15,766 matches
-
vestita stațiune balneară de la Carlovivare, arăși Praga și Bruno. După ce au revenit pentru scurt timp în țară, acel colectiv numeros, care întrunea 750 muzicanți, a plecat în Siberia, vizitînd orașele Belgrad și Zagreb. „Concertele date în aceste țări, își amintește Moș Vasile Zamfir, s-a bucurat de succes. Melodiile interpretate de acest numeros colectiv care, pe lîngă mulțimea de instrumente muzicale dispunea și de clopote, de pătrundeau pînă la măduva oaselor a fost o frumusețe rară”, La 10 mai 1944 este
Sadîc, Cantemir () [Corola-website/Science/305147_a_306476]
-
Cu sistemul bolșevic biserica a fost închisă, apoi sfarîmată și pe locul ei construită actuala Casă de Cultură. Satul are niște locuri cu denumirile lor, "Cotul Nistrului", se numește astfel deoarece satul este așezat ca pe o peninsulă, "Rîpa lui moș Manole" aici erau hotarele cu satul vecin Cocieri, actualmente este construit sanatoriul "Struguraș". "Capul dealului", de acolo de pe malul rîului începea satul. "La Bairac", o casă din afara satului, cîndva locuise vre-un bai. În stinca din sat este un loc
Molovata Nouă, Dubăsari () [Corola-website/Science/305165_a_306494]
-
Mai târziu, în uricul lui Ștefan cel Tânăr voievod (1517-1527) este menționat că urmașilor lui Vlad Dolhici, în persoana lui Sima Dușăscul, li se întărește satul Ivereni de peste Prut, " la obârșâe Saratii", în baza "a lor drept uric..." pe care moșul lor l-a avut de la Alexandru voievod. Următorul document despre satul de pe râul Sărata, ținutul Lăpușna, este uricul lui Constantin Movilă (1607-1611) de la 16 august 1609, dar aici satul are un nou nume - Ruorești/Răurești. În secolul XVIII localitatea a
Sărata-Galbenă, Hîncești () [Corola-website/Science/305182_a_306511]
-
multe legende care s-au transmis din tată în fiu și așa mai departe și o sa se transmită în continuare aceste legende frumoase despre formarea satului. Una dintre aceste legende, care a fost spusă de Vasile Coțofană și preluată de la moș Ion Tăbăcaru un bătrân de peste 80 ani. Legenda spune că în valea pitorească șerpuită de un râușor cu apa cristalină la care se adăpau bourii și căprioarele în tihnă, a poposit un cioban pe numa Ciuciulea cu turma sa de
Ciuciuleni, Hîncești () [Corola-website/Science/305179_a_306508]
-
vin spusele localnicilor care spun că prima casă din sat a fost construită lângă Șipot. Referitor la originea denumirii Ciuciuleni există și opinia lui M. Ciachir care spune că denumirea de Ciuciuleni ar fi de origini turco-tătare care înseamnă mâneca moșului. Denumirea satului Ciuciuleni este unică în spațiul românesc și aceste legende frumoase ca dealtfel și localitatea, constituie o atracție pentru cei ce vizitează satul. Satul Ciuciuleni este așezat în centrul Republicii Moldova, pe colinele platoului central al Moldovei situându-se la
Ciuciuleni, Hîncești () [Corola-website/Science/305179_a_306508]
-
Nistru a devenit teatrul operațiunilor militare din cadrul războaielor ruso-austro-turce, năvălililor tătărești, acest fapt fiind o povară grea pe umerii localnicilor. În pofida vitregiilor timpului, ciocâltenenii continuau să se ocupe cu prelucrarea pământului și creșterea animalelor, ocupații ce le-au moștenit din moși strămoși, visând la o viață mai bună și la un viitor mai fericit. Printre ocupațiile auxiliare se enumeră: morăritul, lemnăritul, țesutul pielăritului, etc. În urma păcii de la București (16 mai 1812), Basarabia a fost anexată la Imperiul Rus, ceea ce a avut
Ciocîlteni, Orhei () [Corola-website/Science/305194_a_306523]
-
Moldovei, întărește proprietatea lui Frimu, Ignat și Simion asupra unei părți de moșie din satul Zimbraoani de pe Ciulucul de Mijloc, ce au cumpărat-o de la Ion, feciorul lui Ivancu, care avusese drepturi de la Ștefan Vodă cel Bătrân, rămase lui de la moșul său”. Pe parcursul secolelor localitatea a cunoscut perioade de înflorire și perioade de declin, cauzate de secete și boli. Pe timpuri bunăstarea unui sat era socotită după aspectul bisericii din sat și dacă avea școală. Despre felul cum au stat lucrurile
Chișcăreni, Sîngerei () [Corola-website/Science/305203_a_306532]
-
proprietar al moșiei fiind căpitanul Ion Miclescu. Însă iar urmează șiruri lungi de împărțeli, mărturii și dăruiri, pretendenți la moșie izvodindu-se cu duiumul. Chiar și din răvașul descoperit de L. Boga, scris de un oarecare Mihai Veisa din Iași moșului său din Mihăileni, care, de asemenea, pusese ochii pe această moșie, aflăm că acesta ar trebui să-și astîmpere pofta, deoarece Teodor Balș, ruda lor, "nu are nici frică de Dumnezeu, nici rușine de oameni". Adică e un mare hrăpăreț
Mihăileni, Briceni () [Corola-website/Science/305226_a_306555]
-
prima, tot la literatură, știință și artă. La mijlocul anilor ’90, o altă „Revistă română” apărea, de această dată la Iași, editată de Despărțământul ASTRA „Mihail Kogălniceanu”. Este vorba de revista românilor de pretutindeni, inițiată de un grup format din Areta Moșu, Ioan Caproșu, Cătălin Ciolca, Ion Nuță, Liviu Papuc, Claudiu Paradais, Valeriu Rusu și Nicolae Turtureanu. Și această „Revistă română” milita pentru "„cultivarea minții și a inimii românilor, a limbii și literaturii lor”". În cei doisprezece ani de existență continuă, revista
Revista Română () [Corola-website/Science/305989_a_307318]
-
și a fost dominată, în fapt, de un număr redus de familii ambițioase, locale sau străine, care au intrat în lupte sângeroase de cele mai multe ori pentru ocuparea celor două tronuri și care, în plus, puseseră mâna pe cel mai întinse moșii din țară. Un conflict caracteristic este cel dintre familia Craioveștilor și cea a Cantacuzinilor în perioada de până în anul 1711. Schimbarea clară de politică față de cele două principate a fost determinată de faptul că, deși autonome, ele intraseră într-o
Epoca fanariotă () [Corola-website/Science/306019_a_307348]
-
un efort de stopare a folosirii din fondurile publice a unor sume exagerate pentru întreținerea administratorilor - greci sau pământeni - în condițiile în care, în acea perioadă, se ajunsese să fie mai profitabil să deții o funcție oarecare decât să ai moșii). Întroducerea codului de legi relativ modern ale lui Ipsilanti, "Pravilniceasca condică", a fost primită cu rezistență îndârjită de boieri. Încercările de reformă a domnitorilor se loveau de cele mai multe ori de conservatorismul boierilor din Divan. Documentele timpului arată că în jur
Epoca fanariotă () [Corola-website/Science/306019_a_307348]
-
în 1707 Sf. Gheorghe-Nou sau „cel grecesc”. Orașul se dezvoltă continuu iar din secolul al XVII-lea se întinde și pe malul drept al Dâmboviței; în partea de vest se întinde până în zona Cișmigiu iar în est până la intersecția "Căii Moșilor" cu "Hristo Botev" de astăzi . În 1563 este menționat „pazarul” (de la turcescul "bazar"), piața Bucureștiului situată în apropierea Curții domnești. Zece ani mai tîrziu, în 1573 Alexandru al II-lea Mircea înființează la mănăstirea Plumbuita prima tipografie cunoscută din București
Istoria Bucureștiului () [Corola-website/Science/306108_a_307437]
-
Frosa, Hăplina și Hăplișor - au apărut in mai multe reviste pentru copii, între anii 1924 și 1970. Un alt desenator, Pascal Rădulescu, a ilustrat, între anii 1938 și 1940, "Peripețiile lui Haplea" pe textul lui Nicolae Batzaria, semnat cu pseudonimul Moș Nae. Dificultățile ivite în timpul și după realizarea filmului "Haplea" l-au făcut pe Iorda să renunțe la o continuare. A mai realizat, în anul 1936, doar niște diagrame animate pentru filmul profesorului Dimitrie Gusti, prezentat la pavilionul românesc al Expoziției
Marin Iorda () [Corola-website/Science/306211_a_307540]
-
Prințul (n. 1886; d. 1980), (între camarazi, Lucă, sau Moș Lucă) a fost un diplomat de carieră, doctor în drept internațional, memorialist și om politic român, ministru al afacerilor străine al României român (14 septembrie 1940 - 26 ianuarie 1941). a fost membru al mișcării legionare. A fost membru al Guvernului
Mihail R. Sturdza () [Corola-website/Science/306204_a_307533]
-
peste tot cuprinzând și slujba a tuturor oamenilor ce lăcuescu acolo să lipsea mănăstirea Putna de tot venitul și folosul acii moșii, și noi după poroncă ce-am avut a hotără moșiile mănăstirii am făcut cercetare și pentru hotarul acii moșii fiind și Alexandru Ilschi de față și această moșie fiind între munți mergând hotarul ei la apus și la răsărit și având opcine de munți mari despre înbe părțile înpregiur nu s-au mai însămnat cu alte sămni, fiind hotărâtă
Crasna () [Corola-website/Science/304836_a_306165]
-
căsătorii. Familia Dobrowolski a obținut la 1800 un titlu de noblețe polonez, iar mai târziu, în Bucovina, titlul austriac de "Ritter" cu predicatul ""von Buchenthal"". Iancu Flondor este descendentul unei vechi familii boierești, care a deținut dregătorii și a avut moșii în Țara de Sus a Moldovei (Bucovina). Familia Flondor era înrudită din vechime cu familiile Balș, Buhuș, Ureche și alte familii mari ale Moldovei. A fost căsătorit cu Elena de Zotta (la 11 februarie 1899),fiica lui Ioan (Iancu) cavaler
Iancu Flondor () [Corola-website/Science/304851_a_306180]
-
de a deosebi perechi de cuvinte în care aceleași sunete vocalice formează diftongi ascendenți și descendenți, precum "știucă" și "știu", pentru a arăta care este vocala purtătoare de accent și care este semivocala. La sfîrșitul unor cuvinte românești precum "rupi", "moși", "dormi", "bani" vorbitorii nativi percep existența unui sunet separat, întrucîtva similar cu vocala , care urmează întotdeauna după o consoană. Același sunet apare uneori la interiorul unor cuvinte, ca în "oricine", "cîțiva", "cincisprezece". Încercările de a înțelege acest sunet din punct
Fonologia limbii române () [Corola-website/Science/304927_a_306256]
-
6. Căpitane de județ 7. Deschide, gropare, mormântul 8. Codin 9. La Salul cel Negru 10. O inimă de mama 11. Pe ulița armeneasca Componentă tarafului la momentul lansării: Anul lansării: 2004, "Casă de discuri: Electrecord" 1. În seara de Moș Ajun 2. Arde-i focu de dușmani 3. Picături de undelemn 4. La calul bălan 5. Inel, inel de aur 6. La Ploiești pe-o mărgioara 7. Ce n-aș da să mor deseară 8. Ah, ce vară furtunoasa 9
Ionel Tudorache () [Corola-website/Science/305534_a_306863]
-
4. La calul bălan 5. Inel, inel de aur 6. La Ploiești pe-o mărgioara 7. Ce n-aș da să mor deseară 8. Ah, ce vară furtunoasa 9. Pe drumul de la Cepari 10. La crâșma din Ferentari 11. Avea moșu-n băiețel 12. Pupa-ți-aș coama, Bălan Componentă tarafului la momentul lansării: Adu Calu' Pune Șaua Anul lansării : 2011, "Casă de discuri : Electrecord " 01-Nu mi-e necaz că trăiesc 02-Mai morare, dumneata 03-Leagă-ți lele coadă stânga 04-La Bolintinul din
Ionel Tudorache () [Corola-website/Science/305534_a_306863]
-
cinsti. Cetate ești, noi bravii cetățeni, Pămînt al gloriei Briceni! </poem> 2 <poem> Pentru oricine-a îndrăznit Cu gînd hain să vină-aici Găseam și spadă și cuvînt Tăios ca lama unui brici. </poem> 3 <poem> Lumina verbului matern Din moși strămoși, din tată-n fiu, Ne-a fost lăsată s-o păzim Cu trandafirul purpuriu. </poem> Refren <poem> Vei fi mereu sub cerul înalt La pieptul țării diamant. Cetate ești, noi bravii cetățeni, Pămînt al gloriei Briceni! Oriunde am fi
Briceni () [Corola-website/Science/305585_a_306914]
-
Regele omizilor le roagă pe fetițe să o ducă și pe Omide la Zâna Pădurilor. Fetele au nevoie de timp pentru a ajunge la Zâna Pădurilor până la miezul nopții, dar timpul se scurge. Ele sosesc în cele din urmă la Moș Timp (Ion Popescu-Gopo), cel care măsoară timpul. Maria și Mirabela îl roagă să oprească puțin timpul pentru a ajunge la Zâna Pădurilor până la miezul nopții, dar moșul refuză să schimbe rânduiala firii. Maria începe să plângă, iar Mirabela îi cântă
Maria Mirabela () [Corola-website/Science/306247_a_307576]
-
miezul nopții, dar timpul se scurge. Ele sosesc în cele din urmă la Moș Timp (Ion Popescu-Gopo), cel care măsoară timpul. Maria și Mirabela îl roagă să oprească puțin timpul pentru a ajunge la Zâna Pădurilor până la miezul nopții, dar moșul refuză să schimbe rânduiala firii. Maria începe să plângă, iar Mirabela îi cântă un cântec de leagăn lui Moș Timp. Cu excepția celor două fetițe, toată suflarea pădurii adoarme, iar timpul stă pe loc. Deoarece Moș Timp adormise și prinsese sub
Maria Mirabela () [Corola-website/Science/306247_a_307576]
-
măsoară timpul. Maria și Mirabela îl roagă să oprească puțin timpul pentru a ajunge la Zâna Pădurilor până la miezul nopții, dar moșul refuză să schimbe rânduiala firii. Maria începe să plângă, iar Mirabela îi cântă un cântec de leagăn lui Moș Timp. Cu excepția celor două fetițe, toată suflarea pădurii adoarme, iar timpul stă pe loc. Deoarece Moș Timp adormise și prinsese sub el rochița Mariei, Mirabela se grăbește să ajungă singură cu Oache, Scăpărici și Omide la Zâna Pădurilor. Dar când
Maria Mirabela () [Corola-website/Science/306247_a_307576]
-
Pădurilor până la miezul nopții, dar moșul refuză să schimbe rânduiala firii. Maria începe să plângă, iar Mirabela îi cântă un cântec de leagăn lui Moș Timp. Cu excepția celor două fetițe, toată suflarea pădurii adoarme, iar timpul stă pe loc. Deoarece Moș Timp adormise și prinsese sub el rochița Mariei, Mirabela se grăbește să ajungă singură cu Oache, Scăpărici și Omide la Zâna Pădurilor. Dar când ea ajunge la destinație, observă că și zâna era cufundată într-un somn adânc. Fetele îl
Maria Mirabela () [Corola-website/Science/306247_a_307576]
-
și prinsese sub el rochița Mariei, Mirabela se grăbește să ajungă singură cu Oache, Scăpărici și Omide la Zâna Pădurilor. Dar când ea ajunge la destinație, observă că și zâna era cufundată într-un somn adânc. Fetele îl trezesc pe Moș Timp și se duc apoi la Zâna Pădurilor, ce tocmai se trezise. Maria și Mirabela o roagă pe zână să le ajute pe cele trei animăluțe. Cu toate acestea, zâna nu vrea să se ocupe de problemele oamenilor, deoarece cele
Maria Mirabela () [Corola-website/Science/306247_a_307576]