15,855 matches
-
vânzător sau furnizor un contract căruia i se aplică aceleași condiții generale. 57. De altfel, prin Decizia nr. 11 din 17 ianuarie 2013 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 110 din 25 februarie 2013, Curtea Constituțională a statuat, în legătură cu prevederile art. 7 din Legea nr. 193/2000 , că dispozițiile legale criticate reprezintă opțiunea legiuitorului, care a adoptat aceste măsuri ca urmare a constatării faptului că foarte multe dintre contractele încheiate între profesioniști și consumatori sunt contracte de adeziune
DECIZIE nr. 353 din 24 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 12 şi 13 din Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesionişti şi consumatori. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276197_a_277526]
-
dreptului substanțial. 65. De altfel, prin Hotărârea din 26 martie 2015, pronunțată în Cauza C-596/13, Comisia Europeană împotriva Moravia Gas Storage a.s și a Republicii Cehe, punctele 32 și 33, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a statuat că o normă de drept nouă se aplică începând de la intrarea în vigoare a actului care o instituie și că, deși aceasta nu se aplică situațiilor juridice născute și care au devenit definitive sub imperiul legii vechi, ea se aplică
DECIZIE nr. 353 din 24 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 12 şi 13 din Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesionişti şi consumatori. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276197_a_277526]
-
sau inexistenței clauzelor abuzive dintr-un contract. Curtea a mai reținut că art. 13 din lege, pe lângă răspunderea civilă delictuală pe care o reglementează, prevede și o răspundere contravențională, din moment ce fapta ilicită este sancționată cu amendă contravențională. Curtea a mai statuat în jurisprudența sa că acțiunea promovată în temeiul art. 11-13 din lege angajează, în principal, răspunderea contravențională a profesionistului, iar, în subsidiar, răspunderea civilă delictuală a acestuia. Așadar, existând două tipuri de răspundere, una delictuală, cealaltă contravențională, există și două
DECIZIE nr. 353 din 24 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 12 şi 13 din Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesionişti şi consumatori. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276197_a_277526]
-
utile cauzei. 72. Referitor la încălcarea dreptului de proprietate privată, Curtea a observat că dispozițiile în cauză, aplicându-se contractelor de adeziune în curs de derulare, în speță contracte de credit, nu încalcă prevederile art. 44 din Constituție. Curtea a statuat în jurisprudența sa că, potrivit art. 44 alin. (1) din Constituție, legiuitorul este în drept să stabilească conținutul și limitele dreptului de proprietate. De principiu, aceste limite au în vedere obiectul dreptului de proprietate și atributele acestuia și se instituie
DECIZIE nr. 353 din 24 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 12 şi 13 din Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesionişti şi consumatori. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276197_a_277526]
-
să nu fie anihilat complet dreptul de proprietate (în acest sens, a se vedea și Decizia nr. 19 din 8 aprilie 1993 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 105 din 24 mai 1993). De asemenea, Curtea a statuat prin Decizia nr. 59 din 17 februarie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 203 din 9 martie 2004, că, în temeiul art. 44 din Constituție, legiuitorul ordinar este competent să stabilească cadrul juridic pentru exercitarea atributelor
DECIZIE nr. 353 din 24 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 12 şi 13 din Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesionişti şi consumatori. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276197_a_277526]
-
al accesului liber la justiție, drept fundamental recunoscut de dispozițiile art. 21 din Constituție și de art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. 4. Arată că în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului s-a statuat că art. 6 din Convenție a fost încălcat atunci când normele referitoare la forma ce trebuie respectată în cazul introducerii unui recurs îi împiedică pe justițiabili să se prevaleze de căile de atac disponibile. Condiționările impuse de legiuitor accesului liber la
DECIZIE nr. 432 din 21 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 436 alin. (2), art. 439 alin. (4^1) teza întâi şi art. 440 alin. (1) şi (2) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276237_a_277566]
-
apreciază că, prin reglementarea criticată, legiuitorul a urmărit asigurarea funcționării corespunzătoare a instanțelor de recurs care examinează numai chestiuni de legalitate, respectiv conformitatea hotărârii pronunțate cu legea. Curtea reține că, prin Decizia nr. 462 din 17 septembrie 2014 , precitată, a statuat că un astfel de scop urmărit de legiuitor este un scop legitim, aceeași concluzie fiind valabilă și în cauza de față. 32. În continuare, Curtea observă că, prin aceeași decizie, a reținut că măsura obligativității reprezentării și asistării părților prin
DECIZIE nr. 432 din 21 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 436 alin. (2), art. 439 alin. (4^1) teza întâi şi art. 440 alin. (1) şi (2) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276237_a_277566]
-
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 571 și 571 bis din 31 iulie 2014, necorelare ce a determinat, în viziunea acestuia, o încălcare a dispozițiilor art. 44 din Constituție. 21. Plecând de la aceste premise, în jurisprudența sa, Curtea a statuat constant că nu se poate pronunța asupra neconcordanțelor dintre diferite norme juridice, ci numai asupra înțelesului dispozițiilor legale criticate în raport cu prevederile și principiile constituționale. De exemplu, prin Decizia nr. 495 din 16 noiembrie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României
DECIZIE nr. 345 din 24 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 29 alin. (1) lit. c) din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276257_a_277586]
-
de contencios constituțional a reținut, în acord cu jurisprudența sa în materie, că dispozițiile legale criticate, care nu permit exercitarea căilor extraordinare de atac în materie electorală, nu încalcă liberul acces la justiție și nici dreptul la un proces echitabil, statuând în acest sens că procedura instituită prin textul de lege criticat are în vedere soluționarea procesului cu celeritate, întrucât, în absența ei, aplicarea regulilor de drept comun ar fi de natură să împiedice desfășurarea procedurilor electorale aflate în curs și
DECIZIE nr. 535 din 5 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 122 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276275_a_277604]
-
fără a fi încălcate dispozițiile art. 21 din Constituție. 18. În continuare, Curtea reține că prin Decizia nr. 576 din 29 septembrie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 5 noiembrie 2015, paragrafele 12-17, a statuat că dispozițiile art. 1.043 cuprinse în titlul XI - Evacuarea din imobilele folosite sau ocupate fără drept al cărții a VI-a - Proceduri speciale din Codul de procedură civilă prevăd că pârâtul chemat în judecată, potrivit procedurii reglementate din acest
DECIZIE nr. 488 din 30 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1.042 şi art. 1.043 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276269_a_277598]
-
599 din 21 octombrie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 886 din 5 decembrie 2014, Curtea a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 341 alin. (8) din Codul de procedură penală și a statuat că faptul că încheierea prin care s-a pronunțat una dintre soluțiile prevăzute la alin. (6) și la alin. (7) pct. 1, pct. 2 lit. a), b) și d) este definitivă nu este de natură a afecta constituționalitatea prevederilor invocate
DECIZIE nr. 510 din 5 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 341 alin. (8), (9) şi (11) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275970_a_277299]
-
apel sau al tribunalului, învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, constatând că există o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective și asupra căreia Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat printr-o hotărâre prealabilă sau printr-un recurs în interesul legii și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va putea solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275283_a_276612]
-
de urgență. Referindu-se la condițiile în care Guvernul poate adopta o ordonanță de urgență, Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 255 din 11 mai 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 16 iunie 2005, a statuat că este necesar a fi îndeplinite, cumulativ, următoarele condiții: existența unei situații extraordinare, reglementarea respectivului domeniu să nu poată fi amânată, iar urgența trebuie să fie motivată în cuprinsul ordonanței. Cât privește caracteristicile situației extraordinare, Curtea a precizat că acestea
DECIZIE nr. 371 din 2 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 36 alin. (3) lit. a) şi art. 40 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, precum şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 , în ansamblul său. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276566_a_277895]
-
acestea se remarcă printr-un grad mare de abatere de la obișnuit sau comun, aspect întărit și prin adăugarea sintagmei "a căror reglementare nu poate fi amânată", consacrându-se astfel in terminis imperativul urgenței reglementării. Prin aceeași decizie, Curtea a mai statuat că invocarea unui element de oportunitate nu satisface exigențele art. 115 alin. (4) din Constituție, întrucât acesta este, prin definiție, de natură subiectivă, și nu are, în mod necesar și univoc, caracter obiectiv, ci poate da expresie și unor factori
DECIZIE nr. 371 din 2 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 36 alin. (3) lit. a) şi art. 40 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, precum şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 , în ansamblul său. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276566_a_277895]
-
și univoc, caracter obiectiv, ci poate da expresie și unor factori subiectivi, de oportunitate. De asemenea, prin Decizia nr. 83 din 19 mai 1998 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 211 din 8 iunie 1998, Curtea a statuat că situațiile extraordinare au un caracter obiectiv, în sensul că existența lor nu depinde de voința Guvernului, care, în asemenea împrejurări, este constrâns să reacționeze prompt pentru apărarea unui interes public pe calea ordonanței de urgență. 20. Analizând nota de
DECIZIE nr. 371 din 2 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 36 alin. (3) lit. a) şi art. 40 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, precum şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 , în ansamblul său. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276566_a_277895]
-
persoane, în deplină egalitate, de a fi audiată în mod echitabil si public de un tribunal independent și imparțial din Declarația Universală a Drepturilor Omului. 25. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că, din economia prevederilor criticate, reiese că acestea statuează cu privire la faptul că nerespectarea reglementărilor emise de Ministerul Finanțelor Publice, precum și de instituțiile cu atribuții de reglementare în domeniul contabilității referitoare la întocmirea și utilizarea documentelor justificative și contabile pentru toate opera��iunile efectuate, înregistrarea în contabilitate a acestora în
DECIZIE nr. 519 din 5 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 41 pct. 2 lit. c) din Legea contabilităţii nr. 82/1991. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276572_a_277901]
-
în astfel de condiții încât, potrivit legii, să fie considerate infracțiuni: [...] 2. nerespectarea reglementărilor emise de Ministerul Finanțelor Publice cu privire la: [...] e) întocmirea și depunerea situațiilor financiare periodice stabilite potrivit legii"], cu un conținut și față de critici de neconstituționalitate similare, a statuat că nu se poate susține că Ministerul Finanțelor Publice, prin acte normative inferioare legii, definește conținutul faptelor contravenționale, depășind cadrul legal reglementat de legiuitor și situându-se mai presus de lege, întrucât situațiile financiare periodice sunt stabilite potrivit legii, iar
DECIZIE nr. 519 din 5 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 41 pct. 2 lit. c) din Legea contabilităţii nr. 82/1991. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276572_a_277901]
-
de neconstituționalitate este aceea referitoare la emiterea de către un organ al puterii executive a unor reglementări în domeniul contabilității, a căror nerespectare constituie contravenție, deși acesta nu are competența de a emite acte normative cu putere de lege. Curtea a statuat că "prin dispozițiile de lege ce fac obiectul [...] excepției de neconstituționalitate, iar nu prin acte cu forță juridică inferioară acesteia, se sancționează contravențional, printre altele, și nerespectarea anumitor reglementări emise de Ministerul Finanțelor Publice în domeniul activității contabile" (a se
DECIZIE nr. 519 din 5 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 41 pct. 2 lit. c) din Legea contabilităţii nr. 82/1991. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276572_a_277901]
-
față, Curtea constată că prevederile criticate nu sunt contrare art. 1 alin. (5) din Constituție, care consacră principiul legalității și care impune obligația ca normele adoptate să fie precise, clare și previzibile și accesibile. 32. Curtea, în jurisprudența sa, a statuat că orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiții calitative, printre acestea numărându-se previzibilitatea, ceea ce presupune că acesta trebuie să fie suficient de precis și clar pentru a putea fi aplicat (a se vedea, în acest sens, spre exemplu
DECIZIE nr. 519 din 5 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 41 pct. 2 lit. c) din Legea contabilităţii nr. 82/1991. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276572_a_277901]
-
fi aplicat (a se vedea, în acest sens, spre exemplu, Decizia nr. 189 din 2 martie 2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 307 din 5 aprilie 2006). În același sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că legea trebuie, într-adevăr, să fie accesibilă justițiabilului și previzibilă în ceea ce privește efectele sale. Pentru ca legea să satisfacă cerința de previzibilitate, ea trebuie să precizeze cu suficientă claritate întinderea și modalitățile de exercitare a puterii de apreciere a autorităților în
DECIZIE nr. 519 din 5 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 41 pct. 2 lit. c) din Legea contabilităţii nr. 82/1991. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276572_a_277901]
-
locale fiind organul deliberativ, iar primarul, ca reprezentant al unității administrativ-teritoriale, este executivul), iar nu de puține ori s-au găsit în poziții procesuale opuse. Totodată, arată că, pe de o parte, pe calea recursului în interesul legii s-a statuat că primarul nu poate să conteste hotărârile consiliului local. Pe de altă parte, având în vedere situația particulară a consiliului local în discuție, respectiv faptul că pentru a se adopta hotărâri ale consiliului local a fost necesară intervenția instanțelor de
DECIZIE nr. 517 din 5 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 26/2012 privind unele măsuri de reducere a cheltuielilor publice şi întărirea disciplinei financiare şi de modificare şi completare a unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276577_a_277906]
-
proces echitabil. 31. În ceea ce privește invocarea în susținerea excepției de neconstituționalitate, astfel cum a fost prezentată prin notele scrise în fața instanței de judecată, a pretinsei contrarietăți a prevederilor criticate cu cele ale art. 16 din Constituție, de principiu, Curtea Constituțională a statuat că violarea principiului egalității și nediscriminării există atunci când se aplică tratament diferențiat unor cazuri egale, fără să existe o motivare obiectivă și rezonabilă, sau dacă există o disproporție între scopul urmărit prin tratamentul inegal și mijloacele folosite (a se vedea
DECIZIE nr. 517 din 5 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 26/2012 privind unele măsuri de reducere a cheltuielilor publice şi întărirea disciplinei financiare şi de modificare şi completare a unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276577_a_277906]
-
cuantumului lor reprezintă opțiunea legiuitorului, ce ține de politica legislativă fiscală (a se vedea Decizia nr. 109 din 6 martie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 291 din 22 aprilie 2014). De asemenea, Curtea a mai statuat că echivalentul taxelor judiciare de timbru este integrat în valoarea cheltuielilor stabilite de instanța de judecată prin hotărârea pe care o pronunță în cauză, plata acestora revenind părții care cade în pretenții (a se vedea Decizia nr. 231 din 19
DECIZIE nr. 520 din 5 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 25 alin. (2) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276621_a_277950]
-
se referă întrebările sunt clar redactate, iar întrebările nu sunt nerezonabile în raport cu conținutul textelor legale. Astfel, prima întrebare: dacă contestația formulată în temeiul art. 341 alin. (9) din Codul de procedură penală are caracter devolutiv integral își găsește răspunsul explicit statuat în textul de lege care prevede că se poate formula contestație numai cu privire la modul de soluționare a cererilor și excepțiilor. De asemenea, cea de-a doua întrebare: dacă soluționându-se contestația judec��torul poate pronunța și soluția de la art. 341
DECIZIE nr. 19 din 27 septembrie 2016 referitoare la pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a următoarelor chestiuni de drept: "dacă contestaţia formulată în temeiul art. 341 alin. (9) din Codul de procedură penală are caracter devolutiv integral şi dacă în urma judecării contestaţiei formulate în temeiul art. 341 alin. (9) din Codul de procedură penală poate fi pronunţată şi soluţia prevăzută de art. 341 alin. (7) pct. 2 lit. a) din Codul de procedură penală". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276576_a_277905]
-
apel sau al tribunalului, învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, constatând că există o chestiune de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective și asupra căreia Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat printr-o hotărâre prealabilă sau printr-un recurs în interesul legii și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va putea solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care
DECIZIE nr. 19 din 27 septembrie 2016 referitoare la pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a următoarelor chestiuni de drept: "dacă contestaţia formulată în temeiul art. 341 alin. (9) din Codul de procedură penală are caracter devolutiv integral şi dacă în urma judecării contestaţiei formulate în temeiul art. 341 alin. (9) din Codul de procedură penală poate fi pronunţată şi soluţia prevăzută de art. 341 alin. (7) pct. 2 lit. a) din Codul de procedură penală". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276576_a_277905]