15,918 matches
-
an mai devreme. Consecințele diferențelor existente între mecanica clasică și mecanica cuantică au devenit rapid foarte evidente. Dar abia în 1926, prin lucrările lui Werner Heisenberg, Erwin Schrödinger și alții, mecanica cuantică este descrisă matematic complet și corect. În ciuda succeselor experimentale uriașe, interpretările filozofice ale teoriei cuantice sunt încă aprig dezbătute. Planck a fost nehotărât în a accepta noua idee a cuantificării, ca mulți alții. Dar, neexistând o alternativă acceptabilă, a continuat să folosească această idee, efortul său fiind mai târziu
Cuantă () [Corola-website/Science/314659_a_315988]
-
parte a luminii este de culoare verde). Aceste temperaturi nu puteau fi obținute în laboratoarele din acel moment. Pe de altă parte, măsurarea undelor aflate în zona infraroșu s-a putut realiza doar după ce au fost puse la punct tehnici experimentale noi. Până atunci, marea parte a spectrului electromagnetic nu era măsurabil și de aceea emisia corpurilor negre nu a putut fi descrisă în detaliu. Formula cuantică a radiației corpului negru, reprezentând prima piesă a mecanicii cuantice, a fost scrisă în
Cuantă () [Corola-website/Science/314659_a_315988]
-
mult mai mare ca "a" (cazul radiației infraroșii). Formula energiei "E", pentru cazul în care radiația are o singură lungime de undă "λ" și temperatura "T", poate fi scrisă sub forma: Aceasta este ceea ce (în esență) este comparat cu măsurătorile experimentale. Există doi parametrii care trebuie determinați din date, notați în forma utilizată azi ca: "h", ce reprezintă constanta lui Planck și "k", care este constanta lui Boltzmann. Ambele sunt acum noțiuni fundamentale ale fizicii, dar atunci nu aveau nici o semnificație
Cuantă () [Corola-website/Science/314659_a_315988]
-
de onoare al Academiei Sovietice de Științe. În România a rămas cunoscut sub denumirea de „Grădinarul Miciurin”. În 1875 își începe activitatea care îl va face celebru, selecția pomilor fructiferi. În 1918 Miciurin a dat în primire statului pepiniera sa experimentală rămânând conducător al ei. În 1920 Lenin ordonă o analiză a rezultatelor activității lui Miciurin. În 1923 Consiliul Comisarilor Poporului acordă „livezii lui Miciurin” statutul de instituție de importanță națională. În 1928 statul sovietic înființează o stațiune de selecție genetică
Ivan Vladimirovici Miciurin () [Corola-website/Science/314727_a_316056]
-
Pavlovici Cehov. Piesa a fost scrisă în 1895 și a fost pentru prima dată pusă în scenă în 1896. Textul dramatizează conflictul romantic și artistic născut între 4 personaje: ingenua Nina, autoritara doamnă Irina Arkadina, fiul ei, creator de piese experimentale Konstantin Treplev și faimosul scriitor Trigorin. La fel ca și celelalte piese ale lui Cehov, ‘ ‘se bazează pe un ansamblu divers și evoluat de personaje. Spre deosebire de tendințele principalului curent teatral al secolului al IX-lea, actele senzaționale (precum tentativa de
Pescărușul () [Corola-website/Science/314726_a_316055]
-
tabelele lui Haldane și adaugă trei noi compartimente lente de țesuturi de 160, 200 și 240 minute. Tabelele de decompresie după scufundări cu aer comprimat ale U.S. Navy sunt valabile din anul 1960 și au fost elaborate de U.S. Navy Experimental Diving Unit din Panama City, Florida. H. V. Hempleman, în anul 1952, a sugerat că un calcul cu un singur compartiment de țesuturi ar fi satisfăcător pentru rezolvarea problemei decompresiei. Rezultatele au fost reexaminate de Hills în 1966, Hempleman în
Decompresie (scufundare) () [Corola-website/Science/313552_a_314881]
-
decompresie după scufundări cu aer comprimat, specialiștii Laboratorului Hiperbar din Constanța din cadrul Centrului de scafandri din Constanța au plecat de la experiența acumulată pe plan mondial. În cadrul Laboratorului Hiperbar din Constanța, în perioada aprilie 1981...aprilie 1992, s-au efectuat scufundări experimentale care au însumat 3053 scufundări la adâncimi de până la 72 m, pentru diferiți timpi de expunere a organismului uman la presiunea corespunzătoare adâncimii scufundării. Compartimentele de țesuturi alese au fost cele cu perioade de semisaturație H de 10, 20, 40
Decompresie (scufundare) () [Corola-website/Science/313552_a_314881]
-
pentru coaliția antihitleristă și a semnat o declarație a unor intelectuali care cerea respectarea democrației. Deși a primit nenumărate invitații din străinătate, Houssay a ales să rămînă în Buenos Aires, unde a înființat un alt institut, privat, de biologie și medicină experimentală, cu ajutorul unor fonduri din partea "Fundației Sauberan". În 1955, guvernul nou-instalat i-a reoferit postul de la universitate.
Bernardo Houssay () [Corola-website/Science/313703_a_315032]
-
sacri ai tracțiunii cu abur, având dimensiuni și greutăți uriașe. Astfel, celebra "Big-Boy" avea, împreună cu tenderul, 40 m lungime, greutate de 540 tone-forță, diametrul roților motoare de 1,73 m și viteza maximă 128 km/h. Puterea acesteia, în regim experimental depășea 6.000 CP, dar în realitate producea cam 4.000 CP. La 3 iulie 1938, locomotiva cu abur engleză "Pacific-Gresley-A-4" nr. 4468 - "Mallard" a stabilit recordul mondial de viteză al tracțiunii cu abur: 202,7 km/h. Primele încercări
Istoria tranSportului feroviar () [Corola-website/Science/313702_a_315031]
-
senzație de agitare, ritm de chitară schimbător și tempo-uri rapide. Inițial new wave a fost în pus în analogie cu punk rock-ul, înainte ca acesta să se distingă că un gen de muzică identificat, care încorporează muzică electronică/experimentală, disco și pop. New wave a generat ulterior subgenuri și fuziuni, incluzând și gothic rock. New wave diferă de alte mișcări muzicale care au legături cu primul wave-punk, deoarece prezintă caracteristici comune muzicii pop, mai degrabă decât post-punk-ului artistic, care
New Wave () [Corola-website/Science/314040_a_315369]
-
a fost prima rachetă balistică cu rază lungă de acțiune dezvoltată în timpului celui de-al Doilea Război Mondial în Germania, cu scopul expres de a fi folosită împotriva Londrei, iar mai târziu a Antwerpenului. au fost proiectate la stația experimentală din Peenemünde sub îndrumarea tehnică a lui Wernher von Braun, și produse în serie la uzinele Mittelwerke aflate în apropierea orașului Nordhausen, în sudul masivului Harz. Primul test de zbor a avut loc în data de 13 iunie 1942. La
V-2 () [Corola-website/Science/314123_a_315452]
-
funcție a frecvenței sale. Un pas mai departe în dezvoltarea acestui concept a apărut în lucrările lui Bohr. El a folosit un model "planetar" pentru a descrie electronul și nu înțelegea de ce factorul 2π era esențial în formula sa determinată experimental. Mai târziu, de Broglie a postulat că electronii au frecvențe, la fel cum au fotonii și că frecvența unui electron trebuie să fie conformă condițiilor unei unde statice care poate exista pe anumite orbite. Altfel spus, începutul unui ciclu al
Introducere în mecanica cuantică () [Corola-website/Science/314087_a_315416]
-
de undă a luminii, "R" este Constanta lui Rydberg pentru hidrogen și întregii n și m se referă la orbitele între care electronii pot tranzita. Această generalizare descrie mult mai multe linii spectrale decât au fost detectate anterior iar confirmarea experimentală a acestui fapt a venit ulterior. Se observă aproape imediat că dacă formula 2 este cuantificat așa cum rezultă din formula de mai sus, atunci momentul oricărui foton este cuantificat. Frecvența luminii, formula 9, la o anumită lungime de undă formula 2 este dată
Introducere în mecanica cuantică () [Corola-website/Science/314087_a_315416]
-
o poziție strategică foarte importantă și anume de a nu lua în considerare cantitățile neobservabile. El a început să formuleze ecuațiile folosind doar cantitățile care pot fi observate. Această strategie a făcut ca teoria lui să fie însoțită de dovezi experimentale încă din start: metodele de măsurare erau deja bine stabilite pentru informații precum (1) frecvențele (și implict energiile) emise sau absorbite la tranziția unui electron între orbitele staționare ale lui Bohr, (2) "amplitudinea de tranziție" sau probabilitatea tranziției dintr-o
Introducere în mecanica cuantică () [Corola-website/Science/314087_a_315416]
-
și anterior și care trata un electron ca pe o particulă oscilatorie încărcată electric. Utilizarea de către Bohr a acestei analogii i-a permis lui Heisenberg să explice de ce raza orbitelor electronilor pot lua doar anumite valori. Această interpretare a rezultatelor experimentale și teoria cuantică pe care Heisenberg a elaborat-o în consecință au dus la concluzia că un electron nu poate ocupa nici o poziție intermediară între două orbite "permise". De aceea electronii sunt descriși ca "sărind" dintr-o orbită în alta
Introducere în mecanica cuantică () [Corola-website/Science/314087_a_315416]
-
inerent" sau "caracteristic." Cuvântul eigen-stare este unul care descrie starea măsurată a unui obiect care posedă caracteristici cuantificabile precum poziție, moment, etc. Starea care este măsurată și descrisă trebuie să fie una "observabilă" (de ex., ceva care poate fi măsurat experimental fie direct fie indirect) și trebuie să aibă o valoare clară. În lumea de zi cu zi, este natural și intuitiv să gândim că toate obiectele se află în propria lor eigen-stare. Totul pare să aibă o poziție clară, un
Introducere în mecanica cuantică () [Corola-website/Science/314087_a_315416]
-
a extins ecuația Pauli, care descria rotația electronilor, astfel încât să țină cont și de efectele teroriei relativității generalizate. Luând ca model interacțiunea electromagnetică simplă, a fost capabil să prezică valoarea momentului magnetic asociat rotației electronului și a determinat astfel valoarea experimentală găsită anterior, valoare care era prea mare pentru a fi datorată doar unei sfere încărcată electric care se rotește. Astfel el a fost capabil să dea o expresie matematică liniilor spectrale ale atomului de hidrogen. Ecuația lui Dirac generează uneori
Introducere în mecanica cuantică () [Corola-website/Science/314087_a_315416]
-
de temperatură a emisiei integrale a corpului negru: formula 5 Reamintind că densitatea de energie pe lungimea de undă u(λ,T) este: formula 6 se vede că densitatea de energie totală are aceeași dependență de temperatură. Această lege a fost descoperită experimental în 1879 de Josef Stefan și demonstrată în 1884 de Ludwig Boltzmann folosind considerente termodinamice. Aplicația termodinamicii la radiația pură a fost la aceea o noutate; W. Wien a extins considerabil aceste argumente. Formula (W) conține mai multă informație decât
Legile de deplasare ale lui Wien () [Corola-website/Science/314157_a_315486]
-
formula (RJ) satisface condiția (W) a lui Wien. La "T" fixat, ea crește indefinit când "λ" se micșorează și nu poate reproduce forma din Fig.1 ("catastrofa ultravioletă"). Wien a propus în 1896 o formulă care reprezenta foarte bine datele experimentale din vremea aceea: formula 10 unde "C", "C" sunt constante. Formula satisface evident constrângerile legii (W); se vede că la lungimi de undă mari, ea este în dezacord cu formula (RJ) a lui Rayleigh-Jeans. Max Planck a oferit în 1900 și
Legile de deplasare ale lui Wien () [Corola-website/Science/314157_a_315486]
-
de exprimare, cum ar fi versul alb. Poeta irakiană Nazik al-Malaˈika este asociată de multe ori cu începuturile mișcării de instituire a versului alb. Poezia arabă modernă este un gen foarte complex, incluzând poeme în proză și forme care sunt experimentale în diferite grade. În perioada modernă tradiția prozei a suferit transformări fundamentale. Dramaturgia a evoluat ca o formă literară de sine-stătătoare, decât ca o formă derivată din maqama. Principalul scriitor asociat cu teatrul arab contemporan este egipteanul Tawfiq al-Hakim. În
Literatură arabă () [Corola-website/Science/314207_a_315536]
-
temperatura este mai ridicată. În special, o scădere bruscă a parametrului de ordine la 0 se observă atunci când sistemul trece printr-o tranziție de fază de la o fază de cristal lichid la una izotropă. Parametrul de ordonare poate fi măsurat experimental într-o serie de moduri; de exemplu, diamagnetismul, birefringența, , RMN și RES pot fi folosite pentru a determina S. Ordinea într-un cristal lichid poate fi caracterizată și prin utilizarea altor polinoame Legendre de grad par (toate polinoamele de grad
Cristal lichid () [Corola-website/Science/314335_a_315664]
-
și istorie (1986-2003). În perioada 1 septembrie 1999 - 1 septembrie 2004, a fost președinte al Consiliului științific și metodologic republican pe probleme de geografie. Este autorul "Concepției educației geografice pentru instituțiile de educație generală din RMN" și al unor programe experimentale de predare a geografiei. A primit titlul onorific de “Lucrător excelent al sistemului de educație națională” (în 1998). Între anii 2004-2005 a fost membru al Colegiului de acreditare din cadrul Ministerului Educației a RMN. A efectuat o bogată activitate de cercetare
Mihail Burla () [Corola-website/Science/313271_a_314600]
-
din sistemul Böhm de dispunere a clapelor la flaut, inventat numai cu câțiva ani în urmă. Familia clarinetului cuprinde variantele (de la acut la grav, cu variantele de acordaj trecute în paranteză): Acestora se adaugă alte instrumente chiar mai grave, construite experimental. Muzica cultă pentru clarinet a fost scrisă începând cu barocul târziu - primul compozitor care a folosit clarinetul este Jean-Philippe Rameau. De la Clasicismul vienez și până astăzi, s-a scris pentru clarinet solist, dar a fost introdus și în ansamblurile de
Clarinet () [Corola-website/Science/313470_a_314799]
-
deputat de Ilfov al Partidului iorghist La înapoierea de la Paris, după trecerea cu succes a examenului cerut de legea sanitară, Ștefan Irimescu a obținut dreptul de liberă practică și a fost angajat ca intern și asistent la Laboratorul de medicină experimentală al Facultății de Medicină din București, înființat în 1902 de tânărul profesor Ioan Cantacuzino, laborator în care a activat până în 1906. Laboratorul funcționa numai cu trei medici: I. Cantacuzino, director, Alexandru Slătineanu, șef de lucrări, Șt. Irimescu, medic-asistent. La 1
Ștefan Irimescu () [Corola-website/Science/313770_a_315099]
-
din județele amintite au fost tratați curativ, iar 13.294, „supuși la profilaxie”. Dar preocupările principale ale doctorului Irimescu aveau să fie legate de studiul tuberculozei, pe care îl începe tot sub îndrumarea profesorului Ioan Cantacuzino. În cadrul Laboratorului de medicină experimentală, "„am fost primul lui asistent și, zece ani aproape, am lucrat zi de zi în apropierea lui imediată”". Cercetările celor doi savanți "„asupra acțiunii bacililor tuberculoși și paratuberculoși dezbrăcați de învelișul lor de grăsime, prin anumite tehnici de laborator, precum și
Ștefan Irimescu () [Corola-website/Science/313770_a_315099]