18,686 matches
-
încolo, „’neavoastră face-ț’ ce-ț’ ști cu dânsu’..!”. Mama s-o mai uitat o dată la mine, la fel ca dimineață, „Măi, să cii cuminti... și s asculți..!”, atât mi-a spus, ș-o plecat fără să’ntoarcă capul..!”. Profesorul tăcu iar, o vreme, apoi, continuă încet, abia șoptit.. parcă numai pentru dânsul. „.. La o lună după ce-am ieșit profesor de paleo elină, și latină, intram pe poartă, acasă la mama, cu o vacă de funie... Era prima mea leafă
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
apoi, continuă încet, abia șoptit.. parcă numai pentru dânsul. „.. La o lună după ce-am ieșit profesor de paleo elină, și latină, intram pe poartă, acasă la mama, cu o vacă de funie... Era prima mea leafă..!”. Și, profesorul.. iar tăcu.. „Mama mi-a ieșit în cale, în fugă, râzând.. și plângând, totdeodată, așa ca atunci în dimineața aceea, când ieșeam pe poartă cu Florica de funie și m-a dus la școală..”. Și, profesorul Condurache, ușurat ca de o grea
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
era ușor. Totuși, o dată, s-a întâmplat, că m-a prins nepregătit. „ - De ce n-ai învățat, „măgarule” ?”, așa era vorba lui, dar, nu cu intenția de a jigni. „ - Păi, dom’ profesor..!”, încercai eu o... dar profesorul nu admitea explicații. „ - Să taci !.. Pentru că n-ai învățat, recunoaște în limba germană că... tu ești un măgar..!”. „ - Păi..!”, mă codeam eu, pentru că nu-mi aminteam cuvântul în nemțește - măgar . „ - Hai, ce aștepți ?!.. Recunoaște că tu ești un măgar !”. Deodată mi-am amintit „cuvântul”, gura
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
Și, Mircea îi iubea atât de mult, parcă atunci îi redescoperise. „Ce băieți de treabă !, murmură el în sfârșit, cu o licărire în ochi. Nimic, nu e mai admirabil decât un om de treabă, care a rămas de treabă”. Și, tăcu... nu mai găsi nimic de spus. L-am privit îndelung în tăcere. Și eu, parcă, atunci îl redescopeream pe el... ... Și, unul câte unul.. pe scări, am urcat la Capelă, lăcașul de rugăciune și îndrumare spirituală pentru elevii seminariști în vederea
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
Poetul Vasile Filip se apleca și luă o mână de frunze și, fără să ne privească, murmură... Suntem ca și ele !.. Trecători... Apoi, abia șoptind, le împrăștie în jur clătinând capul. „.. Omul ca frunza.. zilele lui ca floarea câmpului..!”, și tăcu. Căderea unei frunze, avea răsunet în sufletul său visător, sensibil la toate vibrațiile tristeții. Pentru el, o cădere de frunză, poate însemna.. o poveste tristă.. poate însemna un apus de viață.. ori, o umbră de cruce. Apoi, ne-a arătat
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
Le vom păstra în amintire imaginea lor... veșnica amintire. Se cuvine să le închinăm un gând de recunoștință celor care au fost... oameni de aleasă noblețe sufletească. Dar, vorbele sunt prea mici să-i poți înfățișa așa cum au fost... Doar tăcând le poți cinsti cum se cuvine memoria. Dacă toți am păstrat despre dascălii noștri, aceste mari amintiri, în care afecțiunea se unește cu înduioșarea, e că ceea ce ne leagă încă de ei, peste prăpastia timpului care a curs, e bunătatea
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
Calea Lăpușneanu, zâmbind trist. Ochii i se înrouraseră de o amintire dulce, poate cea mai dulce amintire din adolescență... Eram, într-a cincea.. Începu el, cu glas ușor tremurat.. înroșindu-se până în vârful urechilor... Își drese, nodul din gât, și tăcu.. zâmbindu-și sieși, apoi continuă. Atunci, am condus-o pe Alina... era și ea într-a cincea la „Oltea...”, Era subțirică, trupeșă, cu privirea lăsată în jos, semnul unei bune educații, nici de cinsprezece ani, avea un obraz curat, de
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
judecatorului.. cinstea și corectitudinea lui. Dar.. el, ca să zic așa, e „pasăre rară”.. Ne-am privit în tăcere, cu înțeles. România de azi, începu alt coleg.. este un „Copac uscat” , care și-a pierdut frunzele... cum bine a spus cineva. Tăcu o clipă, și continuă. ...Acele frunze în căderea lor la pământ, au șoptit în taină, neauzit, sensul vieții, al morții și al suferinței, la care au fost supuse... „Demnitatea națională” a fost distrusă, cea economică a fost demolată, „demnitatea culturala
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
mormânt lipsește sorții mele!”). Aia a subliniat versul acesta din epistola către Rufinus, uitându-se lung la mine. Era preocupată când mi l-a arătat și parcă ar fi vrut să-l comenteze. Până la urmă, s-a răzgândit și a tăcut. Limită În Metamorfozele apar transformări ale oamenilor, zeilor, lucrurilor. Poate că am ales un astfel de iter mitologic tocmai ca să pot să constat cum totul se comportă potrivit principiului heraclitean. Și cu toate astea, în alcătuirea divină a trupurilor se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
cu sufletul lui. Și, în timp ce întorceam capul ca să mă uit la soarele ce lumina blând brazii din jur, conturul lui s-a șters ca prin farmec. Aia Nu e frumoasă, dar ar fi putut să fie; e foarte decentă și tace mereu, dar mie mi se pare că-mi vorbește continuu, chiar și când îmi întoarce spatele sau când se uită întâmplător la vreun obiect străin pe care-l ține în mână. În fiecare clipă, mă fascinează ființa ei întreagă mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
sunt de acord cu ea în tot ce spune și face... Nimic Totul se varsă în nimic. Acest nimic stă la rădăcina tuturor lucrurilor, cum spune Lucrețiu, reluându-l pe Epicur. Tăcere Aleg tăcerea. Cred că-i mai bine să tăcem, fiindcă esența ființei e dincolo de orice limbaj: cuvintele, în loc să ne apropie, ne îndepărtează. Ne cheltuim existența în vorbe inutile, care ne fac inautentici, falși. Vreau să tac ca să demonstrez că sunt viu. Când tac, ochiul meu vede prin lucruri. Horror
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
reluându-l pe Epicur. Tăcere Aleg tăcerea. Cred că-i mai bine să tăcem, fiindcă esența ființei e dincolo de orice limbaj: cuvintele, în loc să ne apropie, ne îndepărtează. Ne cheltuim existența în vorbe inutile, care ne fac inautentici, falși. Vreau să tac ca să demonstrez că sunt viu. Când tac, ochiul meu vede prin lucruri. Horror vacui Am scris Metamorfozele cu mânie - cuprins de o grabă frenetică - stârnit și călăuzit de horror vacui. Aceasta a fost starea ce a dat naștere, în mine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
Cred că-i mai bine să tăcem, fiindcă esența ființei e dincolo de orice limbaj: cuvintele, în loc să ne apropie, ne îndepărtează. Ne cheltuim existența în vorbe inutile, care ne fac inautentici, falși. Vreau să tac ca să demonstrez că sunt viu. Când tac, ochiul meu vede prin lucruri. Horror vacui Am scris Metamorfozele cu mânie - cuprins de o grabă frenetică - stârnit și călăuzit de horror vacui. Aceasta a fost starea ce a dat naștere, în mine, nevoii inepuizabile de a călători dincolo de hotarele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
de mister ce se învață numai cu timpul. Natura are voci multiple și ca să le poți înțelege trebuie să te integrezi în ea. Numai astfel învățăm să cunoaștem limbajul ei. Cred că cuvintele nu mai servesc la nimic. De aceea, tac tot mai des. Cu toate astea, Aia continuă să însemneze tot ce-i relatez. Crede că experiența mea ar putea să-i fie cuiva de folos, într-o bună zi. Celălalt mal Oare o fi adevărat, cum susțin grecii, că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
pământ stâncos ce se strecoară între ape, iremediabil lipsit de orice mesaj de mântuire. Astfel, tocmai pentru a da glas trupului ei zdrobit, Medeea își sfâșie fratele, sânge din sângele ei, carne din carnea ei. Moare nemurindu-se și vorbește tăcând. Prin uciderea sălbatică a fratelui, a simțit aceeași durere pe care ar fi putut-o simți sfâșiindu-și propria carne. Problema acută e aceea de a te transforma în acea ființă, sau în acel lucru prin intermediul căruia dorești să vorbești
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
simbolizează legătura cu cosmosul prin intermediul ritualului sacrificial: torțele puse pe fiecare coloană înlocuiesc capetele tăiate ale oamenilor și ale animalelor ce se puneau acolo în vremuri îndepărtate. „Golul trebuie umplut”, a adăugat apoi vocea cavernoasă a sacerdotului, după care a tăcut. N-am priceput, deîndată, dacă prin cuvintele acelea ultime încerca să-mi comunice vreun mesaj, dar mi-am adus aminte de doctrina lui Epicur despre materie și atomi. Numai pe drumul de întoarcere, când mi-a revenit în minte toată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
rezumăm pe scurt, studiată în prealabil și la nivel interregional este "scuipatul comunitar" (Gavreliuc, 2008). Punîndu-l în mișcare, am urmărit o dată în plus transferul normelor implicite în comportamentele publice. Reguli nescrise, dar extrem de influente, împărtășite printr-un fel de negociere tăcută între cei care compun comunitatea, aceste prescripții asupra conduitei sociale mărturisesc despre cît de firesc știm să fim împreună. Un asemenea indicator cuantifica frecvența și expresivitatea gestului cu pricina, executat într-un spațiu partajat cu semeni similari (precum cei întîlniți
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
gândire" a anilor '50. Existau însă și motive mai pragmatice. Arhivele conducerii partidului fuseseră confiscate de armată, nedorindu-se ca anumite informații de natură economică să fie cunoscute public. Era de dorit și ca inițiații în secretele fostei puteri să tacă. Împrejurul butoiului privatizării bâzâia norul gros al tăunilor - viitorii miliardari ai țării. Încălcasem, așadar, un tabu al primilor ani de tranziție. Ca să pot plăti editarea cărții, am acceptat coordonarea fondării unui post de televiziune la Craiova, orașul visului meu de la
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
arată că ideologia supunerii (față de norme sociale nescrise, față de autoritatea tatălui/bărbatului/șefului) și a sacrificiului de sine în numele familiei și al maternității reprezintă un model încă dominant al educației fetelor în societatea noastră. Mesajele de tipul "fii frumoasă și taci", dublate de mecanismul cultural al sacrificiului de sine al femeii-mamă, bine conservat și pe filon creștin-ortodox au un impact semnificativ asupra construcției identității feminine. De asemenea, învățăm, încă din poveștile copilăriei, că Cenușăreasa nu se revoltă, ci așteaptă să fie
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
o feminitate impusă de bărbați și, drept urmare, nu se definește în termeni de opoziție sau de luptă. Femeia subiect este femeia care se construiește pe ea însăși, dincolo de presiunile și prescripțiile sociale care o defavorizează (de tipul "fii frumoasă și taci" ș.a.), dobândind conștiința sinelui ca și conștiință a libertății (ca afirmare de sine, ca afirmare a sinelui autentic). De aici și nevoia pe care am resimțit-o de a defini și nuanța ideea egalității de gen în termeni de libertate
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
născut la Dublin în 1871. Aspectul fizic al lui Griffith era departe de a-i impresiona pe interlocutori, înfățișarea lui fiind cît se poate de banală, doar ochii de un verde marin ieșind în evidență. Era un tip taciturn, destul de tăcut pentru un irlandez, fapt ce l-a determinat pe Churchill să declare, douăzeci de ani mai tîrziu, ca Griffith "este un fenomen rar, un irlandez tăcut". Aceeași apreciere a arătat-o față de Griffith chiar și James Joyce, care obișnuia să
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
Un martor descria atmosferă din fața centrelor de recrutare, afirmînd că ofițerilor britanici care agitau ideea sclaviei în care căzuse mică Belgie li se puneau întrebări jenante referitoare la libertatea Irlandei. Recruții care întrerupeau discursul moralizator al ofițerilor erau făcuți să tacă de polițiști, uneori chiar arestați. Redmond a încurajat valul de incorporări într-un discurs improvizat la Woodenbridge (în comitatul Wicklow), afirmînd că "în Armată Britanică curajul irlandez trebuie să se manifeste pe cîmpul de luptă".44 Îndemnul lui a fost
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
220949 În aceeași colecție, au mai apărut: ***, Ortografia limbii române George Nicolescu, Magia aurului Alexandru Husar, Ideea europeană Anton Carpinschi, Deschidere și sens în gîndirea politică Alexandru Husar, Lecțiile istoriei Pavel Chihaia, Țara Românească între Bizanț și Occident Saizu & Al. Tăcu, Europa economică interbelică Serge Berstein & Pierre Milza, Istoria Europei (5 volume ) Guy Hermet, Istoria națiunilor și a naționalismului în Europa Adrian Nicolescu, Istoria civilizației britanice (3 volume) Jean Baechler, Capitalismul (I. Originile; ÎI. Economia capitalista) Al. Zub, Orizont închis. istoriografia
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
din compunerea ei. În orice caz, numai trecerea pe lângă cearta de stiluri arhitectonice pe care o susține pe acoperiș catedrala Sf. 69 Antoniu din Padova trezește un sentiment asemănător. Ascuțimile ei gotice în același spațiu arhitectural cu volume bizantine polemizează tăcut între ele; rigoarea și simplitatea alături de boltitura masiv maurescă se desfid reciproc; și fiece unitate, cu detaliile proprii, se înalță și stă un timp singuratică, deși vecină cu celelalte. Doar stăruința privitorului poate învinge, prin însumare, atâta diversitate. Căci, după
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
și tăcută ca un mormânt” părea un calvar, greu de suportat: „Uneori am Într-adevăr sentimentul că sunt Îngropat de viu. Singurele ființe omenești pe care le vezi când circuli cu mașina În orașul acesta sunt alți automobiliști care alunecă tăcuți printre copaci ca peștii Într-un acvariu. Oricât ar părea de necrezut, nu există nici o stradă pe care să poți hoinări În tihnă ca În celelalte orașe, să te bucuri de spectacolul pe care-l oferă viața și să privești
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]