16,557 matches
-
efectuat în 2011, populația comunei Turia se ridică la de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt maghiari (98,31%), cu o minoritate de români (1,07%). Pentru 0,6% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt romano-catolici (85,32%), cu o minoritate de reformați (12,57%). Pentru 0,6% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Săpăturile arheologice făcute de-a lungul timpului pe
Comuna Turia, Covasna () [Corola-website/Science/310389_a_311718]
-
de români (1,07%). Pentru 0,6% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt romano-catolici (85,32%), cu o minoritate de reformați (12,57%). Pentru 0,6% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Săpăturile arheologice făcute de-a lungul timpului pe teritoriul satelor ce aparțin actualei comune Turia aduc dovezi ale unor locuiri încă din cele mai vechi timpuri, astfel în satul Alungeni, în locul numit "Piatra" s-a descoperit o așezare neolitică
Comuna Turia, Covasna () [Corola-website/Science/310389_a_311718]
-
Persoane Strămutate a investigat cazul diviziilor estone și letone și, pe 1 septembrie 1950, a adoptat o poziție oficială conform căreia unitățile baltice Waffen SS trebuie să fie considerate ca separate și distincte în scop, ideologie, activități și competențe de apartenența la SS-ul german, și de aceea comisia îi considera că ne fiind o mișcare ostila guvernului Statelor Unite, conform Secțiunii 13 a Legii persoanelor strămutate. Guvernul leton a demonstrat că Legiunea letonă (compusă în primul rând din diviziile a 15
Frații pădurii () [Corola-website/Science/310420_a_311749]
-
și de Dragomirești, pe DN72A. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Hulubești se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,26%). Pentru 2,74% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (95,65%), cu o minoritate de penticostali (1,61%). Pentru 2,74% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea
Comuna Hulubești, Dâmbovița () [Corola-website/Science/310478_a_311807]
-
sunt români (97,26%). Pentru 2,74% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (95,65%), cu o minoritate de penticostali (1,61%). Pentru 2,74% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Dâmbovița-Dealul a județului Dâmbovița și era compusă din satele Hulubești, Gămești și Strâmbu, cu o populație de 1276 de locuitori. Comuna, cu un teritoriu foarte împădurit, avea o
Comuna Hulubești, Dâmbovița () [Corola-website/Science/310478_a_311807]
-
pe unde trece DN15D). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Pâncești se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,19%). Pentru 2,81% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (97,04%). Pentru 2,89% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Siretul de Sus a
Comuna Pâncești, Neamț () [Corola-website/Science/310444_a_311773]
-
când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,19%). Pentru 2,81% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (97,04%). Pentru 2,89% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Siretul de Sus a județului Roman și era formată din satele Bunghi, Pâncești, Patricheni, Poenari, Săcăleni, Tălpălăi și Zimbru, având în total 1963 de locuitori ce trăiau în
Comuna Pâncești, Neamț () [Corola-website/Science/310444_a_311773]
-
în județul Giurgiu la și . Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Brezoaele se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,56%). Pentru 1,74% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (96,26%). Pentru 1,74% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Bolintin a județului Dâmbovița
Comuna Brezoaele, Dâmbovița () [Corola-website/Science/310477_a_311806]
-
când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,56%). Pentru 1,74% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (96,26%). Pentru 1,74% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Bolintin a județului Dâmbovița și avea o școală mixtă. Restul satelor actuale ale comunei compuneau comuna Brezoaia, din plasa Snagov a județului Ilfov, comună ce avea în compunere
Comuna Brezoaele, Dâmbovița () [Corola-website/Science/310477_a_311806]
-
în 2011, populația comunei Răsuceni se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (88,2%), cu o minoritate de romi (4,6%). Pentru 7,2% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (92,61%). Pentru 7,2% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Câlniștea a județului Vlașca
Comuna Răsuceni, Giurgiu () [Corola-website/Science/310498_a_311827]
-
sunt români (88,2%), cu o minoritate de romi (4,6%). Pentru 7,2% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (92,61%). Pentru 7,2% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Câlniștea a județului Vlașca și era formată din satele Gostieni, Asan Aga, Răsucenii de Jos și Răsucenii de Sus, având în total 2089 de locuitori. Existau în comună
Comuna Răsuceni, Giurgiu () [Corola-website/Science/310498_a_311827]
-
în 2011, populația comunei Buturugeni se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (89,11%), cu o minoritate de romi (6,2%). Pentru 4,68% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (91,79%), cu o minoritate de baptiști (2,43%). Pentru 4,56% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea
Comuna Buturugeni, Giurgiu () [Corola-website/Science/310495_a_311824]
-
de romi (6,2%). Pentru 4,68% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (91,79%), cu o minoritate de baptiști (2,43%). Pentru 4,56% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Sabarul a județului Ilfov și era formată din satele Buturugeni, Prisiceni, Plopi și Saxoni, având în total 1139 de locuitori ce trăiau în 252 de case. În comună
Comuna Buturugeni, Giurgiu () [Corola-website/Science/310495_a_311824]
-
în luna septembrie. Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Vatra Dornei se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (92,77%). Pentru 5,93% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (88,96%), cu o minoritate de romano-catolici (2,2%). Pentru 6,11% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Existența Dornei este atestată încă de pe vremea întemeierii
Vatra Dornei () [Corola-website/Science/297022_a_298351]
-
sunt români (92,77%). Pentru 5,93% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (88,96%), cu o minoritate de romano-catolici (2,2%). Pentru 6,11% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Existența Dornei este atestată încă de pe vremea întemeierii statului Moldova, conform unei legende care leagă numele localitații de o dragoste tragică a întemeietorului Dragoș Vodă. Acesta s-ar fi îndrăgostit de păstorița localnică Dorina, pe care a ucis-o
Vatra Dornei () [Corola-website/Science/297022_a_298351]
-
se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (84,96%). Principalele minorități sunt cele de germani (4,03%) și maghiari (2,57%). Pentru 7,47% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (79,48%), dar există și minorități de romano-catolici (8,98%) și greco-catolici (2,49%). Pentru 7,51% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Potrivit Anexei 1
Vișeu de Sus () [Corola-website/Science/297021_a_298350]
-
7,47% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (79,48%), dar există și minorități de romano-catolici (8,98%) și greco-catolici (2,49%). Pentru 7,51% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Potrivit Anexei 1, din H.G. nr.410/1991 - privind Stabilirea categoriei județelor, municipiilor și orașelor, orașul Vișeu de Sus face parte din categoria a III-a a orașelor cu locuitori între 10.001 și 30.000. Autoritățile administrației publice
Vișeu de Sus () [Corola-website/Science/297021_a_298350]
-
se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (85,42%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (4,66%) și romi (1,42%). Pentru 7,61% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (76,58%), dar există și minorități de romano-catolici (7,03%), penticostali (4,94%) și reformați (1,11%). Pentru 7,83% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională
Călan () [Corola-website/Science/297036_a_298365]
-
populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (76,58%), dar există și minorități de romano-catolici (7,03%), penticostali (4,94%) și reformați (1,11%). Pentru 7,83% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La recensământul din 2002 orașul avea o populație de 13.318 locuitori. După naționalitate, au fost recenzați: 12.308 români, 774 maghiari, 115 germani, 57 rromi. După religie, au fost recenzați: 10.788 ortodocși, 1.199 romano-catolici, 399 greco-catolici
Călan () [Corola-website/Science/297036_a_298365]
-
în 2011, populația orașului Mărășești se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (80,96%), cu o minoritate de romi (7,03%). Pentru 11,91% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (81,28%), dar există și minorități de creștini după evanghelie (3,7%) și penticostali (1,66%). Pentru 11,9% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La
Mărășești () [Corola-website/Science/297046_a_298375]
-
din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (81,28%), dar există și minorități de creștini după evanghelie (3,7%) și penticostali (1,66%). Pentru 11,9% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, Mărășești era comună rurală în plasa Șușița din județul Putna, comună formată numai din satul de reședință, cu 1717 locuitori. În comuna Mărășești existau o biserică, o școală de băieți cu 55 de
Mărășești () [Corola-website/Science/297046_a_298375]
-
recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (73,7%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (7,23%), romi (3,14%), bulgari (2,98%), sârbi (2,98%) și germani (2,1%). Pentru 7,46% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (63,13%), dar există și minorități de romano-catolici (17,49%), penticostali (4,41%), ortodocși sârbi (2,53%) și greco-catolici (2,01%). Pentru 7,55% din populație, nu
Sânnicolau Mare () [Corola-website/Science/297047_a_298376]
-
este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (63,13%), dar există și minorități de romano-catolici (17,49%), penticostali (4,41%), ortodocși sârbi (2,53%) și greco-catolici (2,01%). Pentru 7,55% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Economia orașului a cunoscut în ultimii ani o inversiune de tendință, datorată poziției strategice la limita vestică țării, fapt care a atras o serie de investitori importanți. Cele mai mari companii sunt compania austriacă "Delphi Packard Electric" (cablaje electrice
Sânnicolau Mare () [Corola-website/Science/297047_a_298376]
-
în 2011, populația orașului Ianca se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (92,82%), cu o minoritate de romi (2,89%). Pentru 4,15% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (95,34%). Pentru 4,03% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Satul Ianca s-a înființat în 1834. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Ianca
Ianca () [Corola-website/Science/297048_a_298377]
-
sunt români (92,82%), cu o minoritate de romi (2,89%). Pentru 4,15% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (95,34%). Pentru 4,03% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Satul Ianca s-a înființat în 1834. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Ianca era reședința plășii Ianca din județul Brăila, și era formată din satele Ianca și Niculești, cu o populație totală de 1483 de locuitori ce
Ianca () [Corola-website/Science/297048_a_298377]