17,773 matches
-
creștinism, respectarea celor zece porunci, pe care Iisus le preia din tradiția iudaică și le recomandă și El, este absolut obligatorie și contribuie la mântuirea crediciosului. Conținutul celor două „decaloage” nu este identic, dar există și prescripții comune: a nu fura, a nu minți și a nu ucide. Buddha propune o „împărăție” a spiritului, Nirvăṇa, care poate fi atinsă încă de pe pământ, dar nu e din lumea aceasta, și tocmai renunțarea la această lume, cu dorințele ei, ne ajută s-o
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
strapunsă de zorii unei civilizații, de noi relații sociale, capitaliste. Titlul. Mit și tradiție Titlul este simbolic, întrucât în mitologic autohtonă baltagul este arma magică și simbolică menită să împlinească dreptatea, este o unealtă justițiară. Ea este, în basmele populare, furată de zmei și redobândită de personajul pozitiv. Principala trăsătură a baltagului este că, atunci când este folosit pentru împlinirea dreptății, acesta nu se pătează de sânge. Cuvântul "baltag" poate veni și de la grecescul "labrys", care înseamnă secure cu două ascuțișuri, dar
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
sunt (sughite), alegător... (sughite și se caută mereu.) Vorba e... eu (sughite), eu pentru cine votez? (se oprește din căutat și cu simplicitate.) Am pierdut-o! (se mai caută, apoi cu hotărâre.) Am pierdut-o! Tipătescu: A! Zoe: Ți-a furat-o Cațavencu! Cetățeanul: Adică d. Nae. Se prea poate... că am și dormit... Vezi d-ta (Zoe și Tipătescu își frâng mâinile) fă-ți idee... dă-i cu bere... dă-i cu vin... dă-i cu vin... dă-i cu
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
râs.) Nu mănnebuni că amețesc... Tipătescu: (din ce în ce mai nervos, luând pe Cetățeanul de mână și zguduindu-l) Pentru că ești un om vițios... Cetățeanul: Nu mă smuci, că amețesc! Tipătescu: (asemenea) Pentru că te-ai lăsat să-ți ia din buzunar, să-ți fure scrisoarea... Cetățeanul: Ei! Nu face nimica, poate mai găsim alta... Tipătescu: Lasă-mă să vorbesc... pentru că ești... Cetățeanul: Lasă-mă să vorbesc... pentru că ești... Cetățeanul: Alegător... Tipătescu: Nu... bețiv... vițios... păcătos. Zoe: Fănică!... Tipătescu: Da, bețiv... uite și acuma ești
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
vrei? Spune ce vrei? Cetățeanul: Ce vreu eu, bine vreu. Eu am o vorbă: o mie de ani pace! (gest de impaciență din partea femeii.) Eu, coană Joițico, am găsit o scrisoare. Zoe: Pe care ai lăsat-o să ți-o fure onorabilul d. Cațavencu... Cațavencu: (zdrobit) Doamnă! Cetățeanul: Las-o aiai;... am mai găsit una!... Zoe: Ei, ce-mi pasă! Cetățeanul: Nu vă supărați, coană Joițico, să vedeți... nu v-am spus tot. Eu până să nu intru în politică, cum
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
asta scăpau mulți nebătuți, și brigadă bună se considera ăia care avea brigadier mai șmecher, mai așa... Unii Își permiteau și mai și glumeau cu majorii, dar erau importanți că făceau norma... Dar ăștia erau cei mai șmecheri care-i fura, bineînțeles! Și majoritatea brigadierilor erau foști ofițeri În armată, care aveau șmecheria aia cazonă, care se asorta la gardieni, că șmecheriile de bulevard nu țineau la gardieni, că oricum nu le Înțelegeau... Da’ șmecheriile ălea cazone mergeau... Alimentația era diferită
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
să-mi dau seama... Ăștia, moldovenii, o Încercat ei să facă nu știu ce... A fost grea detenția acolo? În ceea ce mă privește, eu am avut norocul că, totuși, acolo am avut dintre noi bucătari și mâncarea era bunicică, că nu se fura. Am avut acolo un atelier, niște războaie de țesut, și băieții noștri care au lucrat, dom’le, au dat o producție aproape dublă față de același tip de războaie și față de muncitorii din afară. Erau războaie manuale și războaie mecanice, și
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
zece zile. Și acum Îmi amintesc că o fost un doctor deosebit de la Timișoara, Romițeanu, și i-am spus: „Mă, ce-ai făcut de m-ai salvat?”. „Păi, ce să fac? O trebuit să te salvez. Am luat medicamente.” „Ai furat!?” „Păi”, zice, „ce vrei să fac? A trebuit să te salvez, că n-aveam adversar la șah”. Avea și umor... Jucam cu el șah, era un bun șahist și și-o găsit și el adversar. Un om deosebit. Când ați
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
aveau moții ăia, ca să plece Înapoi de unde-au venit, că n-au ce căuta acolo. Și când au venit autoritățile comuniste, de frică de ce păcate aveau din urmă..., s-au Înscris imediat cu toții la colectiv. Oamenii ăștia spuneau că se fura tare mult din colectivă... Și cine fura? Veneau activiști de partid, de la Miliție, de la Securitate, din toate părțile, și toți cărau cu mașinile de toate: și animale, și carne, și vin, și din tot ce producea Cooperativa... Și ăștia au
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
-au venit, că n-au ce căuta acolo. Și când au venit autoritățile comuniste, de frică de ce păcate aveau din urmă..., s-au Înscris imediat cu toții la colectiv. Oamenii ăștia spuneau că se fura tare mult din colectivă... Și cine fura? Veneau activiști de partid, de la Miliție, de la Securitate, din toate părțile, și toți cărau cu mașinile de toate: și animale, și carne, și vin, și din tot ce producea Cooperativa... Și ăștia au Început să le pună la ăștia prin
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
și mitraliere, până la Vad, și aici s-o lămurit cineva că era și armata rusă, și nu puteai mișca de ei câte făceau... Ei mergeau În legătură cu voluntarii ruteni care s-au Încadrat În armată și, când o trecut pe aici, furau de la români: vite, fân, orice, și erau din comune vecine, așa că știau unde să meargă... Și aici În Vad l-o Împușcat pe unu’ Feri din Vișeu, ăștia a lu’ Odoviciuc, garda lor, cu banderole d-astea sovietice, care erau
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
rușii sau cu comuniștii. Cred că 80-90% erau pentru rege. Numa’ după aceea s-o schimbat, În ăștia 50 de ani... Altfel, nu aveam nici o simpatie, pentru că ungurii făceau politica lor... Era război și știai că n-ai voie să furi, că asta urmăreau ei. Și bineînțeles că oamenii nu erau de acord cu ungurii, da’ n-aveau ce face. Aveam un Început de convingeri naționaliste din timpul ungurilor, dar rușii ni s-au părut mai periculoși... În ’40, ei o
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
ce consta aceasta? Pâinea zicea că-i de un kilogram, da’ nu era... Și dacă era de un kilogram, ne dădea trei sferturi de pâine, câte-un sfert la fiecare masă. Da’ era așa de mică, că n-o vedeai... Furau din pâine, ăia de la Constanța, că pâinea venea de acolo. Da’ era mică, dom’le... Acuma, 250 de grame de pâine ți-ajung pe o zi Întreagă, da’ n-ajungea nici pe-o masă, dom’le. Foamea era mare... Dom
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
și-o zis că tot v-o căutat și niciodată nu v-o găsit acasă. Să mergeți la camera numărul 2, mâine la ora zece”. M-am dus... Da’ m-am gândit: „Ce-are Miliția cu mine? Că n-am furat, n-am făcut nici un rău”. Mă duc, arăt biletul acolo, că era o ușă de sticlă... Pe urmă am aflat că acolo era camera unde veneau... străinii care veneau În oraș și Își arătau pașapoartele, că au voie să steie
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
aveți.” Da’ el deja i-o fost luate țigările din buzunar la sergent... Când ieșim afară, zice Georgescu cătră el: „Domn major, țigări ați zis că n-aveți, da’ un foc la o țigară Îmi dați?”. „Măi, Georgescule, mi-ai furat țigările.” „Da’ cum să vi le fur, domn major, că ați spus că nu aveți?” „Măi, Georgescule, dă-mi țigările.” „Stați, țigările sunt a mele.” „Măi, Georgescule, dă-mi țigările.” Ia Georgescu o țigară, mai ia Încă trei, Îi dă
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
luate țigările din buzunar la sergent... Când ieșim afară, zice Georgescu cătră el: „Domn major, țigări ați zis că n-aveți, da’ un foc la o țigară Îmi dați?”. „Măi, Georgescule, mi-ai furat țigările.” „Da’ cum să vi le fur, domn major, că ați spus că nu aveți?” „Măi, Georgescule, dă-mi țigările.” „Stați, țigările sunt a mele.” „Măi, Georgescule, dă-mi țigările.” Ia Georgescu o țigară, mai ia Încă trei, Îi dă pachetul și zice: „Dacă nu sunteți mulțumit
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
În Țăndărei, unde Îs silozurile”. Băteam cu mașina de desfăcut mălai și 40 de saci le-am dat, și striga ăia de-acolo din solozuri, de la Înălțime, că ne-o văzut: „Măi, hoților, măi, nu vă e rușine, măi, să furați?”. Și o fost trei inși care o Împărțit cu el, și o fost unu’ de la parchete, Călin, da’ nu mai știu celălalt nume... Și eu n-am avut nimic de pierdut, numai de câștigat. Da’ să vedeți ce am avut
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
venit un decret, primu’ ordin de eliberare... da’ puțini a eliberat atunci. Nu știu... vreo 60 de inși au plecat. Eu aflasăm de ordin, că mi-a spus și mie un brigadier. Așa mai aflam și noi câte ceva... Sau mai furam câte-un ziar de la tractoriști și așa mai aflam câte-o veste... Și făcusăm un brâu, și-l băgam Înăuntru... Dar dacă te prindea, 14 zile de izolare. Atunci au venit, pare-se, doi colonei de Securitate, ne-a adunat
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
la Cooperație. Io aveam Liceu’ Comercial terminat, aveam și Academia Comercială, ASE-ul cum era... Am intrat În serviciu, dar fosta soție... nu s-a potolit și-a-nceput să mă reclame din nou: că atunci când eram la armată, am furat de la armată, la Securitate la fel... și m-a chemat comandantu’ Miliției, colonelu’ Șerban: „Bă, uite! Te reclamă nebuna!”. Chiar așa a zis... (râde - n.n.) „Domne, ce mai e?” „Că furi, c-ai furat de la armată!” „Păi, domne, dacă am
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
reclame din nou: că atunci când eram la armată, am furat de la armată, la Securitate la fel... și m-a chemat comandantu’ Miliției, colonelu’ Șerban: „Bă, uite! Te reclamă nebuna!”. Chiar așa a zis... (râde - n.n.) „Domne, ce mai e?” „Că furi, c-ai furat de la armată!” „Păi, domne, dacă am furat, nu i-am dus ei acasă? Cui i-am dus?” Zic: „Da’ mi s-a făcut verificarea gestiunii și n-am avut nici o problemă”. Mă cheamă Andreescu, comandantu’ Securității: „Bă
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
că atunci când eram la armată, am furat de la armată, la Securitate la fel... și m-a chemat comandantu’ Miliției, colonelu’ Șerban: „Bă, uite! Te reclamă nebuna!”. Chiar așa a zis... (râde - n.n.) „Domne, ce mai e?” „Că furi, c-ai furat de la armată!” „Păi, domne, dacă am furat, nu i-am dus ei acasă? Cui i-am dus?” Zic: „Da’ mi s-a făcut verificarea gestiunii și n-am avut nici o problemă”. Mă cheamă Andreescu, comandantu’ Securității: „Bă, tovarășe’! Vezi că
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
de la armată, la Securitate la fel... și m-a chemat comandantu’ Miliției, colonelu’ Șerban: „Bă, uite! Te reclamă nebuna!”. Chiar așa a zis... (râde - n.n.) „Domne, ce mai e?” „Că furi, c-ai furat de la armată!” „Păi, domne, dacă am furat, nu i-am dus ei acasă? Cui i-am dus?” Zic: „Da’ mi s-a făcut verificarea gestiunii și n-am avut nici o problemă”. Mă cheamă Andreescu, comandantu’ Securității: „Bă, tovarășe’! Vezi că ai nește reclamații la mine!”. (vorbește Îngroșat
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
de profesie. Îmi aduc aminte de unul care avea un belciug cu vreo patruzeci de chei de toate mărimile și pentru toate felurile de broaște. Oriunde găsea o cheie și-o adjudeca, apoi opera toate lăzile și pupitrele colegilor, de unde fura mai ales lucrurile de mâncare. Dar era ceva și mai rău. Printre pedagogi aveam pe un oarecare „Musiu Wiess“, un evreu elvețian roșu la păr și la față, care avea vițiul rușinos de a masturba elevii. Nu era din dormitorul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
erau decât niște țigănuși sau alți derbedei din pleava bucureștiul în 1871 151 296. Ilie Benescu, cu studii teologice la Atena, a fost profesor de limba elină la Liceul Sf. Sava; moare în 1901. mahalalelor care intrau prin curți pentru ca să fure. Apoi biata datină a devenit o meserie pentru exploatatorii perverși. Oarecari țigani profesioniști formau cete de copii pe care îi încorporau în grupuri, îi învățau câteva cântece de stea și îi urmăreau la distanță. Când copiii ieșeau dintr-o curte
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Trancă, morți întru partid în zilele de... și de ... Rugați-vă pentru ei.“ Iar un poet de oarecare talent, anume Nicolae Safir 42 a scris următorul epitaf: Aicea răposează cu jale, în vecie, llie zis Geambașul și Trancă Temelie. Ei fură-n a lor viață iluștri căuzași Vestiți în reteveie și groaznici ciomăgași.43 Moartea lui Ilie Geambașul și strivirea lui Temelie Trancă exasperă presa guvernamentală și chiar pe guvern. O violentă campanie de presă începu și guvernul se hotărî să
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]