27,810 matches
-
Ștefan a fost un reformator, un ziditor, el nu a fost numai un genial strateg și viteaz războinic; a fost și un înțelept cârmuitor și harnic gospodar al țării; abil diplomat; ctitor și original constructor de biserici, cetăți și târguri; legiuitor de pravile și necruțător judecător; a încurajat arta, cultura, istoriografia, a dezvoltat negoțul, meșteșugurile; s-a înconjurat de colaboratori "vrednici", într-un cuvânt, a ridicat o Moldovă nouă, înfloritoare, puternică, liberă adevărat "miracol moldovenesc" al veacului. Pe drept cuvânt se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
în această materie (ca și în aproape toate materiile). De la început face o afirmație extraordinară, care dacă nu e înțeleasă în spiritul civic, etic și rațional al filozofiei grecești și clasice, riscă să ducă la cele mai funeste consecințe. Anume : legiuitorul înțelept pune mai mare preț pe prietenie decât pe dreptate. Dacă ne gândim la importanța pe care o dă filozofia greacă legiuirii, adică ordinei și cetății, înțelegem că prietenia e prin excelență tema primordială a filozofiei (ceea ce rezultă în mod
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
fi supusă unor Îngrădiri. Pentru a vedea modul de gândire a autorului legii vom reproduce o parte din discursului ținut În expunerea de motive: „S-a chemat În ajutor, când dreptul natural, când dreptul scris, și după cum predomina În mintea legiuitorului unul sau altul din aceste puncte de vedere, vedem că În unele țări continuitatea dreptului de proprietate merge până În centrul pământului, În altele se consideră subsolul ca deplin neatârnat de suprafață, și găsim chiar țări care adoptă o teorie mixtă
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
autonomi: să putem alege cursul pe care vrem să-l ia viața noastră, fără amestecul altcuiva în planurile noastre de viață, în baza faptului că avem discernământ, că ne cunoaștem interesele și știm care ne este binele propriu. Ne suntem „legiuitori” și recunoaștem același drept semenilor noștri, în calitate de „scopuri în sine”. Lumea se dezvoltă cu oameni care au condiții și sunt capabili de autoafirmare. Altminteri ea doar supraviețuiește; nimeni nu a putut demonstra că în societățile în care autonomia persoanei este
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
și înșelăciunea scoasă la suprafață în toată goliciunea ei, mă tem că ar trebui să creăm o „regiune penitenciară” înaintea unei „regiuni de dezvoltare”. Asta da, formă supremă de înșelăciune: să poți funcționa adesea eludând legea sau prin complicitate cu „legiuitorul”. De obicei eticienii occidentali vorbesc despre „politica mâinilor murdare”. Nu îndrăznesc să gândească până unde poate să fie împinsă murdărirea mâinilor dincolo de politică, dar cu complicitatea politicienilor, nu se gândesc până la ce nivel de propagare ajunge cultura instituțională a corupției
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
beizadele, nu are cum să le aibă. Nici țăranii nu mai sunt la fel de „asistați” cu pomeni guvernamentale. Spre deosebire de primul deceniu, românii au învățat bine câteva lecții: plătesc bugetul public, din impozite și taxe. Ei își angajează și plătesc „administratorii” și legiuitorii printr-un concurs numit „alegeri”. Ei pot să sancționeze politicienii, până la scoaterea de pe scena politică. Ei nu mai vor, într-o proporție tot mai semnificativă să dispună direct doar de alegerea lui „vodă pentru norod” (primar, președinte), ci a tuturor
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
domnul senator creștin-democrat Ioan Burghelea. În acea zi, parlamentarii români își votau salariile. La replica proaspăt exclusului George Pruteanu că parlamentarii nu pot să-și calculeze salariile după o bază diferită față de ceilalți bugetari, cetățeanul de rangul întâi, colegul său legiuitor Ioan Burghelea, răspunde: „Ba da, nu ne-am născut toți la fel!” (sigur, urmează și alte amănunte picante: dumnealui nu se poate hrăni cu un crenvurst băgat în pâine - o neaoșizare a hot-dog-ului - și nu-și poate exercita eforturile normative
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
publice românești drept autoare morală a saltului benefic de la cutuma „oameni pentru morală și politică”, la o provocare nouă: „morală și politică pentru oameni”. Tradiția românească și, mai larg, cea continentală, tratează dreptul ca pe o entitate transcendentală emanată de legiuitorii laici sau religioși care ne știu binele și dreptatea, produc norme, iar noi ne supunem lor în calitatea „acefală” pe care o avem ca obiect al normelor. Moral eram supuși Codului Eticii și Echității Socialiste, politic, directivelor tuturor congreselor. Partidul
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
în limbaj retoric, și gândirea absolutistă legată de dreptul imperial de guvernare a corpului/ teritoriului întregii oikouménè (cel puțin la Eusebiu din Cesareea). Până la decizia lui Iustinian I de a suprima senatul, basileul preluase deja și rolul legiuitorului, și funcția jurisdicțională. Instituție supusă vremii, senatul nu va avea niciodată calitatea de Æternus, pe care și-o recunoscuseră reciproc împăratul și orașul-capitală (cele mai bune mărturii în sprijinul acestei afirmații sunt tot emisiile monetare, acolo unde atributul imperial Augustus
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
încercarea, sporadică și fără prea mare succes, de a impune instituția dinastică a porfirogenezei, adică a dreptului primul născut imperial din timpul exercitării mandatului de a moșteni tronul). Întâiul împărat creștin va deveni figura-reper și arhetipul basileic, ca fondator și legiuitor - după cum atestă numeroasele scrieri cu caracter parenetic sau religios, cu largă circulație europeană, responsabilități asumate de autocrații care s-au raportat la modelul lui. Cum creștinismul va acorda exercițiului puterii un caracter trans-etnic, romanitatea dispare din tematologia politică, pe măsură ce vechea
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
în Cronici. Să-i luăm la achipuit pe îndelete dar numai cu puterile inteligenței, alte forme de drămăluială să le lăsăm pentru mai tîrziu. Suedezul Carolus Lundius a scris cartea Zamolxis,Primus Getarum Legislator, iar tălmăcirea noastră este Zamolxe primul legiuitor al geților, tipărită la ei în anul 1687 la Upsala și în românește a fost tradusă la anul 2002 la editura Axa. Autorul era consilierul regelui fiind jurist dar a avut preocupări pentru lămurirea istoriei neamului său. Spune despre neamul
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
a religiei și culturii geților, de către greci își luase zborul de mult și nimeni nu-l mai putea opri pe coclaurile lor. Diodor din Sicilia amintește în lucrarea Biblioteca istorică scrisă pe la anii 40 î.e.n. informația că Zamolxe a fost legiuitorul geților, adică și acesta vrea să ne bage o strîmbă în istoria noastră atît de dreaptă! Dar nu un legiuitor scos din bălării și pus să bată cîmpii iar ceilalți să ia sama, el a primit aceste legi sfinte cum
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
coclaurile lor. Diodor din Sicilia amintește în lucrarea Biblioteca istorică scrisă pe la anii 40 î.e.n. informația că Zamolxe a fost legiuitorul geților, adică și acesta vrea să ne bage o strîmbă în istoria noastră atît de dreaptă! Dar nu un legiuitor scos din bălării și pus să bată cîmpii iar ceilalți să ia sama, el a primit aceste legi sfinte cum amin-tește Diodor scriind că ,,la așa numiții geți care se cred nemuritori, Zamolxis susținea și el că, a intrat în legătură cu
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
am slujit lui Dumnezeu și legilor Sale. Dreptul la credință e mai presus decât legile pământești, de aceea rămânem nezdruncinați și neclintiți în crezul nostru. Legea trebuie să opereze împotriva celor fără de lege. Prădalnicii din zilele noastre maimuțoii slujesc legilor legiuitorilor nelegiuiți. De aceea ne urăsc pe noi, legionarii. Nu există aspirație mai înaltă, nu există treaptă mai înaltă de împliniri și desăvârșire decât calea care duce la Dumnezeu, raiul mândriei omenești aici pe pământ și raiul veșniciei, dincolo de mormânt. De
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
de a te fi născut într-o familie inferioară din punct de vedere social constituie vreo piedică în calea salvării spirituale. Ceea ce conta era doar practicarea virtuții. Înainte de Buddha - cu 700 de ani înainte de Hristos -, un mare indian, înțeleptul și legiuitorul Yăjñavalkya a spus, după cum susține legenda: „Virtutea nu este determinată de religie și cu atât mai puțin de culoarea pielii. Virtutea trebuie să se manifeste prin fapte. De aceea, să nu se poarte nimeni cu alții așa cum n-ar vrea
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
război, spitalizare sau prizonierat. Oare odată ce un invalid trecea prin atâtea comisii medicale, fiind chemat în fiecare an, ca și cum peste noapte și-ar fi putut recăpăta vederea sau capacitatea de muncă, nu ar fi putut aceste comisii, dar mai ales legiuitorul, să aibă puțin respect față de sacrificiile făcute de aceștia? Când invalidul cu pensie, ajuns la vârsta de 60 de ani și având și 25 de ani în câmpul muncii era scos la pensie și pe linie de serviciu, i se
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
păstrat integral alături de cel de la Hurezi, cu o biserică de proporții monumentale, cu două rânduri de chilii, casă domnească și paraclis, Văcăreștii reprezentau ultima expresie aulică a artei noastre medievale, o desăvârșită sinteză a tradiției artistice românești, motiv pentru care legiuitorul a înscris-o la poziția 94 pe lista monumentelor din HCM 1860A/1955. Așezământ monastic și focar de cultură până la secularizarea din 1863, mânăstirea Văcărești a fost transformată de Guvernul Cuza-Kogălniceanu în închisoare. Preluată de comuniști în 1944, Văcăreștii vor
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
cele aflate în posesiunea evreilor. Decretul mai prevede diverse interdicții civile, norme de aplicare și sancțiuni. Este interesant de semnalat art. 17 care prevede că se respectă drepturile patrimoniale legalmente dobândite. Asupra acestui Decret-Lege sunt de făcut următoarele constatări: a. - Legiuitorul este preocupat de respectarea principiilor constituționale. Expunerea de motive vorbește de mai multe ori de Constituție și argumentează pentru ce Decretul se încadrează în principiile constituționale. Ea este în cea mai mare parte o pledoarie pentru constituționalitatea Decretului. Aceasta înseamnă
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
categorii de evrei și anume: - o categorie privilegiată, alcătuită din evrei care prin trecutul și viața lor pot avea un regim de favoare, determinat în mod rigid pe criterii morale limitativ prevăzute, și de dreptul constituțional consfințit, și de care legiuitorul nu a înțeles să se atingă, din respect pentru Constituție. Criteriul acestei categorii a ținut socoteala de o lungă așezare a unor evrei în țară și de acte și fapte precise și neîndoielnice de adeziune la națiunea română (luptă pe
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
România după 30 Decemvrie 1918, care sunt supuși la interdicțiuni majore; Consiliul de Miniștri urmând a recunoaște acestora, în mod limitativ, practica unor activități în domeniul liber, adică în domeniul nesupus restricțiunilor legale. Reținem din acest punct de vedere, preocuparea legiuitorului de a nu trata în același fel pe toți evreii fără distincțiune și de a considera pe acei care sunt așezați de mai mult timp în România, ca și acei care au dat dovadă prin acte săvârșite în timp de
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
a numit, și rezultatele practice efectuate de aceste elemente până în prezent. Fără o cunoaștere serioasă a situației de fapt, nu se poate afirma că toate elementele necesare au fost pregătite până astăzi, astfel încât se poate conchide că termenul fixat de legiuitor este prea scurt, cu atât mai mult cu cât din cauza războiului majoritatea românilor care dublau pe salariații (specialiștii) evrei, au fost mobilizați. Pentru a limita activitatea meseriașilor evrei, cât și pentru a reduce numărul lor prin lipsirea de brevetul de
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
pentru veniturile dobândite anual în perioada respectivă de impozabil și de soția sa. În timp de mobilizare, taxele de mai sus se majorează cu 50% iar în timp de războiu se dublează. Pentru garantarea recuperării de către Stat a acestor taxe, legiuitorul stabilește deci principiul solidarității la plata sumelor datorate, între contribuabil, părinții și soția acestuia. 4/. Ordinul Domnului Mareșal Antonescu No. 207 din 1 August 1941 transmis prin Marele Cartier General, care hotărăște întrebuințarea în mod activ a tuturor evreilor din
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
sunt influențate În mod decisiv prin mituirea legislatorilor de către câțiva oligarhi/oameni de afaceri. Acest tip de corupție este relevant pentru sistemul de sănătate, În măsura În care se consideră că anumite companii care furnizează servicii acestui sector au tendința de a mitui legiuitorii, În vederea introducerii anumitor medicamente pe listele compensate de către stat (de exemplu, pentru a evita competiția). După cum sublinia Vian (2002), deseori, plățile informale nu sunt asimilate corupției, deși se Încadrează clar În definiția abuzului de roluri sau de resurse publice. Killingsworth
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
mai adaug una, ca a patra metodă posibilă de îmbinare a idealului cu realitatea. Acest raport vine să fie considerat ori de câte ori e vorba să se judece temeiurile logice ale unei doctrine politice. Toată lumea crede că realitatea nu este adevărată. Toți legiuitorii pleacă de la considerația că realitatea nu este definită, nu este conturată și nici fericită. Această realitate trebuiește prefăcută prin măsurile conducătorilor politici. Nu este om care să nu găsească că realitatea e rea. Și atunci vine reacțiunea menită a găsi
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
romantică, le formulează încă din prefața Gramaticii românești din 1828, aveau să fie rapid catalizate ideologic de saint-simonism transformându-se în capacitate de anticipare a evoluțiilor viitoare. Cel care descria uzaje și practici lingvistice la 1828 a devenit normator și legiuitor de limbă la 1840. Și tot din același motiv în discursul lui Heliade Rădulescu figura legii avea să fie o prezență constantă, ca justificare ultimă a acțiunii profetice a poetului. La apus toate progresele s-au făcut în contra legii, revoltându
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]