15,206 matches
-
Ceahlău. Sâmbătă, doar în partea de nord și nord-est a țării vremea va fi răcoroasă, astfel că la nivelul întregii țări temperaturile maxime vor fi cuprinse între 12 și 20 de grade, cu cele mai mari valori în zonele de câmpie din jumătatea sudică a țării, izolat poate 21 de grade în Lunca Dunării. Pe parcursul zilei, înnorările se vor accentua temporar și va ploua,, local, în Maramures, Transilvania, Moldova , la munte și în dealurile din sud și pe arii restrânse în
Vremea în Vinerea Mare și în prima zi de Paști by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101188_a_102480]
-
Iohannis i-a propus să devină și președintele Televiziunii Publice, asta deja îl pune într-o cu totul altă lumină. Parcă era președinte nejucător și nepolitic. Nu am văzut nicio dezmințire de la Palatul Cotroceni că dl Rareș Bogdan ar bate câmpii, motiv pentru care-l cred în continuare. Dacă dl Rareș Bogdan spune că dl Iohannis i-a oferit președinția Televiziunii Publice și dl Iohannis nu dezminte, înseamnă că așa stau lucrurile și atunci dl Iohannis trebuie să răspundă dacă binevoiește
Reacția lui Victor Ciutacu după ce Rareș Bogdan a fost sunat de Klaus Iohannis by Roxana Covrig () [Corola-website/Journalistic/101212_a_102504]
-
se poate găsi în România, Basarabia și Bucovina de Nord pe sol calcaros, izolată sau în grupuri mai mici, în păduri foioase, în special sub fagi și stejari. Buretele, care se dezvoltă din (iunie) iulie până în octombrie. Buretele crește de la câmpie la munți. Buretele se decolorează cu fenol roșu-violet înfocat, ca și Russula olivascens. Există mai multe varietăți ale acestei ciuperci. Datorit faptului, ca lamelele pâinișoarei tind de la galben la ocru deschis, ea ar putea fi numai confundată cu "Russula aurea
Pâinișoară () [Corola-website/Science/336105_a_337434]
-
o specie saprofită care crește în grupuri cu multe exemplare precum în cercuri de vrăjitoare și se poate găsi în România, Basarabia și Bucovina de Nord prin luminișuri ierboase, pe pajiști și pășuni, pe lângă drumuri și margini de ogoare, de la câmpie până la munte, din (mai) iunie până în noiembrie. Primul savant care a descris specia, în anul 1799, a fost micologul englez James Sowerby (1757-1822), denumind soiul, în volumul 2 al lucrării sale "Coloured Figures of English Fungi or Mushrooms", ca "Agaricus
Pâlnioară de fildeș () [Corola-website/Science/336145_a_337474]
-
în nord. În secolul al 15-lea, cea mai mare parte din regiunea Alajuela din ziua de azi a fost sub controlul lui Garabito, un lider indigen despre care se știu foarte puține lucruri. Numai Botos, care au trăit în câmpiile de nord ale Alajuelei, au rezistat cuceririi până la începutul anilor 1800. Începând din secolul al XVI-lea, conchistadorii spanioli au ajuns în Valea Centrală din Guanacaste. Nativii care au supraviețuit epidemiilor și cuceririi au fost plasați în sistemul de muncă
Provincia Alajuela () [Corola-website/Science/336312_a_337641]
-
Electricitate, compania electrică națională. Orașele vechiș Tabacón și Tonadora sau fost scufundate deși turla bisericii din Tabacón poate fi încă văzută, iar locuitorii s-au mutat în noul oraș Tabacón. Barajul produce 17% din electricitatea țării. Provincia este situată în câmpiile central nordice și se învecinează cu Nicaragua (Departamentul Rivas, Departamentul Río Sân Juan) la nord și provinciile din Costă Rica Heredia la est, Sân José spre sud și Guanacaste spre vest. Cantonul Sân Carlos este mai mare decât provinciile Heredia
Provincia Alajuela () [Corola-website/Science/336312_a_337641]
-
național. Lanțul muntos central (Cordillera Central de Costă Rica) trece prin granițele provinciei, la fel ca si lanțurile Tilarán și Guanacaste. În această provincie se află și doi dintre cei mai activi vulcani costaricani: vulcanul Poás și vulcanul Arenal. În câmpiile nordice, râurile Sân Carlos și Frio se scurg în bazinul râului Sân Juan care desparte Nicaragua și Costă Rica. Râul Tárcoles, care curge spre Golful Nicoya, este cunoscut pentru populația de crocodil. Cu toate că există mai multe ecosisteme din provincie, cele
Provincia Alajuela () [Corola-website/Science/336312_a_337641]
-
scurg în bazinul râului Sân Juan care desparte Nicaragua și Costă Rica. Râul Tárcoles, care curge spre Golful Nicoya, este cunoscut pentru populația de crocodil. Cu toate că există mai multe ecosisteme din provincie, cele două divizii distincte sunt Llanuras del Norte (câmpiile nordice) și zonele muntoase din Valea Centrală. Llanuras Del Norte se întind pe mai multe provincii, în timp ce zonele muntoase din Valea Centrală cuprind regiunea de mijloc a țarii. Mediul natural din Alajuela este unul dintre principalele motivații pentru turiștii care
Provincia Alajuela () [Corola-website/Science/336312_a_337641]
-
urlătoare cu mantă. Alte mamifere originare din Alajuela includ tapirul lui Baird, furnicarul gigant, furnicarul mătăsos, margay, ocelotul și alte pisici sălbatice. Jaguarii, desi văzuți din ce in ce mai rar, locuiesc în parcurile naționale din provincie. Cerbii se regăsesc în zonele muntoase din Câmpiile Nordice. Machaca și bass sunt doi pești care se găsesc în întreaga provincie. În plus, există multe alte specii de nevertebrate și amfibieni. Temperaturile extreme din Alajuela variază de la 2.6 grade Celsius la 35,2 grade Celsius. Anul este
Provincia Alajuela () [Corola-website/Science/336312_a_337641]
-
sezonul uscat, sau vară care se întinde din decembrie până în aprilie și sezonul ploios sau iarnă, care se întinde din mai până în noiembrie. Iarnă corespunde cu sezonul uraganelor din Atlantic, astfel încât ploaia poate apărea zilnic în provincie. Zonele muntoase și Câmpiile Nordice pot varia foarte mult în ceea ce privește temperatura și precipitațiile. Economia provinciei se bazează pe producția agricolă. În zonele muntoase din sud ale provinciei principalele culturi sunt cele ale plantelor ornamentale tropicale, cafelei, tuberculilor și legumelor verzi. Spre nord și nord-est
Provincia Alajuela () [Corola-website/Science/336312_a_337641]
-
crește în România, Basarabia și Bucovina de Nord împrăștiat solitară, deseori în grupuri, preferând soluri acide și nisipoase, în special asociat pădurilor de foioase și de conifere (aici preferat sub pini în prezența mușchiului), dar de asemenea prin turbării sau câmpii. Perioada favorită de dezvoltare o are din (iunie) iulie până în noiembrie. Acest burete coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor). "Scleroderma citrinum" este adesea oară atacat de un burete parazitar din familia "Boletaceae" numit "Pseudoboletus parasiticus" care
Buretele cerbilor () [Corola-website/Science/336338_a_337667]
-
cerbilor fals care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor). Specia este mult răspândită. Ea crește în România, Basarabia și Bucovina de Nord solitară și în grupuri, preferând soluri acide și ierboase, la margine de drum, pe câmpii povârnite și prin parcuri, dar de asemenea prin luminișuri în păduri de foioase sau mixte. Perioada favorită de dezvoltare o are din iunie până în octombrie. Buretele cerbului fals este asemenea de otrăvitor ca Scleroderma citrinum (buretele cerbilor). Mâncat în doze
Buretele cerbilor fals () [Corola-website/Science/336344_a_337673]
-
salveze, dar a fost salvat de Pasărea Nicăieri. Singurul loc numit în mod special în scrierile originale, în carte și în piesa de teatru, este Navă Piraților, pe care Căpitanul Hook o numește "Jolly Roger". Totuși, Barrie face referire la "câmpii", în apropiere de Neverwood. În multe adaptări ale lui Peter Pan, din filme, la televiziune sau jocuri video, aventuri care inițial au avut loc în Laguna Sirenelor, Neverwood sau pe Navă Piraților sunt jucate în majoritatea lor în locații mai
Țara de nicăieri () [Corola-website/Science/336350_a_337679]
-
lui George Enescu (...) Și încă ceva: o călătorie la Liveni, la casa memorială, din care se pleacă cu alte rădăcini și vibrații în înțelegerea simțirii lui Enescu.” În prejma compunerii Suitei „Săteasca”, Enescu îi mărturisea criticului muzical José Bruyr despre „Câmpia mea moldovenească, cu câmpuri de orz și de porumb, cu fâșii de vechi păduri fără lumină, cu orizonturile ei și cu satele vechi, pierdute între mesteceni și sălcii...” Ideea reîntoarcerii în copilărie, a rememorării copilăriei și a evocării ei revine
Suita Săteasca, op. 27 (Enescu) () [Corola-website/Science/336368_a_337697]
-
pe rădăcinile arborilor). În România, Basarabia și Bucovina de Nord crește solitar, dar și în grupuri mici, în păduri de conifere montane aproape numai sub molizi bătrâni, cu drag printre afine, din iulie până octombrie. Buretele nu se dezvoltă în câmpie. Buretele se decolorează cu acid azoticîncet roșu-maroniu, cu anilină purpuriu-violet apoi purpuriu-negricios, cu fenol roșiatic, cu sulfat de fier slab gri-verzui și cu tinctură de Guaiacum incet gri-verzui. Superficial văzut, Lăptuca neagră poate fi confundată cu câteva alte specii, cum
Lăptucă neagră () [Corola-website/Science/336392_a_337721]
-
sau ciupercă mov, crește în grupuri cu multe exemplare precum în cercuri de vrăjitoare. El se poate găsi în România, Basarabia și Bucovina de Nord în păduri de foioase precum de conifere, prin luminișuri ierboase, grădini, livezi sau parcuri, de la câmpie până la munte, din septembrie până în noiembrie (decembrie), dar câteodată și devreme în primăvară. Buretele se decolorează cu fenol maro, cu imediat violet pal și cu tinctură de Guaiacum gri închis. "Lepista nuda" poate fi confundată ușor cu alte specii de
Nicorete vânăt () [Corola-website/Science/336598_a_337927]
-
limbile maghiară, mansi și hanti. Din ramura finică menționăm limbile: finlandeză, estonă, limbile sami vorbite de laponi în nordul țărilor scandinave, vepsă și isuri, vodă și levonă, limbile komi-permiană și komi-siriană, limbile mordvine (ersa și moksa), limba mari răsăriteană de câmpie, mari de munte și udmurtă. Limbile mongolice își au originea în Asia, iar cele mai multe nu au proliferat către vest, în Europa. Kalmica este vorbită în Republica Kalmikia, parte a Federației Ruse, și este, prin urmare, singura limbă mongolică nativă vorbită
Limbile Europei () [Corola-website/Science/336659_a_337988]
-
Mondial (UNESCO). Cetatea Semendria se află la 45 de kilometri sud-est de Belgrad și se întinde pe o suprafață de 11,3 hectare în centrul orașului modern Semendria. Ea este situată strategic pe malul drept al fluviului Dunărea într-o câmpie de forma triunghiulara formată la confluenta Dunării cu râul Jezava, la o altitudine de doar 72 de metri deasupra nivelului mării. Această locație a permis capitalei sârbe să rămână aproape de Regatul creștin al Ungariei, mulțumindu-l, de asemenea, pe sultanul
Cetatea Semendria () [Corola-website/Science/336695_a_338024]
-
România, Basarabia și Bucovina de Nord oriunde pe sol, crescând în colonii prin păduri de foioase precum în cele de conifere, dar de asemenea pe pajiști și zone deschise cu iarbă. Buretele se dezvoltă din (iunie) iulie până în noiembrie, de la câmpie la munte. Acest burete este considerat indicator pentru hribul cenușiu care preferă deseori același locuri de dezvoltare. Există mai mulți bureți de acest dar și alt gen, cu care în special în tinerețe "Clitopilus prunulus" poate fi confundat, de exemplu
Morăriță () [Corola-website/Science/336700_a_338029]
-
Tanganyika, un stat membru al Commonwealth-ului Britanic. A devenit republică un an mai târziu, dar a rămas în Comunitatea Națiunilor Britanice. Tanganyika face parte acum din statul modern Tanzania. Numele "Tanganyika" este derivat din cuvintele swahili "tanga" („navigare”) și "nyika" („câmpie nelocuită”, „sălbăticie”). Ar putea, prin urmare, să fie înțeles ca o descriere a utilizării Lacului Tanganyika: „navigare în sălbăticie”. În cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea, pe măsură ce exploratorii și coloniștii europeni pătrundeau tot mai adânc în interiorul
Tanganyika (teritoriu) () [Corola-website/Science/336775_a_338104]
-
portuare în cazul în care aliații ar fi reușit să debarce la Walcheren. Singura cale de acces posibilă era Sloedam, un dig rutier îngust, echivalentul al unui drum cu două benzi de circulație. Pentru ca situația să fie și mai dificilă, câmpiile care mărgineau acest drum erau saturate cu apă sărată - suficient de multă pentru ca să împiedice înaintarea infanteriei, dar insuficient de multă pentru ca să permită folosirea bărcilor de asalt. Pentru distrugerea liniilor de apărare germane, digurile insulei au fost bombardate de avioanele RAF
Bătălia de pe râul Scheldt () [Corola-website/Science/336772_a_338101]
-
tradițional împărțită în trei regiuni: O a patra regiune numită Vardounia (Βαρδούνια) aflată la nord este inclusă uneori, dar nu a făcut parte niciodată din punct de vedere istoric din peninsula Mani. Vardounia a servit ca o zonă tampon între câmpiile Evrotas stăpânite de turcii otomani și Mani. Otomanii au relocat în regiune un contingent de coloniști albanezi musulmani. Acești coloniști au format o mare parte a populației locale până la Războiul de Independență al Greciei, atunci când au fugit în cetatea turcă
Peninsula Mani () [Corola-website/Science/336843_a_338172]
-
supraterane) care au fost folosite pentru a proteja speciile pe cale de dispariție de viezure, precum și populațiilor de mistreți, cerbi și căprioare. Începând din 2012, Veluwe, cu 1000 de kilometri pătrați de păduri, mlaștini și dune de nisip, cea mai mare câmpie naturală din Europa de Nord-Vest, conține nouă ecoducte, la 50 de metri lățime, în medie, care sunt utilizate pentru transferul animalelor sălbatice pe autostrăzi care traversează Veluwe. Primele două ecoducte din Veluwe au fost construite în 1988, peste A50 când
Ecoduct () [Corola-website/Science/336862_a_338191]
-
mai mare de 50 km/h, în toate direcțiile. Una dintre aceste alunecări de teren a îngropat satul Chinchina, ucigând aproape 2.000 de oameni. Alte câteva sate au fost măturate. Lipsit de apărare, orașul Armero se întindea pe o câmpie din apropierea râului Lagunilla, care era deja umflat, fiindcă plouase torențial timp de trei zile. Când valul de noroi s-a prelins în apele sale, și-a ieșit din matcă. Apa a năvălit în oraș la ora 23, când majoritatea oamenilor
Tragedia de la Armero () [Corola-website/Science/336903_a_338232]
-
Speciile acestui soi coabitează, fiind simbionți micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor). În România, Basarabia și Bucovina de Nord ele cunosc o largă răspândire. Bureții sunt caracterizați prin emanarea unui suc atunci când sunt rupți sau tăiați. Ei se dezvoltă de la câmpie la munte prin păduri, parcuri și pajiști sub arbori de conifere sau foioase, din iunie până în octombrie (noiembrie). Tip de specie este " torminosus" (2011). Acest gen cu soiuri care emit mereu un suc, este eterogen, de formă pileată (adică, cu
Lactarius () [Corola-website/Science/336927_a_338256]