152,767 matches
-
nu dispune de căi ferate electrificate. Pe teritoriul județului Vaslui există 2 puncte de trecere a frontierei cu Republica Moldova: În județul Vaslui jumatate din firme activează în comerț (46,8%), unități industriale (12,2%), sectorul construcțiilor, (10%), firme din domeniul agricol (4,4%). Comerțul în jud. Vaslui Economie Hărți
Județul Vaslui () [Corola-website/Science/296669_a_297998]
-
250 km. Există în Vrancea 16 rezervații naturale cu o suprafață de 2862 ha din care cele mai cunoscute sunt Cheile Tișitei, Cascadă Putnei, Râpă Roșie, Lacul Negru, Cheile Narujei, Căldările Zăbalei, Focul Viu de la Andreiașu, Dălhăuți, Lunca Șiretului. Terenurile agricole ale județului Vrancea se întind pe fâșia cuprinsă între malul drept al Șiretului și poalele dealurilor subcarpatice ale Munților Vrancei. Deși climă este corespunzătoare culturilor de câmp, măi propice este cultură vitei de vie (9,95% din podgoriile României) și
Județul Vrancea () [Corola-website/Science/296670_a_297999]
-
reprezentată în partea de Sud-Vest prin două ramificații nordice ale munților Apuseni: culmile Meseșului cu Vârful Măgura Priei (996 m.) și Plopișului cu Vârful Măgura Mare (918 m). Depresiunile au o largă răspândire pe teritoriul județului și reprezintă importante zone agricole de concentrare a așezărilor. Principala caracteristică a rețelei hidrografice a Sălajului este relativă uniformitate a repartiției râurilor pe întregul teritoriu, cu o foarte slabă prezenta a rețelei lacustre naturale, dar cu apariția din ce in ce mai des a lacurilor artificiale. Râurile Someș, Crasna
Județul Sălaj () [Corola-website/Science/296667_a_297996]
-
în partea de sud-est a județului. Structura aglomerată, dar necompactă este caracteristică satelor de pe Valea Mureșului, Valea Nirajului și Valea Târnavei Mici, dar poate fi întâlnită și în partea de nord-vest a județului. Structura răsfirată, cu gospodării despărțite de spații agricole înșirate pe o rețea răsfirată de drumuri, este proprie mai ales satelor din zona montană. Structura risipită (gospodării foarte distanțate) poate fi întâlnită în zonele montane, pe de o parte și în zonele cu sate foarte mici din Câmpia Transilvaniei
Județul Mureș () [Corola-website/Science/296665_a_297994]
-
al nivelului general de dezvoltare, județul Gorj se află într-o poziție mai puțin favorabilă, deoarece regiunea din care face parte este caracterizată de un nivel de dezvoltare mai scăzut. El dispune de aproximativ 250.000 de hectare de teren agricol arabil și este unul dintre județele bogate în resurse naturale atât din punct devedere al cantităților cât și al diversității. Cu un potențial turistic diversificat, județul Gorj este reprezentat de cadru natural pitoresc, monumente de artă și arhitectură de mare
Județul Gorj () [Corola-website/Science/296660_a_297989]
-
precum șomajul tehnic sau la concedieri colective, unele chiar sistându-și complet activitatea. Creșterea animalelor și silvicultura, precum și pomicultura, viticultura și apicultura reprezintă activități specifice pentru nordul județului, cultura cerealieră fiind prezentă mai ales în centru și sud. Principalele culturi agricole sunt cele de porumb, grâu și secară, plante de nutreț, orz, ovăz și cartofi. Agricultura județului Gorj, ca de altfel a întregii țări, a avut de suferit în anii ce au urmat după 1989. Gorjul dispune de aproximativ 250.000
Județul Gorj () [Corola-website/Science/296660_a_297989]
-
grâu și secară, plante de nutreț, orz, ovăz și cartofi. Agricultura județului Gorj, ca de altfel a întregii țări, a avut de suferit în anii ce au urmat după 1989. Gorjul dispune de aproximativ 250.000 de hectare de teren agricol arabil. Aceasta echivalează cu 44% din suprafața județului, restul fiind ocupat de păduri, zone urbane, întinderi de apă. Domeniul agricol are de suferit, potrivit directorului Ion Popescu, de la Direcția pentru Agricultură Gorj: Județul Gorj este unul dintre județele bogate în
Județul Gorj () [Corola-website/Science/296660_a_297989]
-
avut de suferit în anii ce au urmat după 1989. Gorjul dispune de aproximativ 250.000 de hectare de teren agricol arabil. Aceasta echivalează cu 44% din suprafața județului, restul fiind ocupat de păduri, zone urbane, întinderi de apă. Domeniul agricol are de suferit, potrivit directorului Ion Popescu, de la Direcția pentru Agricultură Gorj: Județul Gorj este unul dintre județele bogate în resurse naturale atât din punct devedere al cantităților cât și al diversității. Aceste resurse pot fi identificate la nivelul terenurilor
Județul Gorj () [Corola-website/Science/296660_a_297989]
-
are de suferit, potrivit directorului Ion Popescu, de la Direcția pentru Agricultură Gorj: Județul Gorj este unul dintre județele bogate în resurse naturale atât din punct devedere al cantităților cât și al diversității. Aceste resurse pot fi identificate la nivelul terenurilor agricole și forestiere precum și al resurselor minerale de suprafață și de adâncime. Pădurile ocupă în special partea de nord a județului, precum și văile principalelor cursuri de apă. Apa și viața sălbatică (fondul faunistic și floricol) reprezintă de asemenea importante valori ale
Județul Gorj () [Corola-website/Science/296660_a_297989]
-
reprezintă o prioritate pentru autoritățile Gorjului. În anul 2013 în județul Gorj se practică o agricultură modernă și performantă cu produse de calitate, diversificate și ecologice, cu mare cerere pe piață, în sectoarele culturi, creștere animale, apicultură, piscicultură, fermele specializate - agricole (inclusiv din terenuri proprietate privată comasate), apicole, piscicole sau de creștere a animalelor (ele au o capacitate crescută de management și operare eficientă cu ajutorul unor tehnologii moderne și eficiente care nu afectează mediul (ecologice), cu soiuri de plante și animale
Județul Gorj () [Corola-website/Science/296660_a_297989]
-
completă la nivel mondial și pentru a permite o precizie mult mai mare, dată fiind vechimea sistemului GPS. Inițiativa a fost însă criticată din cauza costurilor, a întârzierilor, precum și din cauza lipsei de utilitate, având în vedere existența actualului sistem GPS. Politica Agricolă Comună este una dintre cele mai vechi politici ale Comunității Europene și a fost unul dintre obiectivele sale principale. Politica are ca obiective creșterea producției agricole, oferirea întreprinderilor certitudinea aprovizionării cu alimente, asigurând o înaltă calitate a vieții pentru agriculturi
Uniunea Europeană () [Corola-website/Science/296605_a_297934]
-
întârzierilor, precum și din cauza lipsei de utilitate, având în vedere existența actualului sistem GPS. Politica Agricolă Comună este una dintre cele mai vechi politici ale Comunității Europene și a fost unul dintre obiectivele sale principale. Politica are ca obiective creșterea producției agricole, oferirea întreprinderilor certitudinea aprovizionării cu alimente, asigurând o înaltă calitate a vieții pentru agriculturi, stabilizarea piețelor și asigurarea unor prețuri rezonabile pentru consumatori. Acesta a fost până de curând, operat printr-un sistem de subvenții și de intervenție în piață
Uniunea Europeană () [Corola-website/Science/296605_a_297934]
-
se percepe TVA și are un număr mare de magazine Duty free astfel că produsele de lux sunt mai ieftine decât în Anglia sau Franța, acest lucru fiind un motiv în plus pentru atragerea turiștilor din aceste țări. Principaluele produse agricole sunt cartofii și lactatele, rasa de bovine Jersey fiind caracteristică pentru insulă. <br clear="right"> Jersey își emite propriile bancnote și monede: Lira din Jersey. Nu sunt o modalitate legală de plată în cadrul Regatului Unit, dar sunt de multe ori
Insula Jersey () [Corola-website/Science/296831_a_298160]
-
Sixtină și muzeele Vaticanului, dar și cu multe alte clădiri. Zona nu a fost niciodată încorporată total în aglomerația urbană a Romei până la sfârșitul secolului trecut fiind separată de oraș de fluviul Tibru. Zona a fost astfel considerată ca teren agricol din afara orașului și nu a fost inclusă în zona înconjurată de zidurile orașului. În anul 1929 când au fost pregătite documentele Tratatului de la Lateran, faptul că o bună parte a teritoriului propus a fost deja înconjurat cu zid, a dus
Vatican () [Corola-website/Science/296845_a_298174]
-
("Sectorul agricol Ilfov" înainte de 1997) este un județ în Muntenia, România, ce înconjoară municipiul București. Reședința oficială este orașul București și majoritatea instituțiilor județene își au sediul acolo. Urme ale existenței umane descoperite pe raza județului Ilfov, mai ales în zona Căldărușani
Județul Ilfov () [Corola-website/Science/296881_a_298210]
-
de nord-vest a fost alipita la Dâmbovița, partea de nord-est a fost trecută la Ialomița iar partea de sud-est a intrat în componența noului județ Călărași. Comunele care înconjurau zona capitalei au fost subordonate Municipiului București, sub numele de Sectorul Agricol Ilfov. În 1997, legea nr. 50/97 a reînființat județul Ilfov, în limitele fostului Sector Agricol Ilfov, scoțându-l totodată de sub tutela Municipiului București. Județul Ilfov cuprinde 34 de așezări rurale și opt orașe: Buftea, Otopeni, Voluntari, Bragadiru, Chitila, Măgurele
Județul Ilfov () [Corola-website/Science/296881_a_298210]
-
partea de sud-est a intrat în componența noului județ Călărași. Comunele care înconjurau zona capitalei au fost subordonate Municipiului București, sub numele de Sectorul Agricol Ilfov. În 1997, legea nr. 50/97 a reînființat județul Ilfov, în limitele fostului Sector Agricol Ilfov, scoțându-l totodată de sub tutela Municipiului București. Județul Ilfov cuprinde 34 de așezări rurale și opt orașe: Buftea, Otopeni, Voluntari, Bragadiru, Chitila, Măgurele, Popești-Leordeni, Pantelimon, cu peste 1.593 km². Județul se găsește în regiunea de sud-est, chiar în
Județul Ilfov () [Corola-website/Science/296881_a_298210]
-
a fost restrictiv în ce privește libertatea de ieși din țară, iar emigranții erau considerați trădători. În perioada 1959-1989, statul român a permis emigrarea a aproape 200.000 de etnici evrei, pentru care Israel a plătit sume importante în valută forte, produse agricole și alte diverse avantaje. a obținut, în 1975, clauza națiunii celei mai favorizate, printr-o serie de concesii făcute Washingtonului, inclusiv acceptul de a permite emigrarea evreilor către Israel sau Statele Unite ale Americii. Circa 230.000 de șvabi și sași
România comunistă () [Corola-website/Science/296889_a_298218]
-
Sclavii nu puteau fi uciși de stăpân. Practicau meșteșuguri pe moșie. Țăranii liberi se numeau moșneni în Țară Românească sau răzeși în Moldova. Un sat românesc era împărțit în vatra, unde se situau locuințele, și hotarul satului, format din terenul agricol, pădurile, iazurile, fânețele. Terenul era împărțit în loturi-delnițe sau jirebii. Erau distribuite periodic prin tragere la sorți famiilor care descindeau dintr-un strămoș comun. Ulterior, pământul a fost împărțit pe funii, din care doar pădurea și iazurile erau folosite la
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
Clădirea gimnazului a fost reconstruită în anii 1832 - 1833, clădire care a funcționat că școala până în 1935, când a fost demolată. Școală de fete a fost edificata în Piață Mică, la 1865. Din 1870 la Bistrița a funcționat o școală agricolă, iar după 1874 o școală de ucenici meșteșugari. Gimnaziul evanghelic s-a mutat în anul 1911 în clădirea nouă de pe Fleischerallee, ridicată între anii 1908 - 1910 după proiectul arhitectului vienez Paul Brang, arhitect care a realizat și proiectul clădirii Gewerbeverein-ului
Bistrița () [Corola-website/Science/296934_a_298263]
-
linie ferată secundară odată cu prelungirea liniei Lemberg-Cernăuți-Suceava; precum și datorită construirii liniei Dorohoi - Iași pe valea Jijiei. Târgul a devenit unul de importanță locală, înregistrându-se o scădere importantă a comerțului. Activitatea orașului s-a orientat din acel moment către industria agricolă, rolul principal avându-l producția agricolă a marilor moșii. Între 1870 și 1968 a fost o perioadă de decădere pentru oraș, fapt demonstrat de scăderea populației de la 39.941 în 1870 la 35.220 în 1966. Începând cu 1968 Botoșaniul
Botoșani () [Corola-website/Science/296935_a_298264]
-
Lemberg-Cernăuți-Suceava; precum și datorită construirii liniei Dorohoi - Iași pe valea Jijiei. Târgul a devenit unul de importanță locală, înregistrându-se o scădere importantă a comerțului. Activitatea orașului s-a orientat din acel moment către industria agricolă, rolul principal avându-l producția agricolă a marilor moșii. Între 1870 și 1968 a fost o perioadă de decădere pentru oraș, fapt demonstrat de scăderea populației de la 39.941 în 1870 la 35.220 în 1966. Începând cu 1968 Botoșaniul redevine reședință de județ, iar până în
Botoșani () [Corola-website/Science/296935_a_298264]
-
oportunități economice apare emigrarea masivă a populației către vestul Europei și America de Nord. Dezvoltarea orașului a fost influențată de amplasarea acestuia la zona de contact între Podișul Sucevei și Câmpia Jijiei, fapt ce a dus atât la dezvoltarea comerțuilui cu produse agricole cât și a celuia cu animale. De asemenea situat într-un punct favorabil de legătură între principalele drumuri comerciale ale Principatului Moldovei, Botoșaniului a devenit un important centru de comerț ce a crescut până către a doua jumătate a secolului
Botoșani () [Corola-website/Science/296935_a_298264]
-
de apă (sub formă de lacuri) și mai multe acumulări mici (gen iazuri). Printre cele mari, sunt de menționat următoarele lacuri: Vegetația naturală a zonei de est orașului Botoșani este caracteristică zonei de silvostepă, fiind formată în special din terenuri agricole și pajiștile seculare ce ocupă locul fostelor păduri. În nord-vest se întind păduri de gorun, terenuri agricole și pajiști stepizate, iar în sud-vest făgete de deal și păduri amestecate de fag și gorun. În rest, vegetația naturală este caracteristică solurilor
Botoșani () [Corola-website/Science/296935_a_298264]
-
de menționat următoarele lacuri: Vegetația naturală a zonei de est orașului Botoșani este caracteristică zonei de silvostepă, fiind formată în special din terenuri agricole și pajiștile seculare ce ocupă locul fostelor păduri. În nord-vest se întind păduri de gorun, terenuri agricole și pajiști stepizate, iar în sud-vest făgete de deal și păduri amestecate de fag și gorun. În rest, vegetația naturală este caracteristică solurilor de pădure, cu fânețe și izlazuri pe care cresc ierburi perene. Culturile tradiționale constau din: grâu, secară
Botoșani () [Corola-website/Science/296935_a_298264]