul Cinematografic Buftea ca inginer de sunet, numele său apărând în această calitate pe genericul filmului „Misterul lui Herodot”, realizat de regizoarea Geta Doina Tarnavschi în anul 1976. Adera la mișcare anticomunista inițiată de scriitorul dizident Paul Goma devenind cosemnatar al listei acestuia, si este expulzat din țară în anul 1978. Ajunge la Radio Europa Liberă unde prezintă un scurt ciclu de emisiuni, apoi
Șerban Stănciulescu () [Corola-website/Science/309703_a_311032]
-
critic literar, traducător și poet român. A absolvit Colegiul „Sf. Sava” și apoi cursurile Universității din București, Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, unde i-a avut ca profesori printre alte ilustre personalități pe Nina Façon, Alexandru Balaci, George Lăzărescu, Doina Derer și pe Marco Cugno (secția italiană și română). Lucrarea să de diplomă a fost primul studiu din lumea noastră universitară despre poezia și proza lui Cesare Pavese. A lucrat ca profesor de țară (1967-1971), bibliotecar la serviciul de schimburi
Geo Vasile () [Corola-website/Science/310055_a_311384]
-
în așa-zisa „limbă moldovenească” - limba română scrisă cu alfabetul chirilic. După 1952, s-a permis studierea operelor lui Mihai Eminescu și Ion Creangă, e adevărat, cu eliminarea, în cazul primului, a tuturor scrierilor politice și a unor poezii precum „Doina” sau „Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie”. Istoriografia și propaganda sovietică au prezentat perioada 1918 - 1940 ca una a înrobirii țării de către boierimea și burghezia română, în cârdășie cu exploatatorii și trădătorii moldoveni, iar numele de „român” a devenit
Ocupația sovietică a Basarabiei și Bucovinei de Nord () [Corola-website/Science/308984_a_310313]
-
are loc un concurs de interpretare vocală și instrumentala, la care participă atât copii din Maramureșul Istoric, cât și voci din Baia Mare, dar și din județele Cluj și Satu Mare. Cea mai importantă clipă artistică este interpretarea fără acompaniament a unei doine și a unui cântec de joc din zona folclorica de proveniență a fiecărui concurent. După decernarea premiilor, în centrul comunei are loc o paradă a călăreților, precum și o prezentare a portului popular, dat fiind scopul acestui eveniment și anume acela
Comuna Șieu, Maramureș () [Corola-website/Science/310644_a_311973]
-
în litere, în toamna anului 1907. În timpul studenției, fiind cititoare la Biblioteca Fundației Universitare, îl cunoaște pe Ștefan Octavian Iosif, care era, pe atunci, custode al Bibliotecii. prezentase, cu succes, la seminarul profesorului de estetică Mihai Dragomirescu, o lucrare despre Doina lui Iosif. Natalia povestește: „Când a auzit Steo ce succes a avut Doina lui la seminar, a fluierat toată ziua de bucurie... A căutat să mă cunoască, mi-a mulțumit și mi-a cerut niște poezii, pe care i le-
Natalia Negru () [Corola-website/Science/310717_a_312046]
-
Universitare, îl cunoaște pe Ștefan Octavian Iosif, care era, pe atunci, custode al Bibliotecii. prezentase, cu succes, la seminarul profesorului de estetică Mihai Dragomirescu, o lucrare despre Doina lui Iosif. Natalia povestește: „Când a auzit Steo ce succes a avut Doina lui la seminar, a fluierat toată ziua de bucurie... A căutat să mă cunoască, mi-a mulțumit și mi-a cerut niște poezii, pe care i le-am dat, iar el a ales dintre ele una, Străbunica, pe care a
Natalia Negru () [Corola-website/Science/310717_a_312046]
-
Călucean. Piesele din „echipamentul” călușarilor poartă și ele denumiri care amintesc de numele zeului, mișcările dansului simbolizând tropăiturile și comportamentul cabalin. România este prezentă pe Lista Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității UNESCO cu Ritualul Călușului (inclus la 25 noiembrie 2005), Doina (2 octombrie 2009) și Ceramica de Horezu (3-7 decembrie 2012).
Călușarii () [Corola-website/Science/309448_a_310777]