KorAP: Find »[drukola/base=verb & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...604 605 606 ...633 >

15,817 matches

Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785

1991, "On The Question of Deep Ergativity: The Evidence from Lezgian", Papiere zur Linguistik, 44/45, 1−2, p. 5-27. Hewitt, B. G., 1987, "Georgian: Ergative or Active", Lingua, 71, p. 319-340. Hill, Virginia, Yves Roberge, 2006, "A Locally Determined Verb Typology", Revue roumaine de linguistique, LI, 1, p. 5-22. Hjelmslev, Louis, 1935-1937 [1972], La catégorie des cas. Étude de grammaire générale, München, Wilhelm Fink Verlag. Hoekstra, Teun, 1984, Transitivity. Grammatical Relations in Government-Binding Theory, Dordrecht/Cinnaminson, Foris Publications. Holiski, Dee

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
1968], Introducere în lingvistica teoretică, București, Editura Științifică. Mackenzie, Ian, 2006, Unaccusative Verbs in Romance Languages, New York, Palgrave Macmillan. Mahieu, Marc-Antoine, 2003, "L'ergativité en nunavimmiutitut (Québec arctique)", în Ergatividade na Amazônia, III, Villejuif. Manea, Dana, 2001, Structura semantico-sintactică a verbului românesc. Verbele psihologice, București, Arhiepiscopia Romano-Catolică de București. Manning, Christopher D., 1996, Ergativity. Argument Structure and Grammatical Relations, Stanford, CSLI Publications. Manoliu-Manea, Maria, 1977, Elemente de lingvistică comparată romanică. Tipologie și istorie, Universitatea din București. Manoliu-Manea, Maria, 1993, "Inalienabilitate și

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
în lingvistica teoretică, București, Editura Științifică. Mackenzie, Ian, 2006, Unaccusative Verbs in Romance Languages, New York, Palgrave Macmillan. Mahieu, Marc-Antoine, 2003, "L'ergativité en nunavimmiutitut (Québec arctique)", în Ergatividade na Amazônia, III, Villejuif. Manea, Dana, 2001, Structura semantico-sintactică a verbului românesc. Verbele psihologice, București, Arhiepiscopia Romano-Catolică de București. Manning, Christopher D., 1996, Ergativity. Argument Structure and Grammatical Relations, Stanford, CSLI Publications. Manoliu-Manea, Maria, 1977, Elemente de lingvistică comparată romanică. Tipologie și istorie, Universitatea din București. Manoliu-Manea, Maria, 1993, "Inalienabilitate și topicalitate în

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
2007, A Unification of Morphology and Syntax. Inverstigations into Romance and Albanian Dialects, Londra, New York, Routledge. Marantz, Alec, 2005, "Rederived Generalizations", ms. Martinet, André, 1968, La linguistique synchronique, ediția a II-a, Paris, Presses Universitaires de France. Matsuzaki, Toru, 2001, Verb Meanings and Their Effects on Syntactic Behaviors: A Study with Special Reference to English and Japaneese Ergative Pairs, Teză de doctorat, University of Florida. McCloskey, Jim, 1997, "Subjecthood and subject positions", în: L. Haegeman (ed.), p. 197−235. McGregor, William

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
University Press. Pană, Gabriela, 1967, "Tranzitivitate și diateză", Studii și cercetări lingvistice, 1, p. 15−23. Pană Dindelegan, Gabriela, 1968a, "Considerații pe marginea unor discuții despre diateză", Limba română, 4, p. 319−322. Pană Dindelegan, Gabriela, 1968b, "Regimul sintactic al verbelor în limba română veche", Studii și cercetări lingvistice, 3, p. 265−296. Pană Dindelegan, Gabriela, 1970, "Subcategorizarea verbului în funcție de obiectul direct în gramatica transformațională a limbii române", Studii și cercetări lingvistice, 4, p. 433−453. Pană Dindelegan, Gabriela, 1972a, "Reflecții

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
Gabriela, 1968a, "Considerații pe marginea unor discuții despre diateză", Limba română, 4, p. 319−322. Pană Dindelegan, Gabriela, 1968b, "Regimul sintactic al verbelor în limba română veche", Studii și cercetări lingvistice, 3, p. 265−296. Pană Dindelegan, Gabriela, 1970, "Subcategorizarea verbului în funcție de obiectul direct în gramatica transformațională a limbii române", Studii și cercetări lingvistice, 4, p. 433−453. Pană Dindelegan, Gabriela, 1972a, "Reflecții pe marginea teoriei cazurilor a lui Charles J. Fillmore", Studii și cercetări lingvistice, 1, p. 49−57. Pană

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
Considerații pe marginea soluției din noua gramatică academică", în: M. Sala (coord.), Studii de gramatică și de formare a cuvintelor. În memoria Mioarei Avram, București, Editura Academiei Române, p. 332−339. Pană Dindelegan, Gabriela, 2008a [2005a], "Clase sintactice și sintactico-semantice de verbe", în GALR, I, p. 332−357. Pană Dindelegan, Gabriela, 2008b [2005b], "Categoria diatezei", în GALR, I, p. 480−482. Pană Dindelegan, Gabriela, 2008c [2005c], "Grupul verbal", în GALR, II, p. 47−73/47−72. Pană Dindelegan, Gabriela, 2008d [2005d], "Construcții

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
1998, "La double transitivité existe-t-elle? Réflexions sur la nature de la transitivité", în: A. Rousseau (éd.), p. 85-112. Rouveret, Alain (éd.), 1998, " Être " et " avoir ". Syntaxe, sémantique, typologie, Paris, Presses Universitaires de Vincennes. Rouveret, Alain, 1998, "Points de vue sur le verbe être", în: A. Rouveret (éd.), p. 11-65. Rumsey, Alan, 1987, "The Chimera of Proto-Indo-European Ergativity. Lesson for Historical Syntax", Lingua, 71, p. 297-318. Sabaj, Omar M., 2002, "Estudio crítico comparativo: La Ergatividad, posibles aplicaciones para el anális textual, Signos, 35

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
Society, University of Toronto, Toronto, Working Papers in Linguistics, 19, p. 87-106. Spreng, Bettina, 2001, "Antipassive and Distributed Morphology. The Case of Object - pro*", Proceedings of CLA 2000, Cahiers Linguistiques d'Ottawa, University of Ottawa, p. 339-346. Spreng, Bettina, 2002, "Verb Classes in Inuktitut and the Transitivity Hierarchy: 'Aspects' of Antipassive", ms. Stan, Camelia, 2003, Gramatica numelor de acțiune din limba română, București, Editura Universității din București. Stan, Camelia, 2005, Categoria cazului, București, Editura Universității din București. Steinbach, Markus, 2004, "Unaccusative

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
Ergatividade na Amazônia, III, Villejuif. Testelec, Yakov G., 1998a, "Word Order in Kartvelian Languages", în: A. Siewierska (ed.), p. 136−156. Testelec, Yakov G., 1998b, "Word Order in Daghestanian Languages", în: A. Siewierska (ed.), p. 257−280. Touratier, Christian, 2006, "Verbe être et verbes d'existence", în Travaux du Cercle Linguistique d'Aix-en-Provence, 19, p. 165-187. Ușurelu, Camelia, 2003, "Nominalizarea cauzativelor (factitivelor) în limba română", Limba română, 5−6, p. 573−580. Ușurelu, Camelia, 2005a, Categoria factitivului în limba română, București

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
la limbi care au distincția singular/dual/plural; în plus, limbă duală nu explică situația coexistenței celor două sisteme lingvistice, acuzativ și ergativ, mai mult decât partiția ergativ−acuzativ. 21 În studiul din 1979, Dixon înregistrează numai trei factori: semantica verbului, semantica nominalelor și timpul/aspectul; în cartea din 1994, autorul completează factorul timp/aspect și cu modul și adaugă al patrulea factor, propoziție principală vs subordonată. 22 Alte limbi de acest tip care apar la Dixon (1994: 72−77): guaraní

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
să fie coreferențial nu cu agentul, ci cu pacientul. 55 G. Pullum, "Topic... Comment: Citation Etiquette beyond Thunderdome", Natural Language and Linguistic Theory, 6, p. 579−588. 56 Dixon citează numai un studiu din 1980, "The Economy of a Voice-Neutral Verb: An Example from Indonesian", în: P. Naylor (ed.), Austronesian Studies: Papers from the Second Eastern Conference on Austronesian Languages, Michigan Papers of South and Southeast Asia, 15, p. 71−81, dar autoarea folosește termenul cu aceeași accepție și în cărțile

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
poate implica promovarea unui argument. 68 M. Baker, Incorporation: A Theory of Grammatical Function Changing, Chicago, University of Chicago Press. 69 Polinskaja și Nedjalkov (1987: 244), ocupându-se de limba ciukotă, au arătat că antipasivizarea are mărci specifice, dar anumite verbe au forme antipasive nemarcate sau supletive. 70 M. Bittner, "On the Semantics of the Greenlandic Antipassive and Related Constructions", International Journal of American Linguistics, 53, 2, p. 194−231. 71 P. M. Postal, "Antipassive in French", Lingvisticae Investigationes, 1, p. 333

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
374. 72 M. Guerssel, K. Hale, M. Laughren, B. Levin și J. White Eagle, "A Cross-Linguistic Study of Transitivity Alternations", Papers from the Parasesion on Causatives and Agentivity, Chicago, Chicago Linguistic Society, IL, p. 48−63. 73 B. Levin, English Verb Classes and Alternations: A Preliminary Investigation, Chicago, University of Chicago Press, IL. 74 F. van der Leek, "The English Conative Constructions: A Compositional Account", CLS, 32, Part I: Papers from Main Session, Chicago, Chicago Linguistic Society, IL, p. 363−368

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
Oxford University Press. 44 P. Hallman, "NP Interpretation and the Structure of Predicates", Language, 80, 4, p. 707−747. 45 Această caracteristică a subiectului nu este valabilă pentru limbile pro-drop, deci nici pentru română. 46 Pentru a face inteligibilă situația verbului basc, Martinet (1968: 219) îl compară cu fr. je lui ai donné /žlyiedone/, comentând că, în acest caz, ca în majoritatea fenomenelor de acord, este vorba de tendința minimului efort: este mai simplu să folosești în toate situațiile aceeași formă

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
19, The Syntax of Pronominal Clitics, New York, Academic Press, p. 65−95. 50 A. Blinkenberg, Le problème de la transitivité en français moderne. Essai syntactico-sémantique, Copenhaga, Ejnar Munksgaard. 51 Tranzitivitatea reprezintă, din punct de vedere sintactic, o posibilitate combinatorie virtuală a verbelor de a realiza o relație directă cu un nume în acuzativ; nu este obligatorie prezența acuzativului în context, ci capacitatea construcției verbale de a se construi cu un acuzativ. Tranzitivitatea este o caracteristică pe care numai contextul o evidențiază; în

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
construcție care cuprinde un nominal obiect sau un indice (pronominal) al obiectului. 53 Tranzitivitatea este o proprietate care emană din "complexul predicativ". Obiectul este mai puțin o marcă a saturării și mai mult un semn al expansiunii predicatului; adesea, același verb admite mai multe obiecte a căror natură este profund diferită (acuzativul dublu). Tranzitivitatea nu este o caracteristică imediată a lexemului verbal, ci rezultatul diverselor operații care modifică predicatul pentru a-l face conform cu o situație precisă. Tranzitivele nu au în

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
56 T. Tsunoda, "Remarks on Transitivity", Journal of Linguistics, 21, p. 385−396, apud Desclés (1998: 164). 57 Vezi și soluția adoptată în GALR 2008 [2005], în care conctrucțiile cu se aparțin diatezei pasive sau diatezei impersonale, după cum provin de la verbe tranzitive sau intranzitive. 58 P. Hopper, S. Thompson, "Transitivity in Grammar and Discourse", Language, 56, 2, p. 251−299. 59 R. van Valin, "Semantic Parameters of Spilt Intransitivity", Language, 66, p. 221−260. 60 Ideea apare și la Comrie (1989

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
Cazul obligatoriu dintr-o propoziție cu mai multe Cazuri este atribuit în proiecții funcționale de sus până jos. 68 Ideea este reluată în Alexiadou (2001: 117). 1 Conform acesteia, expresia sintactică a argumentelor se poate determina întotdeauna pe baza sensului verbului. 2 D. M. Perlmutter, "Impersonal Passives and the Unaccusative Hypothesis", Proceedings of the Fourth Annual Meeting of the Berkeley Linguistic Society, p. 157−189. 3 D. M. Perlmutter, P. M. Postal, "The 1 - Advancement Exclusiveness in Law", în: D. M. Perlmutter

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
C. G. Rosen (eds.), Relational Grammar, Chicago, Chicago University Press, 2, p. 81−128. 4 B. Hall (Partee), Subject and Object in Modern English, teză de doctorat, MIT. Vezi Legendre și Sorace (2003: 185). 5 Dacă se acceptă ideea că verbele de mișcare sunt inacuzative numai dacă denotă o mișcare direcționată, verbul a flutura nu aparține acestei clase. În plus, participiul adjectival fluturat are întotdeauna citire pasivă, deci verbul nu trece nici testul adjectivizării participiului. 6 O clasificare interesantă și care

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
p. 81−128. 4 B. Hall (Partee), Subject and Object in Modern English, teză de doctorat, MIT. Vezi Legendre și Sorace (2003: 185). 5 Dacă se acceptă ideea că verbele de mișcare sunt inacuzative numai dacă denotă o mișcare direcționată, verbul a flutura nu aparține acestei clase. În plus, participiul adjectival fluturat are întotdeauna citire pasivă, deci verbul nu trece nici testul adjectivizării participiului. 6 O clasificare interesantă și care poate fi folosită pentru studiul verbelor inacuzative este propusă de Evseev

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
Vezi Legendre și Sorace (2003: 185). 5 Dacă se acceptă ideea că verbele de mișcare sunt inacuzative numai dacă denotă o mișcare direcționată, verbul a flutura nu aparține acestei clase. În plus, participiul adjectival fluturat are întotdeauna citire pasivă, deci verbul nu trece nici testul adjectivizării participiului. 6 O clasificare interesantă și care poate fi folosită pentru studiul verbelor inacuzative este propusă de Evseev (1974), care identifică verbe de acțiune, de devenire și de stare. 7 Dacă se ia în considerare

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
dacă denotă o mișcare direcționată, verbul a flutura nu aparține acestei clase. În plus, participiul adjectival fluturat are întotdeauna citire pasivă, deci verbul nu trece nici testul adjectivizării participiului. 6 O clasificare interesantă și care poate fi folosită pentru studiul verbelor inacuzative este propusă de Evseev (1974), care identifică verbe de acțiune, de devenire și de stare. 7 Dacă se ia în considerare o definiție mai restrictivă a conceptelor Temă și Pacient și, implicit, a subclaselor de verbe inacuzative al căror

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
aparține acestei clase. În plus, participiul adjectival fluturat are întotdeauna citire pasivă, deci verbul nu trece nici testul adjectivizării participiului. 6 O clasificare interesantă și care poate fi folosită pentru studiul verbelor inacuzative este propusă de Evseev (1974), care identifică verbe de acțiune, de devenire și de stare. 7 Dacă se ia în considerare o definiție mai restrictivă a conceptelor Temă și Pacient și, implicit, a subclaselor de verbe inacuzative al căror subiect primește acest rol, atunci verbul a cădea ar

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
folosită pentru studiul verbelor inacuzative este propusă de Evseev (1974), care identifică verbe de acțiune, de devenire și de stare. 7 Dacă se ia în considerare o definiție mai restrictivă a conceptelor Temă și Pacient și, implicit, a subclaselor de verbe inacuzative al căror subiect primește acest rol, atunci verbul a cădea ar intra mai degrabă în subclasa "configurație spațială"/"schimbare de localizare", iar subiectul său ar avea rolul Temă. 8 Dixon (1994: 148) face observația că, deși pasivul privește, în

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]