16,567 matches
-
Natură statică din Joc cu așteptarea (Junimea, Iași, 2005); Lupul albastru, Insula de cristal, Culoare grea din Venezia profundis (Princeps Edit, Iași, 2007); Tablouri într-o tavernă, Fluture portocaliu, Doar roșu din Jocul cu cercuri (Princeps Edit, Iași, 2009); Execuția, Peisaj cu așteptare și Alt peisaj din Trenul Cervantes (Universitas XXI, Iași, 2010); în fine, Roșu nefast și Translare în pictură din Clinica de metafore (Princeps Edit Multimedia, Iași, 2013). Mai mult decât atât, în fiecare dintre cărțile Mariei Mănucă există
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
așteptarea (Junimea, Iași, 2005); Lupul albastru, Insula de cristal, Culoare grea din Venezia profundis (Princeps Edit, Iași, 2007); Tablouri într-o tavernă, Fluture portocaliu, Doar roșu din Jocul cu cercuri (Princeps Edit, Iași, 2009); Execuția, Peisaj cu așteptare și Alt peisaj din Trenul Cervantes (Universitas XXI, Iași, 2010); în fine, Roșu nefast și Translare în pictură din Clinica de metafore (Princeps Edit Multimedia, Iași, 2013). Mai mult decât atât, în fiecare dintre cărțile Mariei Mănucă există cel puțin câte o artă
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
viermi/ viață pură viață atotputernică viață de neoprit/ urlet sfâșietor al singurătății". Dacă Adio adio dragi poezii pare a marca dorința eliberării totale a autorului de Literatură ("dansul bufonului printre catacreze/ printre topoi prăfuiți ori alegorii lungi/ alunecate într-un peisaj suprarealist" (sunt permise toate licențele), cu scopul declarat de a substitui invaziei livrești o "poezie la zero grade kelvin/ unde Dumnezeu/ este cristalul unui gând mort", predilecția pentru butaforie și bufonadă se răscumpără integral în volumul Planeta O (Editura Junimea
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
procesului de chestionare identitară. Proces în cursul căruia intervin și invariantele bine știute: spectrul ratării, anxietatea, oboseala reiterării acelorași atitudini, incertitudinea soluționării crizei. Scriitorul le dă însă glas nemijlocit, fără să le învăluie în aburii metaforismului desuet, fără să încețoșeze peisajul oricum aspru al propriei interiorități o interioritate ce își deconspiră de la început slăbiciunile: "uneori, după lungi hăituieli,/ sunt prins, deconspirat, umilit/ nimic nu mă salvează/ nimic nu mai vrea/ să-mi stea aproape/ peste tot mă întâmpină/ ziduri inclemente/ peste
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
a răstignit/ răsăritul/ până i s-au nisipit falangele/ izvorâtor cearcăn de lumină/ îmbrățișează somnul canarului/ nerostită poveste a nestatorniciei,/ tăvălugul fluxului/ îți adulmecă sarea/ înrourată pe trup". Când actantul uman își face simțită prezența sau chiar evoluează fizic în peisajul contaminat de această pace agonică, de această sumbră armonie a elementelor aflate în ora amorțirii pre-thanatice, decorul se încarcă și mai vizibil de însemnele unor vremi crepusculare: "clopote martirizate de ploi", zorii adormind "în venele înveninate ale îngerilor cu arcadele
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Iași (1994-1998). Doctorat în filozofie (2007). Președinte al Asociației culturale Outopos din 1997. Cercetător științific la Institutul de Cercetări Economice și Sociale "Gh. Zane" al Academiei Române, Filiala Iași. Debutează cu versuri în "Caietele literare Outopos" și editorial cu Măști, reportaje, peisaje, utopii (Editura Outopos, Iași, 2000). Colaborează cu articole și studii științifice la mai multe reviste de cultură din țară. Într-o măsură considerabil mai mare decât a altor poeți de la "Outopos", Codrin Dinu Vasiliu pare a fi sensibil la cuceririle
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
și studii științifice la mai multe reviste de cultură din țară. Într-o măsură considerabil mai mare decât a altor poeți de la "Outopos", Codrin Dinu Vasiliu pare a fi sensibil la cuceririle de dată recentă ale poeziei. Volumul Măști, reportaje, peisaje, utopii (Editura Outopos, Iași, 2000) se arată atras în egală măsură de ispitele așa-numitei grupări nouăzeciste și de unele marote optzeciste: sunt recognoscibile, în el, când racordarea fetișizantă la un cotidian imund, când refugiul în utopia culturii; când visceralitatea
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
cred niciodată/ că, odată ajunsă la capăt,/ s-ar putea întâmpla/ ca salamandra cu o mie de părți/ să se preschimbe/ într-o femeie cu o umbrelă". Mă încăpățânez să îl contrazic: în cele mai bune pagini din Măști, reportaje, peisaje, utopii, "femeia cu o umbrelă" în care, pentru autorul lor, se metamorfozează însăși Poezia chiar există. Referințe critice (selectiv): Adrian Alui Gheorghe, în "Convorbiri literare", nr. 4, aprilie 2000; Bogdan Crețu, în "Convorbiri literare", nr. 5, mai 2000; Dan Bogdan
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
succesorul și continuatorul sfîntului Bernard, al "predicatorilor din Cruciade, al fondatorilor de ordine". Destinul Generalului se identifică cu acela al Franței. El poartă în sine trecutul unui întreg popor; în singurătatea din ultimele luni ale vieții se confundă chiar cu peisajul care-l înconjoară. "El este întru totul trecutul Franței, este un chip fără vîrstă, așa cum în spatele său este pădurea acoperită de zăpadă, cu care acum s-a contopit..." E vorba de identificarea unui destin individual cu un destin colectiv, a
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
în acest sens la fel de bogat în ambiguități cum au fost în trecut toate formele de capitalism. Unul dintre ultimele texte ale lui Maurras denunța prezența rafinăriilor petroliere pe malul lacului Berre, învinuite că poluau apele, că distrugeau armonia naturală a peisajului. Dar în continuarea evenimentelor din mai 1968, pentru a asigura răspîndirea a ceea ce era desemnat a fi "o nouă cultură", unul dintre principalii interpreți ai sloganelor protestatarilor nu preconizează altceva decît "organizarea unei mișcări neocisterciene 46. Este semnificativ faptul că
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
în plus a corupției. "Fierul și grîul, scrie Rousseau, au civilizat omul și au pierdut speța umană". Îndepărtîndu-se din ce în ce mai mult de starea de natură, omul nu numai că a rupt echilibrul primordial cu lumea care-1 înconjoară, contactul direct cu ordinea peisajului, ritmurile ample ale pămîntului, succesiunea anotimpurilor. A pierdut și facultatea de a comunica liber cu alții, posibilitatea de a-i înțelege și de a fi înțeles. El este condamnat să trăiască într-o lume opacă, mutilată, divizată, în care grija
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
acela între neputința de a reconstrui ceea ce a fost și acea încărcătură de speranță pe care o păstrează întotdeauna amintirea 68. UNITATEA O VOINȚĂ UNICĂ ȘI REGULATĂ Așa cum știm cu toții, potecile bătătorite oferă cele mai multe căi de acces. De asemenea, un peisaj cunoscut prin care s-a umblat prea mult lasă să scape ceea ce este unic și adevărat în el, ceea ce în structura și configurația sa este esențial. Întrucît e obișnuită de prea mult timp să-1 aibă în apropiere, privirea pare să
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
scape ceea ce este unic și adevărat în el, ceea ce în structura și configurația sa este esențial. Întrucît e obișnuită de prea mult timp să-1 aibă în apropiere, privirea pare să nu mai ia în seamă acel plan ascuns prin care peisajul se individualizează, unde se află liniile de forță în jurul cărora se ordonează. Tot așa se întîmplă, poate, și cu istoria politică și ideologică din secolul al XlX-lea francez. Confruntarea partidelor, opoziția programelor și a oamenilor, numărul mare al doctrinelor
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
de imagini și de simboluri. Să descurci aceste ițe, să le orînduiești, să înlături legăturile încîlcite, să distingi liniile de forță nu e, desigur, o treabă ușoară. Dar dacă nu te-ai angaja s-o faci, o parte întinsă a peisajului mitologic francez riscă să rămînă în mod inexplicabil ascunsă. DE LA RELIGIA CIVILĂ LA PUTEREA SPIRITUALĂ "Dați Cezarului ce-i al Cezarului.;." Jean-Jacques Rousseau (la care trebuie neapărat să ne referim din nou) nu a fost, desigur, cel dinții care a
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
reiese parțial și din titlu, de textul descriptiv într-o abordare care se vrea "mai sistematică", din trei perspective diferite dar, în același timp complementare și solidare; mai întîi o perspectivă semiotică, în sensul unei istorii a descrierii (descrierea de peisaj) din opera literară în multiplele sale relații cu povestirea, apoi una lingvistică prin care descrierea este identificabilă la nivelul și sub forma enunțurilor minimale, ca fenomen de punere în secvență, și în care autorul își propune să definească organizarea proprie
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
în care autorul își propune să definească organizarea proprie a secvențelor descriptive, în fine, una didactică cu valențe profund novatoare grație lecturilor orientate și unor variate exerciții de redactare de texte descriptive. Astfel, prima parte focalizează doar asupra descrierilor de peisaj, atît de apreciate și, nu o dată, supralicitate de genul romanesc, cu cele patru variante, descrierea ornamentală, descrierea expresivă, descrierea reprezentativă și descrierea productivă, fiecare analizată, din perspectivă istorică, pe baza reflecțiilor teoretice, atît cît există, și a producțiilor ficționale personale
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
sau retrospectivă, prezent sau presupus în manifestarea sa. Cu aceste lucrări din 1972, Philippe Hamon a pus bazele unui studiu istoric și semiotic al descriptivului. Studiul nostru constă într-o abordare mai sistematică, atît a evoluției unei forme descrierea de peisaj cît și a funcționării lingvistice a acestui tip de secvență. La aceste două abordări complementare am ținut să adăugăm o perspectivă didactică, ceva mai novatoare. În prima parte, pentru a evita limitele unei abordări exclusiv interne și formale, am optat
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
istoric al diverselor forme descriptive, în cadrul unor practici culturale diferite (poezie, pictură, cartografie etc.), însă aceasta ar fi depășit cu mult atît limitele competenței noastre, cît și ale proiectului nostru. De aceea, ne-am îndreptat atenția doar asupra descrierilor de peisaj și a manifestărilor acestora în genul romanesc. Ca semioticieni, constatăm că povestirile nu pot fi lipsite de un minimum de decor și de actori: evenimentele (seria temporală a narațiunii) necesită un spațiu (iar seria spațială va reține în special atenția
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Petitjean, J.-M. Adam fiind autorul celei de-a doua părți, pentru capitolul 4 și exercițiile corespunzătoare, lucrînd în colaborare cu F. Revaz (în cadrul unei cercetări finanțate de FNRS elvețian: contract nr. 1340.080). PRIMA PARTE POETICA ISTORICĂ Descrierea de peisaj Am ales să abordăm descrierea din punct de vedere istoric, prin studierea diferitelor viziuni descriptive aparținînd producătorilor de texte pe care îndeobște le numim "literare". Pentru a defini obiectul nostru de studiu, ne-am limitat analiza, cu bună știință, la
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
elogioase ("strălucitor", "splendid", "frumoase", "frumoși"...). Tradiția descrierii epice se continuă cu romanul (Etiopicele lui Heliodor, Dafnis și Hloe al lui Longos, Aventurile lui Leucippe și Clitophon al lui Ahile Tatius) care, fără să ignore descrierile documentare în special cele de peisaje 1 continuă să acorde un loc aparte descrierilor ornamentale. Ele prezintă peisajul drept un loc idealizat cu referire la un "locus pictural"2. Iată două exemple, extrase din Aventurile lui Leucippe și Clitophon, respectiv Dafnis și Hloe: (2) Eram deci
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Etiopicele lui Heliodor, Dafnis și Hloe al lui Longos, Aventurile lui Leucippe și Clitophon al lui Ahile Tatius) care, fără să ignore descrierile documentare în special cele de peisaje 1 continuă să acorde un loc aparte descrierilor ornamentale. Ele prezintă peisajul drept un loc idealizat cu referire la un "locus pictural"2. Iată două exemple, extrase din Aventurile lui Leucippe și Clitophon, respectiv Dafnis și Hloe: (2) Eram deci pregătit să vizitez orașul și mă uitam cu interes la niște iconițe
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Iată două exemple, extrase din Aventurile lui Leucippe și Clitophon, respectiv Dafnis și Hloe: (2) Eram deci pregătit să vizitez orașul și mă uitam cu interes la niște iconițe, atunci cînd zării atîrnat pe perete un tablou ce reprezenta un peisaj marin. [(...) urmează apoi descrierea propriu-zisă:] Pe malul rîului, pe-o pajiște era un alai de fete; în valurile mării, o frumoasă fecioară era purtată în spinare de un taur care se îndrepta spre Creta. Pajiștea era plină de flori; ceva
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
prin intermediul lui locus amoenus, iar aceasta de la Vergiliu încoace și după un model deja prezent la Homer. Prin urmare, reificarea toposului explică de ce conținutul său poate să nu varieze, în ciuda schimbărilor de context. Așa cum subliniază R. Barthes (1970, p. 208): "peisajul se deosebește de loc pentru că funcția sa este cea de a constitui un semn universal, cel al Naturii: peisajul este semnul cultural al Naturii". Putem probabil considera un exemplu homeric de acest tip ca fiind prototipul toposului: (4) Iar cînd
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
reificarea toposului explică de ce conținutul său poate să nu varieze, în ciuda schimbărilor de context. Așa cum subliniază R. Barthes (1970, p. 208): "peisajul se deosebește de loc pentru că funcția sa este cea de a constitui un semn universal, cel al Naturii: peisajul este semnul cultural al Naturii". Putem probabil considera un exemplu homeric de acest tip ca fiind prototipul toposului: (4) Iar cînd sosi aproape de ostrovul 75 Cel depărtat, se repezi din apa Cea viorie pe uscat și merse La peștera cea
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
adevăr și verosimil. Astfel, prezența măslinilor și a leilor într-o regiune înghețată depinde de constrîngerile genului descriptiv, și nu de referent: "regulile generice ale discursului fac legea". 1. M. Bahtin subliniază că "în romanul grec nu lipsesc descrierile de peisaje, de orașe, de clădiri, acesta inaugurînd într-un fel tradiția povestirilor de călătorie" (1978, p. 241). 2. Practică ce va fi sistematizată de Noul Roman, dar cu diferențele sale: varietatea suporturilor (tablouri, dar și cărți poștale, afișe, timbre...), pierderea mizei
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]