20,245 matches
-
verdeața. SARMALELE BUNICII 500 g carne de porc, 500 g carne de mânzat, 200 g slănină afumată, 200 g costiță afumată, 1 kg ceapă, 2 morcovi, o cană de orez, o varză murată, sare, piper, cimbru, o lingură de boia dulce Se taie ceapa mărunt, morcovul se rade pe răzătoare, slănina și costița se taie cubulețe, după care se amestecă și se călesc la foc domol, timp de 20 de minute, apoi adăugăm carnea tăiată cubulețe și orezul spălat bine, dăm
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
telul. Se prăjesc în ulei încins pe ambele părți. TOCANĂ DE BERBEC 1,5 kg carne de berbec, 2 morcovi rași, 2 cepe, 100 ml ulei, 1 ardei gras roșu, 1 pahar de vin, sare, piper, foi de dafin, boia dulce, cimbru, boia iute, rozmarin, mentă, 2 linguri de bulion Se pune ceapa cu ulei la călit, adăugăm morcovul și ardeiul, apoi carnea tăiată sub formă de pătrate, foi de dafin, sare, piper; călim puțin, apoi adăugăm apă și lăsăm să
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
LA CUPTOR Doi cartofi fierți, o mămăligă fiartă caldă, 400 gr. de brânză frământată, 300 gr. de carne de oaie friptă, 300 gr. de ciuperci pălării fripte, 300 gr. de costiță friptă, cinci ouă, 300 gr. de felii de caș dulce, o ceapă tocată fin, frunze de pătrunjel și țelină tocate fin, sare, piper, 150 gr. de unt. Ungem cratița cu unt, punem un strat de mămăligă de jur împrejurul cratiței și puțin pe fundul cratiței. Batem, ouăle spumă și adăugăm în ou
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
ouăle spumă și adăugăm în ou carnea tăiată mărunt, verdeața, ceapa, brânza frământată și costița tocată, apoi amestecăm. Punem compoziția în mijlocul cratiței cu mămăligă. Deasupra așezăm felii de cartofi și pălării de ciuperci, iar peste ciuperci punem felii de caș dulce. Turnăm restul de mămăligă pe care-l ungem cu restul de unt, apoi dăm la cuptorul încins timp de 45 de minute. Se servește cu lapte acru sau iaurt. TUSLAMA REGALĂ (1) 2,5 kg de burtă, 2 morcovi, 2
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
patru roșii decojite, lăsăm să mai fiarbă câteva clocote, dăm gust de sare, piper, dăm deoparte și decorăm cu verdeața tocată. IAHNIE DE FASOLE 500 gr. de fasole fierte, două cepe tocate și călite în ulei, o linguriță de boia dulce, sare, piper, delicat, după gust, trei căței de usturoi tocați fin. Se dau toate prin robot sau mașina de tocat, se obține o pastă omogenă pe care o modelăm pe un platou, apoi decorăm cu gogoșari murați, castraveți, măsline. LEGUME
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
carne și cartofi. MÂNCARE DE MAZĂRE 1 kg. de mazăre la pungă congelată, 600 gr. de carne de mânzat, 400 gr. de costiță afumată, 200 gr. de arpagic, un morcov, două linguri de pastă de tomate, o linguriță de boia dulce, sare, piper, după gust, 250 ml de vin alb, o legătură de mărar. Se taie cubulețe costița afumată și se pune în cratiță la topit. După ce se rumenește puțin, adăugăm morcovul tăiat rondele și arpagicul, călim timp de 5 minute
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
îngroașă făina. Dăm gust cu sare, piper și după dorință 2-3 căței de usturoi. Se servește cu ochiuri românești, friptură de porc sau de vită. SUFLEU DE CONOPIDĂ 1 conopidă, 4 ouă, 200g. smântână, 200g.cașcaval, 100g. unt, 100ml. lapte dulce, 3 linguri făină albă, 2 linguri pesmet. Fierbem conopida și o scurgem. Topim untul, adăugăm făina, stingem cu lapte apoi adăugăm smântâna și dăm deoparte. Ungem vasul cu puțin unt și punem conopida. Batem albușurile spumă, gălbenușurile se amestecă cu
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
dăm la cuptor timp de 30 de minute. LANGOȘI Aluatul - 1,5 kg. de făină, 3 gălbenușuri, lapte cât primește aluatul, albușurile bătute spumă, drojdie cât o nucă, dizolvată în 100 ml de apă caldă. Umplutura - 1 kg. de caș dulce și urdă, 2 legături de mărar, o ceapă tocată mărunt, călită în 2 linguri de unt, 2 ouă, sare și piper. Luăm câte o porție de aluat, întindem pe masă, punem umplutura, lipim bine, apoi le prăjim în ulei încins
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
opt minute, trei linguri de ulei de măsline, sare, piper, după gust, 300 gr. de piept de pui, 50 gr. de unt, 200 gr. de ciuperci, 150 gr. de bacon, 200 gr. de sos de roșii, trei linguri de smântână dulce, 200 gr. de brânză Mozarrela (caș dulce scurs) rasă pe răzătoare, verdeață pentru decor. Baconul, pieptul și ciupercile se taie julien și se călesc puțin în ulei de măsline, adăugăm pentru gust 30 ml de coniac. După câteva clocote turnăm
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
măsline, sare, piper, după gust, 300 gr. de piept de pui, 50 gr. de unt, 200 gr. de ciuperci, 150 gr. de bacon, 200 gr. de sos de roșii, trei linguri de smântână dulce, 200 gr. de brânză Mozarrela (caș dulce scurs) rasă pe răzătoare, verdeață pentru decor. Baconul, pieptul și ciupercile se taie julien și se călesc puțin în ulei de măsline, adăugăm pentru gust 30 ml de coniac. După câteva clocote turnăm sosul de roșii, smântâna, sarea, piperul, după
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
amestecă bine cu ceapa tocată mărunt, sarea, biovegetal și ulei, după care se umplu roșiile și se decorează cu pătrunjel verde. SALATĂ VERDE UMPLUTĂ Șase căpățâni de salată, două - trei frunze de dafin, 100 gr. de orez, sare, piper, boia dulce, 500 gr. de carne de porc tocată, două cepe tocate și călite, o legătură de pătrunjel, o legătură de tarhon, o legătură de mărar, toate tocate mărunt, 200 gr. de suc de roșii, patru - cinci roșii tăiate felii, 250 gr.
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
umplutură din mere. Se taie segmente groase de șase până la șapte centimetri, care se coc în tavă neunsă, iar apoi cât sunt calde, se dau prin pudră de zahăr și prin vanilie. 9.2 CHECURI ȘI COZONACI CHEC CU BRÂNZĂ DULCE 3 ouă, 19 linguri de ulei, optsprezece linguri de lapte, 19 linguri de zahăr, o linguriță de bicarbonat stins cu lămâie Toate se amestecă bine, la urmă se pun 18 linguri de făină și 2 plicuri de vanilie, apoi se
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
de Domnul (In. 6, 5 și Lc. 18, 13) cu vreo nouă mângâiere trebuie înainte de a termina să-și ridice ochii spre cer și să-i spună Domnului cu mâinile împreunate: O, Doamne, Tu mi-ai trimis din cer această dulce mângâiere mie, nevrednicul păcătos; eu ți-o restitui ca Tu să o păstrezi pentru mine, căci eu sunt un tâlhar al comorii Tale”. Și mai spunea: „Doamne ia-mi binele Tău în această lume și păstrează-mi-l pentru viitor
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
enorm de care s-a bucurat „Viața” (avea abonați și în SUA, dar tot rău platnici), preotul I. Tălmăcel a avut de înfruntat disprețul, ironia (față de stilul facil și popular), indiferența, refuzul. Tuturor acestor critici, părintele le-a răspuns: „Viața dulce românească de-ar păstra-o viitorul/Este limba Vieții noastre ce-o vorbește întreg poporul”. Din lista impresionantă a lucrărilor amintim: „În amintirea anului sfânt 1933”, „Cântece de Crăciun, urări creștine și trei piese de teatru școlar”, „Carte de religie
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
copiilor, mai ales fetelor, care trebuie să rămână curate sufletește, curate fără greș până în clipa când le încredințăm bărbatului care va avea grijă de fericirea lor. E datoria lui să ridice vălul pe care-l aruncăm noi peste taina cea dulce a vieții". "Văl", "fericire", "taina cea dulce a vieții", cuvinte care stârnesc curiozitatea, dar în același timp încărcate de făgăduințe, nu sunt în măsură să îngrozească o tânără fată. Curând totuși, cuvintele tatălui devin mai alarmante, aproape amenințătoare. Dacă nu
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
rămână curate sufletește, curate fără greș până în clipa când le încredințăm bărbatului care va avea grijă de fericirea lor. E datoria lui să ridice vălul pe care-l aruncăm noi peste taina cea dulce a vieții". "Văl", "fericire", "taina cea dulce a vieții", cuvinte care stârnesc curiozitatea, dar în același timp încărcate de făgăduințe, nu sunt în măsură să îngrozească o tânără fată. Curând totuși, cuvintele tatălui devin mai alarmante, aproape amenințătoare. Dacă nu au încă nicio bănuială, o previne baronul
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
pe spate, nemișcat". Jeanne își dădu curând seama că adormise. Revoltată de somnul soțului ei parcă mai mult chiar decât de brutalitatea îmbrățișării sale, "deznădăjduită până în adâncul sufletului, dezamăgită de această beție pe care o visase cu totul altfel, de dulcea ei așteptare distrusă, de fericirea ei moartă", tânăra mireasă nu se putu opri să nu gândească: " Prin urmare, iată ce numește el a fi nevasta lui! Asta e, asta!" Cititorul de astăzi ar putea să se arate neîncrezător față de o
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
tot repetat că femeile sunt adesea atinse de meteahna de a se arăta "cochete". Acestea manifestă "vanitatea de a plăcea". La rândul lor, bărbații, chiar dacă nu țin neapărat să cucerească inima unei femei, se surprind uneori alunecând în "galanterie", "șoptind dulci nimicuri". În perioada Belle Époque, acest străvechi joc amoros începe dintr-odată să fie desemnat în mediile burgheze printr-un cuvânt nou, flirt. Acesta se află pe buzele tuturor, se răspândește în saloanele mondene. Este considerat amuzant, fiind repetat până la
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
se dau definiții peste definiții, umoristice ori poetice. Flirtul este "o năzuință nelămurită care se înalță-n zbor și imediat se risipește", se spune în publicația Paris-Flirt. El "sfârșește acolo unde începe Dragostea". "Tot ce ține de el este o dulce și gingașă dezmierdare". Pentru alții, ca de pildă romancierul Paul Bourget, flirtul este mai curând "acuarela dragostei", "fâsâitul unui vin de Champagne care s-ar dovedi a fi doar spumă, din care nu rămâne nici măcar un strop de alcool pe
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
fotoliu lipit de vreun perete? Își apasă brațul dezgolit pe mâneca hainei lui întunecate. Piciorul îmbrăcat în mătase ajurată freamătă nerăbdător pe perina de stofă roasă. La fiecare mișcare a evantaiului împodobit cu pene lungi și moi, bărbatul simte adierea dulce a parfumului răspândit de ea, de umerii delicați, de rochia foșnitoare, de părul ei în care licăresc nestemate. Ea îi vorbește, în atmosfera intimă a acestui colț de salon, pe un ton discret. Ce-i șoptește oare? Și ce răspuns
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
a îndruga nimicuri galante". Însă englezii și americanii se repeziseră, se revoltă unii mai aprigi, să importe acest fermecător negoț galant ca să-l degradeze. Îl reduseseră la a fi un negoț pur și simplu, iar apoi îl expediaseră înapoi către dulcele pământ al Franței. Practicanta flirtului din America sau din Anglia, se poate citi ici și colo, este o veritabilă devoratoare de bărbați. Aceasta a făcut din flirt un "meșteșug bizar"52, o afacere necinstită, o capcană. Pentru că este protejată de
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
fără ca tu însuți să simți măcar un strop. Când vine vorba de flirt, fiecare dintre adversari își închipuie că-l înșeală pe celălalt, fără să-și dea seama că el e cel înșelat; face haz în sinea sa de cuvintele dulci pe care le rostește, dar nu pricepe ironia celor pe care le aude"62. În ochii moraliștilor, flirtul întruchipează seducția în ceea ce are aceasta mai înșelător, mai perfid, mai diabolic. Seducția așa cum este reprezentată în tradiția creștină încă din Evul
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
era antrenată de doi ani într-un flirt înflăcărat cu Julien de Suberceaux, un tânăr falit, destul de destrăbălat, condamnat să-și joace rolul pentru a putea trăi. În intimitatea alcovurilor, fata îi dăruiește sărutări și îmbrățișări pătimașe, dezmierdări "primejdios de dulci", "de o sută de ori mai intense decât bucuriile fade și răsuflate ale iubirilor obișnuite". Astfel, Julien este "semi-amantul" lui Maud, care nu mai este ea însăși decât o "semi-virgină". Lui Maud nici nu-i trece prin cap să se
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
unei prietene. În afară de Julien. Îmi plac mâinile lui, buzele lui, ochii lui. Îl doresc, din câte-mi dau seama, așa cum ne doresc pe noi bărbații, chiar și atunci când ne urăsc". Maud nu concepe să-și petreacă toată viața schimbând vorbe dulci, pregătindu-i băutura și căutându-i papucii. Ea intenționează să și-l facă pe Julien amant, mergând până la capăt de data aceasta, dar numai după ce se va fi măritat... cu Maxime de Chantel. Pentru a-l cuceri pe acesta din
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
o patimă de om smintit asupra siluetei fremătătoare și întunecate", scrie Marcel Prévost. "Ea îi vorbea, iar buzele ei erau atât de aproape de chipu-i, încât i se părea că răsuflarea se contopea cu sunetul cuvintelor în ceva nespus de dulce [...]. Nu putea rosti vreun alt cuvânt afară de numele ei Maud, Maud... pe care îl repeta la infinit, îl repeta ca o mângâiere, ca o sărutare în urechea ei, în părul ei, pe gâtul ei [...]. Cu buzele împreunate, se prăbușiră amândoi
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]