18,160 matches
-
unei realități care nu aparține lumii noastre, în obiecte care fac parte integrantă din lumea noastră "naturală", "profană""559. Pe scurt, este manifestarea sacrului în profan. În felul acesta, gândirea omului actual, care vrea să înțeleagă acest fenomen de pe pozițiile logicii cu care este înzestrată, înregistrează un paradox. "Niciodată nu se va insista îndeajuns asupra paradoxului oricărei hierofanii, începând cu cele elementare, afirmă Mircea Eliade. Manifestând sacrul, un obiect oarecare devine altceva, fără a înceta să fie el însuși, deoarece continuă
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
hierofanie, chiar cea mai elementară"561. Hierofania exemplară pentru omul istoriei care ne cuprinde și pe noi este aceea a întrupării lui Isus Hristos. Paradoxul ei a dus, cum arăta Lucian Blaga, la inventarea unui nou mod de gândire, în care logica normală este suspendată. Mircea Eliade solicită o suspendare similară a logicii pentru înțelegerea hierofaniilor. Paradoxul hierofaniei dezvăluie o dialectică a sacrului și profanului ce nu poate fi descrisă decât angajând resursele gândirii antinomice. Între sacru și profan se instituie o
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
care ne cuprinde și pe noi este aceea a întrupării lui Isus Hristos. Paradoxul ei a dus, cum arăta Lucian Blaga, la inventarea unui nou mod de gândire, în care logica normală este suspendată. Mircea Eliade solicită o suspendare similară a logicii pentru înțelegerea hierofaniilor. Paradoxul hierofaniei dezvăluie o dialectică a sacrului și profanului ce nu poate fi descrisă decât angajând resursele gândirii antinomice. Între sacru și profan se instituie o relație complexă, între ele existând o permanentă continuitate și interferență, o
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
mai mult, cu atât se ascunde mai tare, solicitând o altă modalitate de cunoaștere pentru cuprinderea sa. Blaga vorbea de cuprinderea misterului ca mister, prin minus-cunoaștere. Mircea Eliade va vorbi despre gândirea mitică și simbolică, ce funcționează după o altă logică decât cea obișnuită, în care misterul sau paradoxul totalizării nu este în nici un fel știrbit. Cel de-al doilea obiect al hermeneuticii lui Mircea Eliade este simbolul. Eliade se preocupă de simbol "într-o perioadă în care această noțiune tinde
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
la o astfel de înțelegere a simbolului, Mircea Eliade nu a urmat, cum spuneam la început, linia teoretică a hermeneuticii occidentale, care merge pe principiul univocității în determinarea semnificației, ci a adoptat perspectiva indiană a plurivocității simbolurilor. Putem aplica o logică a disjungerii, reducând pluralitatea de sensuri, sau putem, dimpotrivă, "să stăpânim sau chiar să dezvoltăm plurivocitatea sensurilor ... printr-o logică de recapitulare, chiar de îmbinare a contrariilor, a diferitelor niveluri de semnificație"567. Mircea Eliade a ales această din urmă
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
occidentale, care merge pe principiul univocității în determinarea semnificației, ci a adoptat perspectiva indiană a plurivocității simbolurilor. Putem aplica o logică a disjungerii, reducând pluralitatea de sensuri, sau putem, dimpotrivă, "să stăpânim sau chiar să dezvoltăm plurivocitatea sensurilor ... printr-o logică de recapitulare, chiar de îmbinare a contrariilor, a diferitelor niveluri de semnificație"567. Mircea Eliade a ales această din urmă logică, pentru că a văzut în gândirea simbolică însăși o altă logică decât cea obișnuită. Încercând să descrie această logică a
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
stăpânim sau chiar să dezvoltăm plurivocitatea sensurilor ... printr-o logică de recapitulare, chiar de îmbinare a contrariilor, a diferitelor niveluri de semnificație"567. Mircea Eliade a ales această din urmă logică, pentru că a văzut în gândirea simbolică însăși o altă logică decât cea obișnuită. Încercând să descrie această logică a imaginarului, a mitului, a visului, a simbolului, a fantasticului în genere, Gilbert Durand arată 568 că ea este imposibil de asimilat în cadrele logice clasice. În această logică, identitatea are un
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
o logică de recapitulare, chiar de îmbinare a contrariilor, a diferitelor niveluri de semnificație"567. Mircea Eliade a ales această din urmă logică, pentru că a văzut în gândirea simbolică însăși o altă logică decât cea obișnuită. Încercând să descrie această logică a imaginarului, a mitului, a visului, a simbolului, a fantasticului în genere, Gilbert Durand arată 568 că ea este imposibil de asimilat în cadrele logice clasice. În această logică, identitatea are un alt statut, deoarece fenomenele din lumea imaginarului sunt
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
însăși o altă logică decât cea obișnuită. Încercând să descrie această logică a imaginarului, a mitului, a visului, a simbolului, a fantasticului în genere, Gilbert Durand arată 568 că ea este imposibil de asimilat în cadrele logice clasice. În această logică, identitatea are un alt statut, deoarece fenomenele din lumea imaginarului sunt "non-separabile". De asemenea, principiul terțului exclus își pierde valabilitatea, deoarece există aici "o conivență a contrariilor, o complicitate care face ca un element să existe prin celălalt", să împartă
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
își pierde valabilitatea, deoarece există aici "o conivență a contrariilor, o complicitate care face ca un element să existe prin celălalt", să împartă cu opusul său o calitate comună (adică să fie "ambiguu" sau "amfibolic") și care duce la "ruptura logicii bivalente unde A nu poate include non-A"569. Funcția principală a simbolului este de a unifica: "Un simbol revelează întotdeauna, oricare ar fi contextul, unitatea fundamentală a mai multor zone ale realului 570. El este punct de întâlnire între
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
în forma unei coincidențe paradoxale a opușilor 577. În sfârșit, amândoi vorbesc despre alexandrinismul cultural interbelic și fac recurs la o gândire mai veche, primitivă, fără însă a o considera prelogică, ci doar ca expresie a unui alt tip de logică și raționalitate. 4.3. Identitatea concretă și predicația complexă contradictorie Sensibilizat, ca și ceilalți filosofi români amintiți, de transformările gândirii științifice contemporane, de complexitatea acesteia și, implicit, de antinomiile ei, Athanase Joja a fost și el preocupat de reconsiderarea cadrelor
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
ca și ceilalți filosofi români amintiți, de transformările gândirii științifice contemporane, de complexitatea acesteia și, implicit, de antinomiile ei, Athanase Joja a fost și el preocupat de reconsiderarea cadrelor logice ale gândirii. Perspectiva în care se situează este aceea a logicii dialectice. Mai exact, el urmărește determinarea specificului logic al gândirii dialectice. Este vorba de găsirea legilor logice pe baza cărora funcționează gândirea dialectică, în raport cu legile logicii formale clasice 578. Prin aceasta, logicianul și filosoful român considera că pot fi puse
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
de reconsiderarea cadrelor logice ale gândirii. Perspectiva în care se situează este aceea a logicii dialectice. Mai exact, el urmărește determinarea specificului logic al gândirii dialectice. Este vorba de găsirea legilor logice pe baza cărora funcționează gândirea dialectică, în raport cu legile logicii formale clasice 578. Prin aceasta, logicianul și filosoful român considera că pot fi puse bazele pentru un Novum organon dialecticum 579, replică la organonul clasic aristotelic, în baza căruia ar putea fi interpretate fenomenele complexe cercetate de știința contemporană, dar
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
578. Prin aceasta, logicianul și filosoful român considera că pot fi puse bazele pentru un Novum organon dialecticum 579, replică la organonul clasic aristotelic, în baza căruia ar putea fi interpretate fenomenele complexe cercetate de știința contemporană, dar și legile logicii formale, clasice și moderne. Acest ultim aspect derivă din credința sa că logica dialectică ar fi un nivel logic mai profund, care ar da seama de toate formele gândirii. Cum vedem, ideea unei reforme logice a gândirii, a unei noi
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
pentru un Novum organon dialecticum 579, replică la organonul clasic aristotelic, în baza căruia ar putea fi interpretate fenomenele complexe cercetate de știința contemporană, dar și legile logicii formale, clasice și moderne. Acest ultim aspect derivă din credința sa că logica dialectică ar fi un nivel logic mai profund, care ar da seama de toate formele gândirii. Cum vedem, ideea unei reforme logice a gândirii, a unei noi metode în definitiv, este prezentă și aici. Simpatizant al gândirii dialectice, Athanase Joja
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
El a îmbrățișat un înțeles mai general al acestui tip de gândire, unul derivând din filosofia lui Heraclit 581, a lui Hegel, Marx și Engels. Tot ceea ce l-a interesat au fost legile logice care stau la baza acestei gândiri, logica ei. Dar a făcut-o într-un moment în care gândirea științifică și filosofică contemporană avea, după părerea sa, nevoie de acest lucru. În acest sens, afirma, în finalul celebrului său studiu Asupra unor aspecte ale logicii dialectice, că legile
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
baza acestei gândiri, logica ei. Dar a făcut-o într-un moment în care gândirea științifică și filosofică contemporană avea, după părerea sa, nevoie de acest lucru. În acest sens, afirma, în finalul celebrului său studiu Asupra unor aspecte ale logicii dialectice, că legile logicii dialectice pun "de acord gândirea științifică contemporană care constată dialectica obiectivă, cu exigențele logicității"582. Într-un moment în care filosofii reclamau și urmăreau noi metode și noi logici care să dea seama de complexitatea descoperirilor
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
ei. Dar a făcut-o într-un moment în care gândirea științifică și filosofică contemporană avea, după părerea sa, nevoie de acest lucru. În acest sens, afirma, în finalul celebrului său studiu Asupra unor aspecte ale logicii dialectice, că legile logicii dialectice pun "de acord gândirea științifică contemporană care constată dialectica obiectivă, cu exigențele logicității"582. Într-un moment în care filosofii reclamau și urmăreau noi metode și noi logici care să dea seama de complexitatea descoperirilor științei moderne 583, Athanase
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
celebrului său studiu Asupra unor aspecte ale logicii dialectice, că legile logicii dialectice pun "de acord gândirea științifică contemporană care constată dialectica obiectivă, cu exigențele logicității"582. Într-un moment în care filosofii reclamau și urmăreau noi metode și noi logici care să dea seama de complexitatea descoperirilor științei moderne 583, Athanase Joja a considerat că logica dialectică poate fi soluția. Pornind de la legile logice formal-abstracte, filosoful român formulează legi logice dialectice supraordonate, considerate a fi mai profunde decât acestea, în
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
gândirea științifică contemporană care constată dialectica obiectivă, cu exigențele logicității"582. Într-un moment în care filosofii reclamau și urmăreau noi metode și noi logici care să dea seama de complexitatea descoperirilor științei moderne 583, Athanase Joja a considerat că logica dialectică poate fi soluția. Pornind de la legile logice formal-abstracte, filosoful român formulează legi logice dialectice supraordonate, considerate a fi mai profunde decât acestea, în baza cărora este posibilă inclusiv gândirea formelor logice clasice. În studiul amintit, Joja formulează două legi
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
ci pe acela, mult mai ușor de perceput, al succesivității momentelor dezvoltării, al formelor succesive (...). Starea rudimentară a științei timpului său ca și polemica contra sofiștilor l-a împiedicat să sesizeze simultaneitatea contrariilor. De aceea, pe temeiul concepției sale asupra logicii, a tras concluzia imposibilității predicației contradictorii"594. Imediat după aceasta, Athanase Joja adaugă: Noi știm însă azi că, în această privință, Heraclit și nu Aristotel avea dreptate, noi știm că atomul e afectat contradictoriu în sine, fiind compus din particule
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
există decât în coexistența lor contradictorie, în devenire. De aceea noi putem enunța fără scandal logic propozițiile: atomul e electrizat pozitiv și negativ, lumina e corpuscul și undă, devenirea e ființă și neființă etc."595. La acest nivel al cunoașterii, logica formală, cu legea sa a noncontradicției, este depășită. Aici, gândirea operează cu legea dialectică a predicației complexe contradictorii, care permite atribuirea de predicate contradictorii unui subiect. În acest punct, Athanase Joja operează câteva precizări extrem de importante pentru înțelegerea corectă a
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
constatarea unei contradicții reale nu este ea însăși contradictorie. Prin această precizare, Athanase Joja avertizează că propozițiile cu predicat complex și contradictoriu nu trebuie interpretate drept conjuncții prescurtate de propoziții contrare, de tipul: lumina este corpusculară și lumina este ondulatorie. Logica dialectică admite și ea că nu pot fi adevărate în același timp două propoziții contradictorii, precum cele de mai înainte. Raporturile interpropoziționale sunt, în continuare, reglementate de principiul noncontradicției, fără de care gândirea ar cădea în incoerență. Însă, traducerea propoziției cu
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
ce se voia ontologică fiind transformată într-o contradicție logică. Legea predicației complexe contradictorii poate fi înțeleasă numai în perspectiva distincției dintre judecățile logice obișnuite și judecățile dialectice. Judecățile de predicație contradictorie, care apar drept paradoxale sau antinomice din perspectiva logicii elementare, nu mai sunt astfel dacă le privim ca judecăți dialectice. Aceasta înseamnă că judecățile dialectice întrețin un raport dublu cu logica elementară. Pe de o parte, ele se construiesc corect din punctul de vedere al logicii elementare, respectând toate
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
judecățile logice obișnuite și judecățile dialectice. Judecățile de predicație contradictorie, care apar drept paradoxale sau antinomice din perspectiva logicii elementare, nu mai sunt astfel dacă le privim ca judecăți dialectice. Aceasta înseamnă că judecățile dialectice întrețin un raport dublu cu logica elementară. Pe de o parte, ele se construiesc corect din punctul de vedere al logicii elementare, respectând toate principiile acesteia. Pe de altă parte, ele nu încap în cadrele logicii elementare, solicitând gândirii un alt tip de înțelegere a lucrurilor
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]