152,594 matches
-
Crasna, Recea, Drighiu, Zăuan, Oaia (cătun al satului Crișeni, astăzi dispărut) pe care Chemburg, fostul castelan de Valcău,...”" Un document adresat în anul 1342 Capitulului din Oradea ilustrează organizarea satelor românești de pe domeniul cetății Valcau, mențiune consemnata cu ocazia unei ședințe de judecată: „... fiii pomenitului magistru Donch, au pus să se cosească de către Tihomir Românul (voievodul lor) din Iaz și de ceilalți români din același loc, fânul de pe o bucată de pământ și de moșie a aceluiași Napakur din Bozies aflătoare
Cetatea Valcău () [Corola-website/Science/315033_a_316362]
-
și dintre bosniacii și croații din Bosnia și Herțegovina și macedonenii și albanezii din Macedonia. Începând din 1990, Iugoslavia se afla la limita destrămării. Aflată în mijlocul dificultăților economice, guvernul federativ se confrunta cu revendicări ale diferitelor grupuri etnice. La ultima ședință a Partidului Comunist din Belgrad în 1991, adunarea a votat pentru oprirea sistemului de partid unic, precum și a reformei economice, care îndemna delegațiile slovenă și croată să părăsească partidul și încetarea activității acestuia, un eveniment simbolic care a reprezentat sfârșitul
Războaiele Iugoslave () [Corola-website/Science/315094_a_316423]
-
hotărât ca data Paștilor în Biserica Ortodoxă de pretutindeni să se calculeze după calendarul iulian, până când toate bisericile ortodoxe autocefale vor adopta calendarul îndreptat, evitându-se astfel diferențele liturgice din sânul Ortodoxiei. Biserica Ortodoxă Română a adoptat stilul nou în ședința Sfântului Sinod din 31 octombrie 1923, care a stabilit că ziua de 1 octombrie a anului 1924 va deveni 14 octombrie 1924. Decizia a stârnit reacția negativă a lui Nae Ionescu și a unor comunități sătești. Biserica Ortodoxă Rusă și
Calculul datei de Paște () [Corola-website/Science/315117_a_316446]
-
biochimice, utilizând teste comportamentale sau diverse metode comportamentale. Opțiunile târzii, care utilizează fie autoevaluări sau registrele comunității, sunt mai obiective și mai puțin criticate în ceea ce privește definirea profilului întregii populații. Registrele utile sunt, de exemplu, ‘linia telefonică pentru crize’, înregistrările poliției, ședințele programate la centrele de sănătate mentală și înregistrările asistenței sociale cu abuzuri de substanțe intoxicante. Efectul unui accident poate fi estimat prin compararea acestor date din registre înainte și după accident. La planificarea acțiunilor de protecție trebuie analizat dacă acțiunea
Urgență nucleară sau radiologică () [Corola-website/Science/315157_a_316486]
-
cercetașilor români este 'Gata Oricând!' (adaptarea locală a motto-ului "“Be prepared”" al lui sir Robert Baden-Powell). In anul 2013 cercetașii din România sărbătoresc "Centenarul Cercetășiei". "Prima comunicare" asupra cercetășiei a fost făcută de către profesorul Gheorghe Munteanu Murgoci într-o ședință a Federației Societăților Sportive din România (FSSR). "Prima publicație" despre fenomenul cercetășiei a fost o broșură informativă, editată de către profesorul Gabriel Giurgea în noiembrie 1913. Acesta a trimis-o către conducerile școlilor secundare (gimnazii) din țară. Intre cele două momente
Cercetașii României () [Corola-website/Science/318577_a_319906]
-
Panțuru a afirmat că obținerea doar a locului 5 a produs un adevărat scandal, iar el a fost la un pas să fie dat afară din Partidul Comunist Român pentru rușinea pricinuită țării. După propriile sale afirmații, ""a fost o ședință fulger pe aeroportul de la Moscova, acolo unde făcusem o escală, în care eram întrebați de ce a mers bobul așa de prost"" .
România la Jocurile Olimpice de iarnă din 1972 () [Corola-website/Science/318625_a_319954]
-
unor școli militare, nu primeau în folosință loturi de pământ, dar erau obligați să asigure instruirea soldaților din așezările militare. O atenție deosebită era acordată instrucției de front, executării de marșuri și mânuirii armelor de foc. Din cauza costurilor ridicate, numărul ședințelor de tragere cu muniție reală erau limitate la o perioadă de doar trei săptămâni pe an. Alături de subofițeri, în așezările militare erau repartizați cei mai buni ofițeri, cei mai mulți cu experiență de front, dar și cu anumite cunoștințe economice, tehnice sau
Așezare militară () [Corola-website/Science/318645_a_319974]
-
Stema Botoșaniului a fost adoptată de Guvernul României în ședința din 3 martie 2010, prin Hotărârea de Guvern numărul 157 publicată în Monitorul Oficial Partea I numărul 152 din 9 martie 2010. se compune dintr-un scut triunghiular francez antic, cu marginile rotunjite, în vârful scutului pe un câmp roșu
Stema municipiului Botoșani () [Corola-website/Science/318775_a_320104]
-
fiind aleși de comisiile comunale și ale ținuturilor și de asociațiile profesionale. Din totalul de 156 deputați, 105 erau moldoveni, 15 ucrainieni, 14 evrei, 7 ruși, 2 germani, 2 bulgari, 8 găgăuzi, 1 polonez, 1 armean și 1 grec. Prima ședință a Sfatului Țării a avut loc la data de 21 noiembrie/4 decembrie 1917 și a fost ales ca președinte Ion Inculeț. În decursul existenței sale, Sfatul Țării s-a întrunit în două sesiuni (cu 83 de ședințe plenare și
Unirea Basarabiei cu România () [Corola-website/Science/318857_a_320186]
-
grec. Prima ședință a Sfatului Țării a avut loc la data de 21 noiembrie/4 decembrie 1917 și a fost ales ca președinte Ion Inculeț. În decursul existenței sale, Sfatul Țării s-a întrunit în două sesiuni (cu 83 de ședințe plenare și două ședințe particulare). Prima sesiune a fost pregătită de Biroul de organizare al Sfatului Țării și s-a desfășurat în perioada 21 noiembrie 1917 - 28 mai 1918. În contextul prăbușirii Imperiului Rus, anarhia și violența trupelor rusești debandate
Unirea Basarabiei cu România () [Corola-website/Science/318857_a_320186]
-
Sfatului Țării a avut loc la data de 21 noiembrie/4 decembrie 1917 și a fost ales ca președinte Ion Inculeț. În decursul existenței sale, Sfatul Țării s-a întrunit în două sesiuni (cu 83 de ședințe plenare și două ședințe particulare). Prima sesiune a fost pregătită de Biroul de organizare al Sfatului Țării și s-a desfășurat în perioada 21 noiembrie 1917 - 28 mai 1918. În contextul prăbușirii Imperiului Rus, anarhia și violența trupelor rusești debandate a determinat Sfatul Țării
Unirea Basarabiei cu România () [Corola-website/Science/318857_a_320186]
-
Sovietul bolșevic din Chișinău, aflând despre chemarea trupelor române, a declarat că nu se va mai supune Sfatului Țării și a anunțat o primă pentru capetele conducătorilor guvernului Republicii. Până la urmă însă bolșevicii au fost nevoiți să părăsească Basarabia. Până la ședința din 27 martie 1918 a Sfatului Țării, comitetele ținuturilor din Bălți, Soroca și Orhei au fost consultate în privința Unirii cu Regatul României. Pe 27 martie, "Sfatul Țării" a votat în favoarea Unirii cu România cu următoarele condiții: Din cei 135 de
Unirea Basarabiei cu România () [Corola-website/Science/318857_a_320186]
-
obținut și brevetul. La scurt timp procedeul câștigă popularitate în Europa, fotografiile obținute prin dagherotipie fiind mai ieftine decât pictura. Costurile scăzute de producție și rapiditatea dagherotipiei au stârnit interesul claselor sociale inferioare, care nu aveau resursele materiale necesare unei ședințe foto profesioniste. Prima fotografie post-mortem a fost făcută în anul 1837 la decesul tânărului Jedidiah Williamson, care fusese lovit de o trăsură. Unul dintre vecinii acestuia, pictorul William Sidney Mount, a creat primul portret de tip memorial (incomplet, sub formă
Fotografie post-mortem () [Corola-website/Science/318883_a_320212]
-
de nisip”, cel de-al doilea extras pe single de pe albumul "Infinit". Pentru acesta, grupul a colaborat cu Iulian Moga, filmările având loc în Constanța pe plaja Corbu într-o singură zi; aceeași locație fusese folosită în primăvară pentru derularea ședinței foto pentru coperta albumului. Videoclipul a fost construit în jurul ideii de dragoste, în scenariu fiind vorba despre trei femei total diferite, care au însă în comun un lucru: toate trei sunt îndrăgostite. Mihaela are în videoclip trei alter-ego, filmările derulându
Class () [Corola-website/Science/316096_a_317425]
-
la omagierea din 1978 au participat fruntași ai promoțiilor dintre 1936 și 1979. A mai fost organizat un banchet de Liceul „Ion Luca Caragiale” la restaurantul "Hotel Palas" din Sinaia. Clubul Epigramiștilor "Cincinat Pavelescu" din București l-a omagiat în ședința din noiembrie 1987, iar "Clubul Umoriștilor Prahoveni" l-a făcut membru de onoare. În nr. 11-12 al Gazetei Matematice a apărut articolul „Profesorul Ion Grigore la 80 de ani”. Primele epigrame au fost publicate în revista Orizont din Timișoara, la
Ion Th. Grigore () [Corola-website/Science/316284_a_317613]
-
1949-1952. În martie 1974 publică în ziarul local Flamura Prahovei. În februarie 1975 este cooptat membru al Clubului Epigramiștilor Cincinat Pavelescu din București, la propunerea căruia revista Urzica îi publică o epigramă . De acum înainte va fi nelipsit de la toate ședințele clubului, participînd la concursuri și clasîndu-se întotdeauna printre primii. Din 1979 este invitat la „Întîlnirea epigramiștilor”, organizată de Casa de Cultură din Brăila, care îi reunea pe cei mai buni epigramiști din țară și cu care ocazie se desfășura și
Ion Th. Grigore () [Corola-website/Science/316284_a_317613]
-
sau situația bună a altei persoane. Pentru a cerceta ce provoacă aceste sentimente de ,bucurie la răul altuia” profesorul Richard H. Smith (profesor de psihologie la Universitatea din Kentucky) a invitat două grupuri de studenți să evalueze o așa-zisă ședință video de antrenament despre intrarea la școala de medicină. Unui grup i s-a arătat un film în care actorul interpreta rolul unui student la școala de medicină care avea un BMW, o prietenă drăguță și o familie bogată și
Invidie () [Corola-website/Science/320032_a_321361]
-
independenți politic. Cu excepția unuia, toți aveau studii superioare, și cu toții erau poligloți, vorbind fluent cel puțin în lituaniană și rusă, și adesea și în poloneză și germană. Ultimul membru al Consiliului, Aleksandras Stulginskis, a murit în septembrie 1969. În prima ședință, ținută la 24 septembrie, Antanas Smetona a fost ales președinte al consiliului. Președintele, doi vicepreședinți și doi secretari alcătuiau prezidiul. Vicepreședinții și secretarii s-au schimbat din când în când, dar Smetona a rămas președinte al consiliului până în 1919 când
Consiliul Lituaniei () [Corola-website/Science/320080_a_321409]
-
la un compromis pe marginea textului documentului. Reprezentantul german, Kurt von Lersner, a insistat să nu se schimbe nicio literă din textul convenit și ca toți membrii consiliului să semneze documentul. După întoarcerea delegației la Vilnius, s-a ținut o ședință a Consiliului în ziua de 11 decembrie pentru a discuta Actul. El a fost adoptat fără alte modificări. Cincisprezece membri au votat pentru Act, trei împotrivă, unul s-a abținut și unul nu a participat. Nu este clar dacă toți
Declarația de Independență a Lituaniei () [Corola-website/Science/320076_a_321405]
-
fost ales președinte. Germania nu a recunoscut independența Lituaniei, iar delegația lituaniană nu a fost invitată la negocierile de la Brest-Litovsk care au început la 22 decembrie 1917 între Puterile Centrale și Rusia pentru rezolvarea revendicărilor teritoriale. În timpul primei și singurei ședințe comune oficiale a Consiliului împreună cu autoritățile germane, s-a arătat că actele Consiliului vor avea doar valoare consultativă. Această situație a servit drept argument membrilor consiliului care cereau independență fără legături cu alte țări. Prima grijă la acest punct a
Declarația de Independență a Lituaniei () [Corola-website/Science/320076_a_321405]
-
lor era imposibilă. Ali Riza Pașa și guvernul pe care îl prezida nu era decât portavocea Antantei. Singurele legi considerate acceptabile de britanici au fost cele ordonate de ei sau care le serveau interesele. Pe 12 ianuarie 1920, au început ședințele ultimei Camere a deputaților a Imperiului Otoman în Constantinopol. La deschidere a fost prezentat mesajul sultanului, după care a fost citită o telegramă a lui Mustafa Kemal, prin care acesta cerea, în numele Comitetului Reprezentativ, mutarea organelor de conducere ale Turciei
Războiul de Independență al Turciei () [Corola-website/Science/320074_a_321403]
-
au remarcat în scurtă vreme că situația politică din Turcia se îndreaptă într-o direcție care nu le este favorabilă. Guvernul otoman nu intreprindea nicio acțiune pentru reprimiarea mișcării naționaliștilor. Pe 28 ianuarie, deputații otomani s-au întâlnit într-o ședință clandestină. Au fost făcute mai multe propuneri, printre care și cele de alegere a lui Mustafa Kemal în funcția de președinte al Camerei, (cerere amânată până când situația din țară ar fi permis ducerea ei la îndeplinire fără amestecul britanicilor), respectiv
Războiul de Independență al Turciei () [Corola-website/Science/320074_a_321403]
-
fi făcut greșeală să se deplaseze în capitală. Din acest motiv, el a hotărât să rămână în Anatolia. Kemal a mutat Comitetul Reprezentativ din Erzurum la Ankara, astfel încât să poată păstra legătura cu cât mai mulți deputați care participau la ședințele parlamentului. La inițiativa lui Kemal a început tipărirea unui ziar, "Hakimiyet-i Milliye" ("Suveranitatea Națională"), care trebuia să susțină mișcare atât în Turcia, cât și peste hotare (10 ianuarie 1920). Mustafa Kemal a declarat că sigurul organ de conducere legal al
Războiul de Independență al Turciei () [Corola-website/Science/320074_a_321403]
-
excesele pe care și le permisese sultanul Abdul-Hamid al II-lea. Aproximativ 100 de deputați otomani au reușit să păcălească vigilența Aliaților și s-au alăturat celor 190 de deputați aleși de grupurile de rezistență turce. Ismet Inonü participat la ședințele noului Parlament de la Ankara din postura de deputat de Edirne. În martie 1920, revoluționarii turci au anunțat națiunea că a fost înființat un nou parlament cu sediul la Ankara - Marea Adunare Națională a Turciei. Marea Adunare Națională și-a asumat
Războiul de Independență al Turciei () [Corola-website/Science/320074_a_321403]
-
prezinte președintelui SUA, [[Woodrow Wilson]], care insista pe „respectarea naționalităților”, prevăzută în politica „[[Cele paisprezece puncte|celor 14 puncte]]”. Poziția premierului britanic [[David Lloyd George]] nu a fost schimbată însă nici de raportul amiralului Mark Lambert Bristol, nici de rezultatele ședințelor Conferinței de la Londra. Pe 12 februarie 1921, el și-a dat aprobarea pentru finalizarea anexării regiunilor litorale turce de la Marea Egee, iar armata elenă a trecut la punerea în practică a acestei decizii. Primele contacte dintre cele două tabere au avut
Războiul de Independență al Turciei () [Corola-website/Science/320074_a_321403]