15,985 matches
-
limbajului” (L’air et les songes). Heliade năzuiește mai sus. Prin poezie se exprimă, după opinia sa, impulsiunile, puterile Marelui Verb. Ca și acesta, verbul scriitorului poate naște obiectul dîndu-i un nume. Deocamdată, preocuparea lui Heliade este să folosească bine verbele existente și să umple golul prin altele, adaptate din limbile romanice. El pune cuvintelor prefixe, inventează verbe din substantive, calchiază expresii din alte limbi cu gîndul de a grăbi nașterea unei literaturi originale prin Îmbogățirea unei limbi capabile să exprime
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
impulsiunile, puterile Marelui Verb. Ca și acesta, verbul scriitorului poate naște obiectul dîndu-i un nume. Deocamdată, preocuparea lui Heliade este să folosească bine verbele existente și să umple golul prin altele, adaptate din limbile romanice. El pune cuvintelor prefixe, inventează verbe din substantive, calchiază expresii din alte limbi cu gîndul de a grăbi nașterea unei literaturi originale prin Îmbogățirea unei limbi capabile să exprime toate subtilitățile. Limba este, după Heliade, fundamentul spiritualității naționale: „Ocupați-vă, vorbiți și scrieți, junilor, În limba
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
vieții curge de lumină, Minților sănătate dă și-aduce. S-adumbră ridente-eterna grădină D-arburi, fructidori, d-arte, de științe, Lin și armonic aure suspină, .................................................... Flori amarante cîmpurile-nsmaltă. Nalte-afecțiuni, sperări și credințe Candide cresc și vergini se dezvoaltă Assorb viață-amor la verbul soare Asta-e cetatea ideală, naltă, Aci justiția este domnitoare, Aci frăția e realizată, Aci virtutea-e putere, valoare Ș-orice nevoie este ușurată. Unul pentru toți, toți iar pentru unul: Liberă voie, soartă nivilată, Verul, frumosul, marele și bunul, Eternă pace
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
sînt pline de sfaturi utile pentru sine și pentru alții: „a lucra cu hotărîre”, după „un plan ce Îmi croiesc”, „a preface cîte sînt de Îndreptat”, a căuta „rima mîndră” etc. A osteni, a lucra, a Îndrepta, a preface sînt verbe ce se repetă În artele lui poetice (Epistolele). Verbele ar putea fi Înscrise Într-o figură retorică: aceea a desăvîrșirii: travaliul lent, obsesia gramaticii, iluzia perfecțiunii. În același timp: figură a răbdării și a sterilității (prin frînarea posibilităților de invenție
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
alții: „a lucra cu hotărîre”, după „un plan ce Îmi croiesc”, „a preface cîte sînt de Îndreptat”, a căuta „rima mîndră” etc. A osteni, a lucra, a Îndrepta, a preface sînt verbe ce se repetă În artele lui poetice (Epistolele). Verbele ar putea fi Înscrise Într-o figură retorică: aceea a desăvîrșirii: travaliul lent, obsesia gramaticii, iluzia perfecțiunii. În același timp: figură a răbdării și a sterilității (prin frînarea posibilităților de invenție În poezie). Alexandrescu crede că „osteneala și răbdarea pot
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
e permanent și caracterizant”). G. Călinescu și alți comentatori caută liricul În producțiile spiritului didactic, văzînd, de pildă, Într-un poem lipsit de mijloacele obișnuite de figurație lirică (Anul 1840) o personificare originală a ideilor: „după o mitologie nouă, prin verbe cu sugestii de mișcări corporale” (G. Călinescu: Gr. M. Alecsandrescu, E.P.L., 1962). Adevărul este că toți poeții din epocă scriu În mai multe genuri, că trecerea de la elegie la satiră este un fenomen curent. Dualitatea nu-i un simplu fenomen
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
figura unui discurs se constituie de obicei dintr-o juxtapunere de judecăți morale (simple sau dezvoltate): „să stăpînim durerea care pe om supune”, „Eu nu Îți cer În parte nimica pentru mine”, „Politica adîncă stă În fanfaronadă” etc. Mitologia nouă, verbele „cu mișcări corporale”, de care vorbește G. Călinescu, nu pot fi determinate, În fond, decît prin alte abstracțiuni. „Corporal” Înseamnă, aici, personificare, atribuirea de Însușiri morale abstracte unor noțiuni, concepte. Asta nu Înseamnă că poemele sînt fără valoare. Dimpotrivă, poemele
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
magică să vină și să cuprindă ființa poetului, În fine, pentru ca acest proces de drogare („răpire”) să se producă, trebuie ca vederea să pătrundă obiectele și să se uimească. A se-ncînta, a se uimi, a admira, a se-mbăta sînt verbele ce se repetă cel mai des În versurile lui Bolintineanu. În cîntul al III-lea din Conrad dăm peste un pasaj ce are drept temă Însăși tema privirii. Este unul din rarele momente, dacă nu unicul, În care poetul acesta
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
fulgerele și tunetele, pune În mișcare cerul, apa și pămîntul pentru a da senzația de freamăt obscur, de ieșire de sub controlul mecanicii universului: „Cerul se-ntunecă, munții se clatină...” Să se observe că imaginile sînt cu precădere auditive. Bolintineanu epuizează verbele care pot sugera sunetul confuz al materiei dezmembrate: fîșÎie, geme, sfîriie, fîlfîie, muge, murmură etc. În discursul liric intră, În număr mare, elementele fantastice. Macabrul romantic află, aici, un teren liber. Nagodele cu lungi și strîmbe rituri, șase legioane de
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Nesațiul familiei. V. Vasile CÎrlova. „Mila” față de lucruri. Poezia ca ușurare a spiritului. O euforie a „dulcelui”. Amorul ca izvor de Întristare. Petrecerea În singurătate. „Valea tristă” și sentimentul securității. O evaziune și un eșec. VI. Ion Heliade Rădulescu. Trei verbe esențiale: a crea, a plasma, a edifica. Impaciența și lăcomia acumulării. Poezia Începe cu treapta zero a existenței. Tema plenitudinii, tema informului. Nevoia de ordine. Scrisul ca datorie sacră. Figura Părintelui și abolirea complexelor. Obiectul supradimensionat. „Sublimul În cele dinafară
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
protest sau de sprijin, blocarea circulației, greva și boicotul politic, greva taxelor și impozitelor, utilizarea forței fizice, atentarea la bunuri, ocuparea unor localuri, scrierea murală 92. Amintim că a protesta, a contesta, a revendica, a înainta o petiție sînt și verbe performative. În același timp, ele se înscriu în ordinea lui a spune și a face. Un grup îndeplinește o acțiune de protest atunci cînd o exprimă în mod colectiv. Se naște întrebarea dacă recursul tot mai frecvent la practicile neconvenționale
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
organice din Evul Mediu și a Creștinătății pierdute. În secolul al XIX-lea însă, apartenența la Europa va fi percepută ca fiind din ce în ce mai satisfăcătoare. Către 1800 apare termenul "europenism", care desemnează preferința pentru ceea ce este propriu-zis european. Apoi, către 1830, verbul "a europeniza" dezvăluie credința că Europa adusese lumii cea mai înaltă civilizație. Se afirmă astfel cu aroganță un complex de superioritate european în raport cu orice altă civilizație. Nu numai civilizațiile extra-europene sînt considerate înapoiate, ci și rasele non-europene sînt privite ca
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
și fenomene discursive, ultimele fără a fi examinate în sine și pentru sine, ci pentru reflexele lor gramaticale. Pe de o parte, sunt prezentate fenomenele gramaticale în dinamica lor actuală (productivitatea actuală a diverselor tipare flexionare ale substantivului și ale verbului; frecvența deosebită a anumitor forme gramaticale, proliferarea anumitor tipare sintactice, concurența diverselor clase și forme, stadiul actual al variației literare libere, raportul dintre normă și uz etc.). Pe de altă parte, interesul se orientează spre fenomene discursive semnificative pentru exprimarea
[Corola-publishinghouse/Science/85015_a_85801]
-
curent în numeroase articole ale volumului de față. 4.2. Dinamica limbii actuale poate fi abordată pur descriptiv, prin examinarea direcțiilor de evoluție, a concurenței dintre fenomene, a ponderii diverselor clase și forme (așa cum apare în capitolele destinate substantivului și verbului), sau poate fi abordată normativ/prescriptiv, prin examinarea relației dintre normă și uz și prin înregistrarea, pe baza unor operații speciale de monitorizare, a principalelor încălcări actuale ale normei lingvistice, precum și a relației acestor abateri cu evoluția limbii (așa cum apare
[Corola-publishinghouse/Science/85015_a_85801]
-
au arătat că, pentru ca un cetățean să se angajeze politic, trebuie să fie expus, în mod regulat, unui discurs total opus a ceea ce tocmai am descris. Discursul trebuie să fie heterocentrat, în care locutorul folosește rar persoana I, utilizează puține verbe ce exprimă judecata și aprecierea personală, concentrându-se pe un discurs descriptiv în care intervine puțin propria subiectivitate. În acest sens, astfel de emisiuni nu oferă telespectatorului acest gen de discurs și nu favorizează nici o formă de cultură sau de
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
vârtejul soarelui. Cu cea din urmă sforțare, se avântă și prinse o rază. Aproape orbit, cu penele pârlite, se rostogoli îndărăt spre pământ cu soarele în cioc. (Legenda sticletelui) 1.Rezumă conținutul fragmentului. (1p.) 2.Comentează rolul expresiv al folosirii verbelor în fragment. (1p.) 3.Prezintă două caracteristici ale narațiunii. (1p.) 4.Încadrează, prin două trăsături, textul într-un gen literar. (1,5p.) Barem de notare: se acordă 1 punct din oficiu. 15SCENE DIN VIAȚA DE IERI ȘI DE AZI Testul
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
cruce și lui i-am spus patima mea... (Mihail Sadoveanu, Frații Jderi) 1.Menționează modalitatea de formare a substantivului Frații Jderi. 2.Notează, din text, doi termeni arhaici. 3.Explică structura lexicală frate de cruce. 4.Comentează valoarea expresivă a verbelor la timpul prezent. 5.Motivează utilizarea semnelor de punctuație în propoziția: - Îl cheamă Ionuț? 6.Transcrie două mărci lexico-gramaticale care indică prezența naratorului. 7.Prezintă două trăsături ale romanului, pe baza fragmentului. 8.Ilustrează două modalități de caracterizare diferite. 9
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
duce acolo be și mănâncă. Iar pe la noi, cine are bani bea și mănâncă, iară cine nu, se uită și rabdă. (Ion Creangă, Povestea lui Harap-Alb) 1.Precizează sinonimele termenilor: chipos, oastea. 2.Notează patru fonetisme populare. 3.Motivează folosirea verbelor la timpul imperfect. 4.Exemplifică două realizări ale oralității. 5.Prezintă două caracteristici ale textului narativ. 6.Menționează două trăsături ale basmului, pe baza fragmentelor. 7.Transcrie două formule specifice basmului. 8.Evidențiază caracterul simbolic al numelui Harap-Alb. 9.Ilustrează
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
știu bine ce. Dacă nu te-aș fi auzit vorbind cu birjarul, aș crede că visez... Fata întoarse capul spre el și-i zâmbi. - Toți visăm, spuse. Așa începe. Ca într-un vis... (Mircea Eliade, La țigănci) 1.Precizează antonimele verbelor: (a) întreba,(a) începe. 2.Evidențiază, prin două enunțuri, omonimia cuvântului cap. 3.Motivează rolul punctelor de suspensie din final. 4.Transcrie două coordonate spațiale. 5.Prezintă două mărci ale oralității existente în fragment. 6.Comentează, în 4-6 rânduri, semnificația
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
Suferințele, patimile, năzuințele, mari sau mici, se pierd într-o taină dureros de necuprinsă, ca niște tremurări plăpânde într-un uragan uriaș. (Liviu Rebreanu, Ion) 1.Transcrie, din paragraful al treilea, o structură antitetică. 2.Motivează folosirea cu precădere a verbelor la timpul prezent. 3.Precizează modul de formare a structurii Pădurea-Domnească. 4.Ilustrează perspectiva narativă, pe baza fragmentelor date. 5.Comentează comparația din ultima frază. 6.Prezintă, în 4-6 rânduri, semnificația simbolică a drumului. 7.Menționează două trăsături ale descrierii
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
nepăsători, cu buzele lăsate în jos. - Ei, acuma ce-ai rămas cu capul între urechi?! se miră Moromete, călcând încet printre crăcile salcâmului. (Marin Preda, Moromeții) 1.Rezumă, în 4-5 rânduri, fragmentul de mai sus. 2.Evidențiază sensul conotativ al verbului (a) îmbrățișa. 3.Motivează folosirea liniei de dialog în finalul fragmentului. 4.Transcrie o personificare și un epitet. 5.Încadrează fragmentul în ansamblul romanului. 6.Argumentează, prin două trăsături, apartenența fragmentului la un tip de text (descriptiv, narativ, argumentativ). 7
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
descui, dacă vrei ca să-ți rodească. E aceasta o firească (Lucian Blaga, Înțelepciune de grădină) 1.Explică folosirea apostrofului în poezie. 2.Scrie sinonimele cuvintelor: taină, pecete. 3. Transcrie un cuvânt derivat și unul compus. 4.Evidențiază rolul stilistic al verbelor la modul conjunctiv. 5.Motivează folosirea persoanei a II-a, numărul singular. 6.Notează două motive poetice prezente în text. 7.Precizează rima și măsura primei strofe. 8.Menționează două figuri de stil existente în versul: Ce ne-nvață pomul
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
încetinel, nuntaș. 2.Explică sensul expresiei la spartul nunții. 3.Transcrie o imagine vizuală și una auditivă. 4.Motivează rolul prozodic al cratimei în structura fript-o. 5.Notează două mărci ale oralității din fragment. 6.Evidențiază rolul stilistic al verbelor la modul imperativ. 7.Ilustrează o trăsătură a limbajului poetic, la alegere. 8.Interpretează semnificația titlului, în raport cu textul literar. 9.Argumentează, prin două trăsături, încadrarea fragmentului în specia baladă cultă. Barem de notare: se acordă câte 1 punct pentru fiecare
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
jos: Nu vă mirați. Poeții, toți poeții sunt un singur, ne-mpărțit, neîntrerupt popor. Vorbind, sunt muți. Prin evii, ce se nasc și mor, cântând, ei mai slujesc un grai pierdut de mult.[...] (Lucian Blaga, Poeții) 1.Ilustrează sensul denotativ al verbului (a) cânta. (0, 5 p.) 2.Notează două teme/ motive literare, prezente. (0, 5 p.) 3.Precizează măsura și rima strofei. (1 p.) 4.Comentează versurile, în 6-10 rânduri, prin evidențierea relației dintre ideea poetică și mijloacele artistice. (2 p.
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
Ci mi-l întreba, Din gură-i zicea: -Noiaș, purcăraș, Porcii tot păzind, Marmura-ntorcând, Nu cumva-i văzut Pe unde-ai trecut Un zid învechit Și neisprăvit, De mult părăsit? (Meșterul Manole) 1. Scrie două expresii/ locuțiuni care să conțină verbul a trece. 2. Motivează utilizarea cratimei în structura Plimbă-mi-se. 3. Precizează modul de formare a cuvintelor Negru-vodă, demult. 4. Identifică două teme/ motive literare din fragment. 5. Transcrie o figură de stil din primele zece versuri. 6. Notează
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]