152,767 matches
-
fost grav afectat de incendiul din 1880. În 1925, Anuarul Socec arată că această populație crescuse la peste 6000. La recensământul din 2002, populația a ajuns 7795, după care a început să scadă. În domeniul economic predomină societățile cu profil agricol—producție vegetală și industrializarea produselor agricole, la care se adaugă zonele de depozitare—rampe de depozitare și încărcare sfeclă și depozite mari de grâu, porumb, floarea soarelui și rapiță. Ramura conexă agriculturii, zootehnia este reprezentată în zonă de ferme organizate
Pogoanele () [Corola-website/Science/297097_a_298426]
-
1880. În 1925, Anuarul Socec arată că această populație crescuse la peste 6000. La recensământul din 2002, populația a ajuns 7795, după care a început să scadă. În domeniul economic predomină societățile cu profil agricol—producție vegetală și industrializarea produselor agricole, la care se adaugă zonele de depozitare—rampe de depozitare și încărcare sfeclă și depozite mari de grâu, porumb, floarea soarelui și rapiță. Ramura conexă agriculturii, zootehnia este reprezentată în zonă de ferme organizate de bovine și crescători individuale de
Pogoanele () [Corola-website/Science/297097_a_298426]
-
cu capital mixt și 25 de persoane fizice autorizate să desfășoare activități economice. Agricultura este principala ramură a economiei orașului, cu un aport de 45% la veniturile localității. Suprafața totală a localității Pogoanele este de . Din această suprafață, reprezintă terenurile agricole, iar sunt suprafețe neagricole. Terenurile agricole au următoarea structură: arabil - , pășuni - , vii - , livezi - . Componența terenurilor neagricole de la nivelul localității Pogoanele este următoarea: păduri - , ape - , terenuri neproductive - , drumuri - , construcții - . Principala ramură a agriculturii este cultura plantelor. Se cultivă pe suprafețe întinse
Pogoanele () [Corola-website/Science/297097_a_298426]
-
persoane fizice autorizate să desfășoare activități economice. Agricultura este principala ramură a economiei orașului, cu un aport de 45% la veniturile localității. Suprafața totală a localității Pogoanele este de . Din această suprafață, reprezintă terenurile agricole, iar sunt suprafețe neagricole. Terenurile agricole au următoarea structură: arabil - , pășuni - , vii - , livezi - . Componența terenurilor neagricole de la nivelul localității Pogoanele este următoarea: păduri - , ape - , terenuri neproductive - , drumuri - , construcții - . Principala ramură a agriculturii este cultura plantelor. Se cultivă pe suprafețe întinse cereale - grâu, porumb, orz, ovăz, mei
Pogoanele () [Corola-website/Science/297097_a_298426]
-
cele două mori și cele două brutării, cele două abatoare, mai multe puncte de colectare a laptelui și unitățile prestatoare de servicii în agricultură (la care se adaugă și deținătorii de utilaje, fără personalitate juridică, în număr relativ mare). Terenul agricol, în totalitatea sa se află în proprietatea privată a cetățenilor, aceștia deținând de asemenea în totalitate terenurile ocupate cu vii, livezi și chiar o parte din terenurile neagricole și cele ocupate cu pădure. Restul terenurilor, în special cele neagricole, aparțin
Pogoanele () [Corola-website/Science/297097_a_298426]
-
Între 1973 și 1977 a lucrat ca economist la Întreprinderea de Construcții Căi Ferate Cluj. Din 1977 a fost asistent universitar la Institutul Agronomic „Dr. Petru Groza”. Între 1990-1992 a fost prodecan al Facultății de Horticultură din cadrul Universității de Științe Agricole din Cluj (fostul institut agronomic). Până în 2004 a fost lector universitar la universitatea respectivă. În timpul perioadei comuniste a fost membru al PCR. După decembrie 1989 s-a înscris în Partidului Unității Naționale Române (PUNR), al cărui președinte a fost între
Gheorghe Funar () [Corola-website/Science/297126_a_298455]
-
a lungul Jiului de Est s-a format o luncă și o terasă, aceasta din urmă având o suprafață netedă și fiind ușor fragmentată. Deoarece ocupă treapta intermediară dintre piemonturi și luncă ea a fost pusă în valoare prin culturile agricole și prin prezența în lungul acesteia a principalelor căi de comunicație. Prin Petroșani trece Jiul de Est și cei patru afluenți ai săi: Maleia, Staicului, Slatinioara și Salatruc. Datorită precipitaților abundente pe suprafața Petroșaniului se găsesc numeroase ape subterane și
Petroșani () [Corola-website/Science/297100_a_298429]
-
de lagurile Dunării. Totuși, influența capitalului străin în industrie a dus la concentrarea ei în anumite zone și a lăsat regiuni întregi ale României să rămână în urmă cu dezvoltarea economică. Agricultura românească a fost impulsionată prin utilarea cu mașini agricole achiziționate din țările din vestul dezvoltat. Câmpia Bărăganului, care era o întinsă stepă, a fost colonizată și cultivată, devenind cel mai însemnat grânar al Europei. Grâul românesc era vândut în afară, împreună cu alte culturi, ca porumbul, sfecla de zahăr și
Regatul României () [Corola-website/Science/297113_a_298442]
-
mai însemnat grânar al Europei. Grâul românesc era vândut în afară, împreună cu alte culturi, ca porumbul, sfecla de zahăr și cartoful. Tratatul comercial cu Austro-Ungaria, semnat în 1875 pe o perioadă de 10 ani, stipula că România putea exporta produse agricole în condiții avantajoase pe marea piață din acest imperiu. Conform recensământului din 1930, cele mai populate orașe erau: București - 570.881 locuitori (639.040 - incluzând 12 comune suburbane), Chișinău - 114.896 locuitori, Cernăuți - 112.427 locuitori, Iași - 102.872 locuitori
Regatul României () [Corola-website/Science/297113_a_298442]
-
lunilor după propriile lui nume: Amazonius, Invictus, Felix, Pius, Lucius, Aelius, Aurelius, Commodus, Augustus, Herculeus, Romanus și Exsuperatorius. Mai mult timp decât nume efemerele date de împărații romani au rezistat numele introduse de Charlemagne. El a redenumit toate lunile denumirile agricole în vechea limbă germană. Aceste nume au fost folosite până în secolul al XV-lea și, cu unele modificări, până în secolul al XVIII-lea, astfel: Wintarmanoth (luna de iarnă - ianuarie), Hornung (bastard? - februarie), Lentzinmanoth (luna împrumutată - martie), Ostarmanoth (luna Paștelui - aprilie
Calendarul iulian () [Corola-website/Science/297121_a_298450]
-
a populației urbane de 1,673.7/ km ² - recensământul din 2002. Cele mai multe cartiere locuite din zona municipală au o majoritate de etnie sârbă, în timp ce satul Kisač are o majoritate de etnie slovaca. Novi Sad este centrul economic al Voivodinei, regiunea agricolă cea mai fertila din Șerbia. Orașul este, de asemenea, unul dintre cele mai mari centre economice și culturale din Șerbia și fosta Iugoslavie. Novi Sad are 3.621.012 de metri pătrați de spații de birouri. Novi Sad a fost
Novi Sad () [Corola-website/Science/297122_a_298451]
-
ca și în Vest (interdicția de a poseda, cumpăra sau vinde pământ, sau interdicția de a practica anumite meserii), e și ea în mod evident o altă explicație a concentrării evreilor în arii de activitate care o separau de majoritățile agricole ale statelor europene. Pe de altă parte, nici în orașe n-au fost scutiți de discriminări, căci în diverse perioade și țări, școala le-a rămas inaccesibilă. Cu toate astea, atunci când porțile acesteia le-au fost în fine deschise, au
Antisemitism () [Corola-website/Science/297144_a_298473]
-
oamenilor. Inițial, steagul era în culorile pan-slavice, banda din centru fiind albastră, astfel încât steagul se asemăna cu cel al Rusiei. După obținerea independenței, aceasta a fost înlocuită de una verde, ca urmare a dezvoltării Bulgariei în direcția unei țări agricole. După 1989, fosta stemă din partea stângă a benzii albe a fost îndepărtată.
Drapelul Bulgariei () [Corola-website/Science/297196_a_298525]
-
pornesc și o linie ce duce la Fetești și alta ce duce spre nord la Tecuci. Teritoriul administrativ al orașului Făurei acoperă o suprafață de 1828 hectare, din care 298 hectare intravilan, 168 hectare teren neagricol și 1362 hectare teren agricol. Suprafața agricolă totală a orașului Făurei este de 1362 hectare, din care arabil 626 hectare, vii 29 hectare, pășuni și fânețe 565 hectare, păduri aflate în administrarea Romsilva 142 hectare. Inițial a fost un cătun al comunei Surdila-Greci, care în
Făurei () [Corola-website/Science/297215_a_298544]
-
o linie ce duce la Fetești și alta ce duce spre nord la Tecuci. Teritoriul administrativ al orașului Făurei acoperă o suprafață de 1828 hectare, din care 298 hectare intravilan, 168 hectare teren neagricol și 1362 hectare teren agricol. Suprafața agricolă totală a orașului Făurei este de 1362 hectare, din care arabil 626 hectare, vii 29 hectare, pășuni și fânețe 565 hectare, păduri aflate în administrarea Romsilva 142 hectare. Inițial a fost un cătun al comunei Surdila-Greci, care în 1900 avea
Făurei () [Corola-website/Science/297215_a_298544]
-
totale pe 2009 s-au ridicat la 819 milioane de dolari. Bulgaria are o economie de piață industrializată, aflată în zona de venituri medii spre mari, și în care sectorul privat produce peste 80% din PIB. Dintr-o țară predominant agricolă, cu o populație predominant rurală în 1948, până în anii 1980 Bulgaria devenise o economie industrializată, a cărei prioritate principală era cercetarea tehnologică și științifică. Criza economiilor planificate, urmată de pierderea piețelor COMECON în 1990, și apoi de terapia de șoc
Bulgaria () [Corola-website/Science/297174_a_298503]
-
principală era cercetarea tehnologică și științifică. Criza economiilor planificate, urmată de pierderea piețelor COMECON în 1990, și apoi de terapia de șoc pentru transformarea într-o economie de piață au avut ca rezultat o scădere abruptă a producției industriale și agricole, care a culminat cu colapsul economic din 1997. După 2000, Bulgaria a trecut printr-o perioadă de creștere economică rapidă, deși nivelul veniturilor a rămas unul din cele mai scăzute din UE, salariul mediu brut fiind de 754 leva (386
Bulgaria () [Corola-website/Science/297174_a_298503]
-
a scăzut în ultimii 10 ani. Producția din 2008 se ridica la doar 66% din cea dintre 1999 și 2001, în vreme ce producția de cereale și legume a scăzut cu aproape 40% după 1990. Bulgaria rămâne însă exportator net de produse agricole, circa două treimi din exporturile sale mergând către țări din OECD. Țara este cel mai mare producător din lume de uleiuri și esențe pentru parfumuri, cum ar fi uleiul de levănțică și cel de trandafir. În 2007 a fost lansat
Bulgaria () [Corola-website/Science/297174_a_298503]
-
producător din lume de uleiuri și esențe pentru parfumuri, cum ar fi uleiul de levănțică și cel de trandafir. În 2007 a fost lansat un program guvernamental pe cinci ani de modernizare și dezvoltare, cu scopul de a întări sectorul agricol cu investiții totale de 3,2 miliarde de euro. În ultimii ani, Bulgaria a devenit o destinație turistică atractivă, având unele dintre cele mai ieftine stațiuni din Europa și unele din ultimele plaje neacaparate de industria turistică. Lonely Planet a
Bulgaria () [Corola-website/Science/297174_a_298503]
-
la întreprinderile private (40%) cât și la cele publice (60%) - de stat. În total județul cuprindea 380,1 mii ha, din care în 1998 373,3 mii ha aparțineau județului și 6,8 mii - municipiului Bălți. Din totalul hectarelor, terenurilor agricole constituiau 295,8 mii ha, dintre care: județului reveneau - 292,6 mii ha și municipiului - 3,2 ha. Criza economică a avut un repercusiuni păgubitoare asupra agriculturii județului. A scăzut nivelul tehnologic al producției. S-a micșorat de zeci de
Județul Bălți (Republica Moldova) () [Corola-website/Science/297189_a_298518]
-
și de păsări, urmată totodată de recesiunea productivității în ceea ce privește creșterea animalelor, iar creșterea vitelor pentru lapte a trecut de la ferme la gospodărie auxiliară personală a populației. Toate aceste, împreună cu alți factori, au micșorat producția a mai multor tipuri de produse agricole, mai cu seamă a celor ce reprezintă materia primă pentru industria prelucrătoare. Față de anul 1990, producerea zahărului în 1998 a scăzut cu 15%, a tutunului - 77%; a florii soarelui - 50%; legumelor - 20%; a fructelor și poamei - 68%; a vitelor și
Județul Bălți (Republica Moldova) () [Corola-website/Science/297189_a_298518]
-
malteze au fost colonizate pentru prima dată în 5200 î.e.n., în principal, de vânători-culegători din Epoca de Piatră care au sosit din insula italiană Sicilia, posibil . Dispariția și a fost legată de apariția celor mai timpurii oameni de pe Malta. Așezări agricole preistorice datând din perioada neoliticului timpuriu au fost descoperite în zone deschise și în peșteri, cum ar fi . Ceramica din faza Għar Dalam este similară cu ceramica găsită în Agrigento, Sicilia. O cultură de constructori de temple temple megalitice fie
Malta () [Corola-website/Science/297134_a_298463]
-
an când maltezilor li se permitea să vâneze și să mănânce , privilegiu altfel rezervat cavalerilor. Legătura strânsă între Mnarja și tocana de iepure (în malteză, „"fenkata”") rămâne puternică și astăzi. În 1854, guvernatorul britanic William Reid a lansat un târg agricol la Buskett, care se desfășoară și astăzi. Expoziția fermierilor este încă p parte importantă a festivităților actuale de Mnarja. Mnarja este astăzi una dintre puținele ocazii când participanții pot auzi muzica tradițională „”. În mod tradițional, mirii se angajează să-și
Malta () [Corola-website/Science/297134_a_298463]
-
are specific fagul ("Fagus silvatica"), frasinul (Fraxinus excelsior), carpenul ("Carpinus betulus"). Etajului stejarului (până la 500 m altitudine) îi sunt specifice: gorunul ("Quercus petraea"), sângerul ("Cornus sanguinea"). Vegetația de silvostepă, care avea o mare răspândire în trecut a cedat locul culturilor agricole. Pădurile de conifere și de foioase includ elemente faunistice cum sunt: cerbul ("Cervus elephus"), ursul ("Ursus arctos"), lupul ("Canis lupus"), jderul de pădure ("Martens martens"), mistrețul ("Sus scrofa"), iepurele ("Lepus europaeus"). Se remarcă numărul mare de păsăsri: privighetoarea ("Luscinia megarhynchos
Vașcău () [Corola-website/Science/297219_a_298548]
-
comitatului: inBulmers funcționează o fabrică de bere , si la vest de Clonmel este fabrică chimică Merck & Co. Tterenuri le fertile sunt mai rare, în special în regiunea cunoscută sub numele de Valea de Aur, una dintre cele mai bogate zone agricole în Irlanda unde agricultură și creșterea vitelor de lapte sunt principalele ocupații. Alte industrii sunt carieră de ardezie și mori de gris și făină. Orașul Tipperary situat în sud-vestul comitatului a făcut obiectul celebrului cântec din primul război mondial din
Comitatul Tipperary () [Corola-website/Science/297241_a_298570]