152,767 matches
-
pe Lena și Amur. S-a încercat construirea canalului Ob-Yenisei, dar fără success. Au început să fie construite primele căi ferate: Irkutsk-Chita, pentru a conecta râul Amur de Oceanul Pacific. Construcția a început în 1891. Calea ferata trans-siberiana a sporit capacitatea Agricolă a Siberiei, exporturile crescând în Rusia Centrală și Europa. O nouă campanie de colonizare a fost dusă în timpul tarului Nicolae al II-lea în 1906-1911. Populația Siberiei crescuse cu 73% în anii 1897-1914. În timpul revoluției bolșevice și instalării comunismului, agricultura
Siberia () [Corola-website/Science/298309_a_299638]
-
din nou la ceruri. În afara copiilor născuți cu Rhea, Cronos a mai avut, cu Philyra, un copil cu înfățișare de om și cal în același timp, pe nume Chiron. Romanii îl echivalează pe Cronos cu Saturn, zeitate care patrona muncile agricole și roadele pământului. În Atena, în a 12-a zi a lunii Hekatombaion, se ținea un festival în cinstea lui Cronos, care se numea "Kronia". Era o sărbătoare a recoltei. În artă, Cronos era înfățișat ca având o secure folosită
Cronos () [Corola-website/Science/298349_a_299678]
-
Armată a 6-a", erau în august prea slăbite pentru a face față unui atac și când sovieticii le-au lovit, au trebuit să se replieze prin regiunea industrială a Donbassului spre Nipru, pierzând resursele minerale și jumătate din zona agricolă pe care Germania dorise s-o exploateze atunci când a invadat Uniunea Sovietică. În acest moment, Hitler era de acord cu o retragere generală pe linia Niprului, de-a lungul căruia trebuia sa fie Ostwall (Zidul Răsăritean), o linie de apărare
Frontul de Răsărit (al Doilea Război Mondial) () [Corola-website/Science/298322_a_299651]
-
executive ale sovietelor locale) ale republicilor, regiunilor (oblast) și teritoriilor (krai), au primit dreptul să adauge propriile criterii în funcție de condițiile locale. Începând din 1928 a apărut criza de alimente în orașe și în armată. Guvernul sovietic a încurajat formarea cooperativelor agricole și în 1929 a introdus politica de colectivizare forțată. Unii țarani au fost atrași spre colectivizare de ideea muncii mecanizate care va aduce producții sporite. Totuși, mulți țărani nu au fost entuziasmați de ideea de a-și ceda proprietatea pentru
Culac () [Corola-website/Science/298396_a_299725]
-
formată din pământ arabil, destinat agriculturii, cu soluri fertile (cernoziomuri cambice), unde se cultivă porumb, cartofi, sfecla de zahăr, grâu etc. Există și terenuri acoperite cu pășuni și fânețe. Fauna este bogată atât în zona împădurită, cât și în zonele agricole și în cea acvatică. În raza satului Bajura se găsește, la mare adâncime, nisip cuarțos (silicos), îmbibat cu apă. Stratul de nisip ocupă o suprafață de circa 40 km pătrați, în grosime de 3-17 m, care poate fi exploatat prin
Darabani () [Corola-website/Science/297057_a_298386]
-
al granitului" de reputație europeană: Măcin, Greci, Turcoaia; exploatarea și prelucrarea lemnului, confecții, meșteșuguri tradiționale (împletituri papură, răchită), prelucrări în metal (activitate astăzi decăzută dar cu cooperări la nivel național, în trecut), în domeniul auto și al componentelor pentru utilaje agricole. Cooperativa meșteșugărească "Arrubium" a fost multă vreme (până în 1989 deținătoare a locului I pe țară în producția de confecții textile, mobilier, broderie, lenjerie, etc.). Actualmente profilul industrial este preponderent reprezentat de confecții. Importante tradiții în domeniul construcțiilor, în care funcționează
Măcin () [Corola-website/Science/297065_a_298394]
-
orașului Măcin și a zonei, deoarece starea economică și socială generală este strâns dependentă de succesul afacerilor intreprinzătorilor care contribuie, în mare parte, la realizarea produsului intern brut și oferă noi locuri de muncă. Din suprafața totală a orașului, suprafața agricolă este de 8.729 ha, din care suprafața arabilă este de 7.600 ha, pășunile naturale 590 ha, fânețele de 399 ha și vii pe rod 140 ha. Pădurile și alte terenuri cu vegetație forestieră cuprind o suprafață de 83
Măcin () [Corola-website/Science/297065_a_298394]
-
Legii nr.18/1991 privind fondul funciar, privatizarea s-a făcut prin improprietărirea a numeroase familii cu suprafețe în medie de 2,5 ha, de la 0,5 ha până la 10 ha. Aceste mici proprietăți de pământ nu pot deveni exploatații agricole eficiente decât dupa elaborarea unor noi legi care să permită mișcarea pâmântului în vederea comasării lui în forme organizatorice avantajoase pentru manifestarea tehnologiilor agricole. Gospodăriile agricole individuale, predominante în agricultura zonei orațului Măcin, au, în medie, o suprafață de 2 ha
Măcin () [Corola-website/Science/297065_a_298394]
-
ha, de la 0,5 ha până la 10 ha. Aceste mici proprietăți de pământ nu pot deveni exploatații agricole eficiente decât dupa elaborarea unor noi legi care să permită mișcarea pâmântului în vederea comasării lui în forme organizatorice avantajoase pentru manifestarea tehnologiilor agricole. Gospodăriile agricole individuale, predominante în agricultura zonei orațului Măcin, au, în medie, o suprafață de 2 ha și un număr redus de animale. Cea mai mare parte a acestora se caracterizează printr-o putere economică redusă și orientarea spre autoconsum
Măcin () [Corola-website/Science/297065_a_298394]
-
0,5 ha până la 10 ha. Aceste mici proprietăți de pământ nu pot deveni exploatații agricole eficiente decât dupa elaborarea unor noi legi care să permită mișcarea pâmântului în vederea comasării lui în forme organizatorice avantajoase pentru manifestarea tehnologiilor agricole. Gospodăriile agricole individuale, predominante în agricultura zonei orațului Măcin, au, în medie, o suprafață de 2 ha și un număr redus de animale. Cea mai mare parte a acestora se caracterizează printr-o putere economică redusă și orientarea spre autoconsum. Efectivele de
Măcin () [Corola-website/Science/297065_a_298394]
-
Decembrie al orașului regional București, până în 1968. Atunci, satele Otopenii de Jos și Otopenii de Sus au fost comasate, formând satul Otopeni, reședința comunei, arondată municipiului București cu statut de comună suburbană. În 1981, comuna a trecut în subordinea Sectorului Agricol Ilfov, la rândul său subordonat municipiului București, sector devenit în 1997 județul Ilfov. Comuna Otopeni a fost declarată oraș în 2000. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Otopeni se ridică la de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din
Otopeni () [Corola-website/Science/297075_a_298404]
-
Orașul dispune de numeroase resurse naturale cum ar fi: hidrocarburi (petrol), materiale de construcții și material lemnos. Forța de muncă calificată din zonă este specializată în domeniul petrolier, construcții, prelucrarea celulozei, agrozootehnie, viticultură. În orașul Boldești-Scăieni, aproape jumătate din suprafața agricolă extravilană este cultivată cu viță-de-vie.
Boldești-Scăeni () [Corola-website/Science/297067_a_298396]
-
care cca 19 km modernizate și 27 km nemodernizate. Lungimea căilor ferate în direcția Oradea - Satu Mare respective Ungaria este de cca 9 km. Suprafața totală a teritoriului administrativ al orașului Valea lui Mihai este de 7345 ha din care teren agricol este 5277 ha și păduri 1264 ha. Intravilanul stabilit este 1114,95 ha, din care nucleul de bază este de 970 ha aprobat de Consiliul Local al orașului Valea lui Mihai. Suprafața totală a teritoriului administrativ al orașului Valea lui
Valea lui Mihai () [Corola-website/Science/297074_a_298403]
-
majoritară, locuitorii fiind ortodocși (47,96%), reformați (25,01%), romano-catolici (17,81%) și greco-catolici (2,69%). Pentru 3,93% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Economia este reprezentată, în principal, de turism (pensiuni agroturistice, hoteluri, moteluri, campinguri), agricultură (culturi agricole și zootehnie), industrie (construcții metalice pentru industria chimică, prelucrarea lemnului), comerț (desfacerea bunurilor de consum, a celor de folosință îndelungată) și servicii (utilități publice, telecomunicații, bănci). În anul 2000, prin Hotărârea Guvernului nr. 417, orașul Tășnad a fost atestat ca
Tășnad () [Corola-website/Science/297080_a_298409]
-
mai semnificative aspecte din istoria și cultura orașului și a județului. Expoziția de etnografie cuprinde o gama variată de obiecte din ceramică de uz gospodăresc și ceramică decorativă, produse în centrele de olărit din Tășnad, Vama, Baita, Cehu Silvaniei, unelte agricole tradiționale, unelte folosite în atelierele meșteșugărești, specializate în prelucrarea lemnului, a fierului și a pieilor. Dispunând de mijloace tehnice rudimentare, cu materiile prime avute la îndemână, industria casnică textilă din zona Tășnadului a produs valori artistice de un remarcabil bun
Tășnad () [Corola-website/Science/297080_a_298409]
-
stilul Renașterii. Clădirea a fost modificată între 1650-1660 de principele Transilvaniei Gheorghe Rákóczi al II-lea, după planurile arhitectului venețian Agostino Serena. Edificiul îmbină elemente ale goticului târziu cu elemente renascentiste. Imobilul a adăpostit o bună perioadă de timp Liceul Agricol din localitate. Castelul din Iernut, monument înscris în patrimoniul cultural național, nu are niciun stăpân din cauza tărăgănării procedurii de retrocedării, riscând astfel să ajungă o ruină din cauza birocrației FORTEAZACUPRINS
Iernut () [Corola-website/Science/297083_a_298412]
-
casă de rugăciune a creștinilor după Evanghelie, un protopopiat ortodox. De asemenea orașul dispune de gară, primărie, prefectura, judecătorie de ocol, percepție fiscală, serviciu sanitar, serviciu veterinar, notar public, poliție, oficiu poștal, oficiu telefonic. În Siret mai funcționează o societate agricolă și o societatea apicola, spitalul comunal, dispensarul „Principele Mircea”, casa de asigurări sociale, filiala „Crucea Roșie”, Societatea doamnelor izraelite, Societatea doamnelor germane, o societate de binefacere evreiască. Între anii 1934-1936 este construită Biserică evanghelica, care funcționează și în prezent, dar
Siret () [Corola-website/Science/297082_a_298411]
-
Craiova și la de Calafat. În anul 1965, avea o populație de circa 8.550 locuitori, iar în anul 2011 orașul Segarcea avea 7.019 locuitori. Dispune de unități industriale din domeniul alimentar și chimic și este un puternic centru agricol (viticol). Pe primul loc, se află producerea vinului (zaibăr și vin alb). Este renumită prin podgoriile sale și crama Segarcea, care produce felurite soiuri de vin, dar mai ales "Coniacul de Segarcea". Segarcea dispune de 1 liceu cu diferite profile
Segarcea () [Corola-website/Science/297092_a_298421]
-
primul loc, se află producerea vinului (zaibăr și vin alb). Este renumită prin podgoriile sale și crama Segarcea, care produce felurite soiuri de vin, dar mai ales "Coniacul de Segarcea". Segarcea dispune de 1 liceu cu diferite profile: matematică-informatică, filologie, agricol, tehnologic, o școală și 3 grădinițe. Pe lângă acestea în Segarcea se află Judecătoria Segarcea, Societatea Domeniul Coroanei, Spital, BRD, CEC s. a. În Segarcea se află o veche mănăstire fortificata (1547), care a fost refăcuta în secolul al XIX-lea. Orașul
Segarcea () [Corola-website/Science/297092_a_298421]
-
de 25C înregistrate în perioada 15 mai - 15 septembrie este de circa 75 zile. Vântul dominant are direcția ENE-VSV. Ca rezultat al condițiilor geo-climatice, solul caracteristic este cernoziom-levigat, foarte favorabil dezvoltării agriculturii (cultură de vită de vie și culturi mari agricole). Originea cuvântului Segarcea provine din îmbinarea a două cuvinte: "seges" = câmp, teren, pământ productiv în limba latină și "arcesitus" = cel căutat, cel dorit, cel visat.Prin combinarea acestor două cuvinte s-a ajuns la forma "Segarcea", adică "Pământul dorit", sau
Segarcea () [Corola-website/Science/297092_a_298421]
-
au fundul plat, destul de larg și mlăștinos. Se remarcă și văi cu versanți abrupți care sunt supuși puternic degradării la torente. Suprafața orașului Târgu Bujor aste de 2 km² și conține 2.338 de gospodării. Zona este dominată de terenuri agricole, culturi de câmp și culturi de viță de vie, pajiști puternic modificate de firuța cu bulb, peliniță, și bărboasă. Vegetația arborescentă e alcătuită din păduri de salcâm și păduri de stejar. Apele curgătoare din Târgu Bujor se incadrează în tipul
Târgu Bujor () [Corola-website/Science/297096_a_298425]
-
anul 1919, când se transformă în Liceul teoretic "Timotei Cipariu". La acest liceu au învățat o seama de personalități române, precum Teohar Mihadaș, Mircea Muthu și alții. Liceul teoretic a funcționat până în anul 1948, când a fost transformat în liceu agricol. În prezent, în oraș funcționează două licee și anume Liceul Teoretic Dumbrăveni și Liceul Agricol Timotei Cipariu. Deasemenea, functioneaza Centrul Școlar Pentru Educație Incluzivă care școlarizează copii cu cerințe educaționale speciale (CES) și două grădinițe cu program normal și una
Dumbrăveni () [Corola-website/Science/297090_a_298419]
-
o seama de personalități române, precum Teohar Mihadaș, Mircea Muthu și alții. Liceul teoretic a funcționat până în anul 1948, când a fost transformat în liceu agricol. În prezent, în oraș funcționează două licee și anume Liceul Teoretic Dumbrăveni și Liceul Agricol Timotei Cipariu. Deasemenea, functioneaza Centrul Școlar Pentru Educație Incluzivă care școlarizează copii cu cerințe educaționale speciale (CES) și două grădinițe cu program normal și una cu program prelungit, dar și o creșa. Liceul Teoretic deține profilul matematică-informatică iar Liceul Agricol
Dumbrăveni () [Corola-website/Science/297090_a_298419]
-
Agricol Timotei Cipariu. Deasemenea, functioneaza Centrul Școlar Pentru Educație Incluzivă care școlarizează copii cu cerințe educaționale speciale (CES) și două grădinițe cu program normal și una cu program prelungit, dar și o creșa. Liceul Teoretic deține profilul matematică-informatică iar Liceul Agricol Timotei Cipariu profile pe latura tehnologică. Orașul dispune de o gară situată pe Strada Gării, paralelă cu DN14. În data de 5 februarie 1913 a avut loc accidentul feroviar de la Elisabetopol (), în care au murit trei persoane. Prințul Eitel Friedrich
Dumbrăveni () [Corola-website/Science/297090_a_298419]
-
(în trecut și "Țuguiatu-Pământeni") este un oraș în județul Buzău, Muntenia, România, format din localitățile componente Căldărăști și (reședința). Are o populație de de locuitori (2011). Economia locală este predominant agricolă. Orașul Pogoanele este așezat în Câmpia Română, în partea central-sudică a județului Buzău, în cadrul Câmpiei Bărăganului de Mijloc. Orașul este așezat la intersecția drumurilor Urziceni-Brăila (drum ce face legătura între DN2 și DN2B) și DN2C care leagă Buzău de Slobozia
Pogoanele () [Corola-website/Science/297097_a_298426]