27,810 matches
-
distribuție a puterii, totală în republică, limitată în monarhie, nediferențiată în despotism. Montesquieu este adeptul separației limitate și, de pe acest fundament teoretic, îmbrățișează monarhia considerând-o cea mai favorabilă oamenilor. * Imaginează modelul sociologului ca inginer social și mâna dreaptă a legiuitorului în măsură să-l sfătuiască, pentru că el este prudent în consiliere și utilizează spiritul legilor precum și cunoașterea poporului (caracteristicile locului și firea poporului). Montesquieu face un uriaș pas înainte pe drumul construirii științei despre viața socială într-o viziune integratoare
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
laolaltă magistrați și dacă, în consecință, ar trebui să se bucure deopotrivă de protecție în fața imixtiunilor politice. În materie de puteri ale statului, Constituția din 1965 dotează Marea Adunare Națională cu un organism cu funcționare permanentă, numit Consiliu de Stat ("legiuitorul de serviciu" din perioadele lungi de vacanță parlamentară, asemănător cu dreptul actual al guvernului de a emite ordonanțe) și cu o comisie constituțională (pentru verificarea constituționalității legilor). După modificarea Constituției din 1974, nou creata funcție de Președinte al Republicii (pe care
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
legii noastre fundamentale prevedea că "România este stat național, suveran și independent, unitar și indivizibil" (art. 1), iar "limba oficială este limba română" (art. 13). Faptul că aproape 90% din populația țării era formată din români, i-a făcut pe legiuitori să considere îndreptățite prevederile celor două articole menționate. UDMR, afirmând că este reprezentanta politică a populației de etnie maghiară (7,1% din totalul populației României, în 1990, respectiv 6,5% conform recensământului din 2011), a contestat caracterul de stat național
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
dar, ca și Constituția, înseși actele decretate legal de către Congres constituie "legea supremă a țării", iar în caz de conflict între legile federale și cele statale, prevaleză primele. Alte deosebiri între Senat și Camera Reprezentanților: 1. Senatul e ales de legiuitorii statelor, Camera de popor; 2. Senatul se alege în două etape, reprezentanții prin alegeri directe; 3. Mandatul senatorilor este de șase ani, ai reprezentanților este de doi ani; 4. Senatul elaborează legi, este marele consiliu executiv al națiunii, validează tratatele
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
și tribunalele subordonate, respectiv tribunalele districtuale și curțile de apel intermediare. Judecătorii federali dețin funcția "câtă vreme au o bună purtare", fără grija unor represalii din partea altor ramuri ale puterii. Ei au atribuția să judece "cazuri" și "controverse", adică procese. Legiuitorii americani au consimțit să creeze o putere judecătorească federală care să aplice legile Confederației, pentru a decide asupra unor probleme de interes general, astfel încât această putere judecătorească federală a dus la formarea Curții Supreme de Justiție, ai căror membri sunt
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
opinia autorilor Raportului CON, Constituția a avut la bază o viziune referitoare la felul cum Președintele își poate exercita atribuțiile, viziune care a fost infirmată în practică, Președinții exercitând "o influență politică și personală mult mai mare decât a dorit legiuitorul constituant să le ofere inițial"46. Spre deosebire de Raportul CPARPCR care nu făcea nicio recomandare în privința schimbării actualului regim politic cu un alt regim, Raportul CON face o astfel de recomandare: "o soluție este modificarea legii fundamentale și trecerea la un
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
sanitar, al ajutorului social, al serviciilor de poștă)5. Dar, în practică, descentralizarea administrativă a fost anulată de tutela administrativă 6 pe care centrul o exercita atât a priori cât și a posteriori (aceasta fiind o combinare originală, realizată de legiuitorul român, a prevederilor conținute de cele două modele de inspirație, francez și belgian) asupra acțiunilor autorităților locale. Controlul se făcea prin: 1. numirea de către guvern a președintelui și a secretarului Consiliului județean, 2. numirea primarului comunelor urbane de către Domn; 3
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
deficitare și chiar lipsa de utilitate ca organe administrative 13; 4. adoptarea doar la nivel declarativ a principiului descentralizării, sugrumat în practică de o tutelă administrativă excesivă (așa cum nu se regăsea în niciunul dintre modelele din care s-a inspirat legiuitorul român. 2. România Mare (1918-1947) Mărirea teritoriului țării (la 294.244 km²) prin alipirea provinciilor istorice (ce aveau însumat 156.341 km²) la România mică (137.903 km²) a însemnat, așa cum era de așteptat, o multiplicare a problemelor privind organizarea
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
localitățile de reședință 16. Totuși, un aspect pozitiv al acesteia a fost reducerea numărului de județe la 71 și apariția a 8.751 comune care cuprindeau în circumscripțiile lor teritoriale 15.267 sate. Legea a fost una profund centralizatoare. Teama legiuitorului ca prin aplicarea principiului descentralizării să nu fie periclitată unitatea statului național l-a determinat să nu mai statueze în mod expres acest deziderat. Așa cum remarcă Manuel Guțan 17, acesta este un caz unic în istoria legislativului românesc, când un
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
național l-a determinat să nu mai statueze în mod expres acest deziderat. Așa cum remarcă Manuel Guțan 17, acesta este un caz unic în istoria legislativului românesc, când un principiu constituțional este ocolit pe față din rațiuni de securitate națională. Legiuitorul, consideră autorul, a confundat mai mult sau mai puțin voit descentralizarea administrativă cu cea politică. Imperfecțiunile legii din 1925 au scos în evidență necesitatea unei noi legi de organizare administrativă. Așa a părut Legea pentru administrația publică locală, din 5
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
Barbu Catargiu propunea crearea prefecturilor generale, și în 1888, când Th. Rosetti venea cu planul căpităniilor generale. O explicație a numărului mic de propuneri de reformă în acest sens poate fi aceea propusă de M. Guțan 28: obiectivul politicienilor și legiuitorilor români pentru perioada dată a fost ma degrabă crearea și conferirea de substanță reală noilor instituții comunale și județene decât regionalizarea administrativă. După 1900, și mai ales după realizarea României Mari (1918), ideea regionalizării și-a făcut apariția tot mai
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
pragmatice, ci de la un set de principii raționaliste, care au fost aplicate de sus în jos, fapt care în practică a dus la crearea unor unități administrative în care eficiența, nevoile oamenilor, interesele lor economice nu au figurat printre prioritățile legiuitorului. Combinând elemente de organizare administrativă din țări precum Franța și Belgia, într-un model sui generis românesc, el a făcut posibilă funcționarea unei tutele administrative excesive ce a transformat descentralizarea într-un deziderat mereu asumat de legile de organizare formulate
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
CCR nr. 799/2011). 4.7. Hotărârile disciplinare ale CSM procedură și contestare Hotărârile în materie disciplinară pot fi atacate la Înalta Curte de Casație și Justiție (art. 134 alin.2). Cât privește procesul disciplinar, Curtea Constituțională a observat că legiuitorul român a adoptat o reglementare similară cu cea a altor țări din Europa, prevăzând referitor la procedura disciplinară o fază administrativă, cercetarea disciplinară efectuându-se de către inspectorii din cadrul Serviciului de inspecție judiciară pentru judecători, respectiv din cadrul Serviciului de inspecție judiciară
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
de descoperirea faptei, ceea ce a atras imposibilitatea sancționării lor și a permis păstrarea drepturilor aferente de către cei vizați. Or, dacă CSM ar fi competent să soluționeze acțiunea disciplinară chiar și după părăsirea magistraturii de către făptuitorul abaterii disciplinare, aceasta ar permite legiuitorului ordinar să includă printre sancțiunile posibile interdicția revenirii în sistemul judiciar, ori reducerea sau chiar eliminarea temporară/totală a pensiei de serviciu. Cu siguranță existența unei asemenea abateri ar fi un factor de responsabilizare a magistraților. De altfel, un astfel
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
depășisem toate pragurile psihologice. Suntem superficiali când judecăm această categorie de oameni doar prin prisma faptelor săvârșite împotriva societății, a acestei societăți imperfecte, guvernată de legi discutabile, de legi aplicate de oameni supuși greșelii. Din nefericire, aceste inerente greșeli ale legiuitorilor se răsfrâng tocmai asupra cetățenilor de rând, pionii anonimi ai lumii din care fac parte și căreia, de fapt, îi formează esența. Am închis cercul, dar n-am descoperit perfecțiunea, ci doar victimele. Este adevărat, trebuie să ne supunem unor
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
Sătească (versuri); Adrian Berariu, Cântec sfânt (muzică); Mihai Verbovschi, De la dial de Rădăuți” (muz-volk); E. Sfeclă, versuri folclor; T. Lianu, versuri-folclor, George Strătoiu, Fălcile lui Toloacă (fantastică); Liviu Rusu, Muzica noastră bisericească și Cronică. (din Viața Școalei, 30 noiembrie 1934) * Legiuitorul român Legiuitorul român, revistă săptămânală. Conține legile, regulamentele, diciziunile ministeriale de interes general și apare în perioada 19 martie 1932 - 26 martie 1932. Apare săptămânal. redactor Kupferschmiedl. Tipografia: „Arta” Cernăuți. * referinduse, în partea generală, la istoricul societății semnat de Dragoș
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Adrian Berariu, Cântec sfânt (muzică); Mihai Verbovschi, De la dial de Rădăuți” (muz-volk); E. Sfeclă, versuri folclor; T. Lianu, versuri-folclor, George Strătoiu, Fălcile lui Toloacă (fantastică); Liviu Rusu, Muzica noastră bisericească și Cronică. (din Viața Școalei, 30 noiembrie 1934) * Legiuitorul român Legiuitorul român, revistă săptămânală. Conține legile, regulamentele, diciziunile ministeriale de interes general și apare în perioada 19 martie 1932 - 26 martie 1932. Apare săptămânal. redactor Kupferschmiedl. Tipografia: „Arta” Cernăuți. * referinduse, în partea generală, la istoricul societății semnat de Dragoș Vitencu, președintele
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
spre acei „ambițioși”. Care, la rândul lor, îi admirau pe alți „ambițioși”, de data aceasta staturi istorice, proeminente, un Cezar sau Alexandru, pentru generațiile mai vechi, un Napoleon, idol universal al tinerei burghezii în plină evoluție, nu numai fantasticul strateg, legiuitor și conducător de oameni, dar și cel ce a răspândit de fapt ideile Revoluției Franceze în Europa unor autocrații aspre, retrograde, și, mai ales, cel care a fluturat prin fața ochilor a mii și mii de tineri ce ieșeau din țărănimea
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
mai vechi, mai „simple”, dar și mai „misterioase”, aș zice „iraționale”, care i se pot pune unui cetățean, unui scriitor!... Ce te atrage mereu înapoi, spre pământul natal? Nașterea, strămoșii îngropați pe acel sol natal, tinerețea petrecută „acolo” (înțeleptul și legiuitorul Solon, întrebat de un potentat persan care e de fapt patria unui individ, a răspuns, uimitor, după părerea mea: „Locul unde ți-ai petrecut tinerețea!”Ă, spaima de străinătate? Toate acestea, e adevărat, dar când foametea și disperarea au cuprins
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
considerat nebun cine "nu-i cu toată mintea, eșit din fire sau din afară de minte". Pravilistul menționează că nebunia este de mai multe feluri, de aceea se prevede specificarea de către expert "ce fel de nebunie va fi fost având". Pentru legiuitorul pravilist alienația era acută, cronică sau periodică, iar diferențierea acestor forme reiese cu suficientă claritate, ca și simptomatologia clinică psihiatrică. Pe lângă cazurile în care starea psihică patologică este evidentă, există în concepția pravilistului încă alte situații, de excepție, printre care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
sub domnia lui Grigore Ghica și sub influența programului revoluției de la 1848, s-a întocmit cunoscutul proiect de organizare a școlii, care prevedea pentru învățământul superior ("Școala înaltă") și o Facultate de Medicină, în cadrul proiectatei Universități ieșene. Dar, deși intenția legiuitorului era aceea de a crea o școală cu caracter universitar, în ce privește școala medicală, același regulament prevedea o etapă premergătoare, în care să se contureze, pentru început, o școală de moșit și una de chirurgie, întrucât "deși astfel de școli se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
să se urască pe săturate, ca să poată muri în pace... Lăsați oamenii să soarbă tot vinul Bucuriei și al Tristeții mele: să-și coacă sufletele în spuza tăciunilor mei, până s or rumeni și s-or împlini! Către voi, cărturari, legiuitori și judecători ai pământului, grăiesc astăzi: — Lăsați oamenii să fie vii! 7 noiembrie 1955 Nu-mi găsesc locul - acesta este adevărul. și nici rostul. Nu sunt în stare să mai fac nimic din ceea ce cu atâta încredințare făceam până acuma
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
a Consiliului județean, în baza art.254 din Legea administrației locale. Consilierul evreu, Adam Maisner semnalează inconveniențele întâmpinate cu ocazia aplicării legii pentru organizația administrației locale. În opinia sa, împărtășită și de prefectul județului, prin descentralizarea administrativă și autonomia locală, legiuitorul a urmărit scopul ca satele asociate într-o comună rurală, să se administreze singure, prin organele lor constituite în corpuri deliberative și executive, sub controlul și îndrumarea autorităților superioare și de tutelă administrativă. S-a crezut că aceste subîmpărțiri administrative
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
având mai multe Îmbunătățiri, evaluată cu 43.098 lei (...). 2) Moșia Capotesci din comuna Șcheia, fostă a monastirei Bârnova, În Întindere ca de 200 falce, având mai multe Îmbunătățiri, evaluată la lei 29.610 (...)”. Pentru deplina lămurire a celor interesați, legiuitorul fixase și șase puncte notate cu litere mici În ordine alfabetică din care cel mai important ni s-a părut a fi cel care preciza fără echivoc că „Spre a concura pentru cumpărarea de aseminea moșii al căror preciu (preț
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Parcul trandafirilor”, atunci aici vor fi pus la cale dărâmarea Republicii Socialiste România cei doi convivi. Din păcate, numele șterse Înseamnă inconveniente În plus pentru relatarea cât mai fidelă a acestui material retrospectiv, dar cum regulile au fost fixate de legiuitor, trebuie musai să ne supunem. Despre cel de-al treilea preot se afirmase că făcuse parte cândva din P.N.C. (Partidul Național Creștin) despre care istoria ne spune că a apărut În peisajul politic românesc În anul 1935 la inițiativa lui
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]